Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Șeful statului eșuat

Klaus Iohannis, distincția Carol cel Mare

Foto: Președintele Klaus Iohannis a primit, sâmbătă, la Aachen, Germania, premiul Carol cel Mare. Potrivit organizatorilor, distincția a fost acordată pentru promovarea valorilor europene, a libertății și democrației, protecția minorităților și diversitatea culturală, dar și că ”a prestat un serviciu semnificativ în interesul statului de drept și al independenței sistemului judiciar”. (Sursa: presidency.ro)

Președintele ne spune că statul român a eșuat. Ce să înțelegem de aici? Că statul român este aidoma unei balene eșuate pe țărm?

Asta ce înseamnă? Că societatea a eșuat? Clasa politică a eșuat? Conducerea sistemului medical a eșuat? Premierul a eșuat? Cine conduce statul acesta eșuat?

Suntem lenți. Dar lenți de tot în ce înseamnă progres sau evoluție. Sigur, există ceva semne pozitive, rare și doar din întâmplare. Și doar la presiunea vesticilor. Sistemul medical are o imagine catastrofală. Se bate liniștit cu imaginea politicienilor.

Al treilea incendiu într-un spital din România ne arată de fapt că nimeni nu vrea să învețe din greșeli, că în România merge și așa, că instituțiile plătite din taxele contribuabililor nu-și fac partea lor de contract social, că oamenii sunt pe cont propriu.

Cum îmi spunea un bun prieten, percepția este că mergi la spital și mori. Ars. Sau de vreo bacterie ceva. Oricum ar fi, românii sunt destul de siguri că intri într-un spital intri viu și ieși cum ți-o fi norocul.

Mai mult decât orice sau oricine în țara asta, sistemul medical are nevoie de o strategie de comunicare bazată pe empatie. Dar nu doar sistemul medical are o problemă de atitudine față de noi, beneficiarii. Toți conducătorii statului acesta par a suferi de aceeași boală a autosuficienței.

Oamenii încă mai cred că dl. președinte ar trebui să fie direct implicat. Chiar responsabil în construcția încrederii în stat și instituții, mai ales într-o perioadă de criză, în care oamenii își pierd busola ușor.

Ce face în schimb?

În primul rând, este indiferent. Nu pare a fi interesat de ce cred sau simt oamenii. Am spus mai sus. Percepția este simplă: intri în spital și mori. „Așa, și?! Dacă asta cred oamenii, de ce m-ar interesa pe mine?” pare a fi gândirea domnului președinte.

În al doilea rând, dl. președinte folosește cuvinte „eșuate”, comunicare fără sens și comunicate de presă seci, pe care oricum nu le citește mai nimeni. 

Domnule președinte, și dacă vă exprimați regretul, ce?! Vi l-ați mai exprimat și data trecută, și tot așa… Sincer, mai rău faceți. Oamenii s-au săturat total de „ne pare rău”. Și nouă ne cam pare, diferența e că dumneavoastră chiar sunteți în poziția de a schimba ceva.

În al treilea rând, dl. președinte demonstrează lipsă crasă de acțiune. Sau cel puțin așa pare. Că nu se întâmplă nimic. Eu nu știu ce trebuie făcut sau dacă se face ceva, dar cu siguranță nu se vede mare lucru. De fapt nu se vede nimic. Încercări, idei, soluții, direcții, toate lipsesc.

Foto: presidency.ro

În realitate, șeful statului eșuat nu ne spune nimic. Absolut nimic.

Schimbarea este grea. Știm. Dacă nu implementezi nimic, ai o problemă.

Domnule președinte, începeți să schimbați ceva și arătați-ne și nouă.

Dacă ați început deja să faceți ceva, deși greu de crezut, arătați-ne ce faceți. Nu mai vreau să intru într-un spital cu frică. 

În PR, acțiunea contează mai mult decât cuvintele. Semnificativ mai mult.

Empatie zero, compasiune zero. Nici măcar mimate. Măcar minte-mă frumos, domnule! Voi aprecia mai mult.

Încercați ceva. Orice. Orice pentru a elimina acest sentiment teribil de abandon. Pentru că asta simt oamenii, abandon.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Delia MC Delia MC check icon
    <<și dacă vă exprimați regretul, ce?! Vi l-ați mai exprimat și data trecută, și tot așa… Sincer, mai rău faceți. Oamenii s-au săturat total de „ne pare rău”.>>
    <<Empatie zero, compasiune zero. Nici măcar mimate. Măcar minte-mă frumos, domnule! Voi aprecia mai mult.>>
    Ce părere are autorul, cum se împacă aceste 2 afirmații? În același text. Nici nu stii ce să mai crezi, odată vrea compasiune, empatie, odată nu. Dl autor își schimbă părerea de la un alineat la altul?
    • Like 0
  • La fel de penibil și neputincios ( fără legătură cu realitatea) ca Emil Constantinescu. Pe ăla cică îl învinsesera securiștii...pe mâna cărora se dăduse de buna voie.
    • Like 1
  • Nu, frate, romanii nu simt nici un fel de abandon, nici nu cunosc intelesul cuvantului.... La Romanica tot romanul verde asteapta sa ii pice ceva de undeva, fir si niste neuroni in plus pentru a gandi corect. Da', domnule, sa ii pice de undeva ceva util, bun sau frumos: de la stat, de la Dumnezeu, de la mama, tata sau loterie. Vai de mine sa se puna romanul pe treaba in tara lui..... o poate face, insa numai in alte tari, unde exista constrangeri. Aici nu, sau cel putin ajoritatea celor ramasi aici sunt incapabili de a gandi si de a se implica - asa ca ce e de mirare ca un astfel de popor e mereu abandonat? Pai, te plictisesti dracului de prosti, asta e tot.....
    • Like 1
  • Știe și el. Nenorocirea românilor care nu l-au ales, dar și a celorlalți, este că domnia sa acceptă situația cu seninătate. Fapt care te face să te întrebi dacă nu chiar asta își dorea.
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult