Mult hulita – adoptată și ulterior abrogată – ordonanță de urgență (care, printre altele, „cuantifica” abuzul în serviciu) a scos la suprafață manifestarea spontană a o serie de personaje. Îi vedem adesea citind discursuri de la tribuna Parlamentului sau de la pupitrul Guvernului; manifestările dumnealor spontane, dialogul viu și neregizat cu ziariștii sunt însă mai rare. Vreau să ilustrez, pe scurt, prin exemple, un lucru care trece neobservat în goana noastră după fapte și declarații reduse la esență: modul în care promotorii acestei deja defuncte ordonanțe mânuiesc limba română în intervențiile spontane. Ei sunt oamenii care dețin poziții de decizie în structura legislativă și executivă a statului nostru (iată, au puterea de a da legi și ordonanțe), deci cred că merită să le „acordăm cuvântul”. Câteva mostre:
Sorin Grindeanu (premier):
- „La opt fără 10 am primit acest aviz. Sunt lucruri ca și, dacă vreți, care se pot dovedi prin intrările respective care au avut loc la Guvern” (02.02.2017)
- „Pe de altă parte, dincolo de mitinguri, și am urmărit cu atenție tot ceea ce s-a întâmplat în aceste zile în toată țara, și-am văzut pozițiile oamenilor – foarte multe dintre ele argumentate, altele, în schimb, nu transmiteau, de fapt, realitatea – ideea este că s-a creat un clivaj în societate. Pe de altă parte, membrii și susținătorii noștri ne îndeamnă să continuăm în ceea ce înseamnă acest demers. Ca și prim-ministru, vă anunț că am luat, după aceste zile, am luat câteva decizii” (04.02.2017)
Liviu Dragnea:
- „Curtea Constituțională spune la un moment dat că această prevédere, preluând o analiză din partea Comisiei de la Veneția – asta spune în motivarea Curții – această prévedere își are izvorul în 1968 și este de inspirație sovietică. Și că a fost folosită de-a lungul anilor ca instrument politic împotriva opozanților. Plecând de la asta, au analizat că prevéderile inițiale, și anume că îndeplinirea defectuoasă a sarcinilor de servici este atât de largă încât nimeni n-o poate defini, […].” (02.02.2017)
- „Și nu vor mai apare atât de multe discuții și dezvăluiri despre acest sistem” (02.02.2017)
Florin Iordache:
- „Dacă vă uitați dumneavoastră că actele este preluat acest articol de la conflictul de interese. Dacă vă uitați la conflictul de interese, aliniatul 3, a fost preluat și aici. Altă întrebare!” (31.01.2017)
- „Și vreau să vă spun, așa cum am spus și ieri, că foarte multe din observațiile pe care s-au făcut ieri au fost preluate în cele două proiecte de lege și în proiectul de ordonanță.” (31.01.2017)
Nu trebuie să fii lingvist ca să îți dai seama că modul în care vorbesc toți acești oameni este înfiorător: ei sunt într-o Românie a „altei întrebări”. Poate că greșelile elementare sunt doar efectul unei educații precare. În fond, ce-i trebuie unui inginer (Liviu Dragnea) să știe că verbul a apărea e de conjungarea a II-a (a apărea, nu a apare), deci forma corectă de viitor este va apărea, nu va apare. Sau cât este de relevant că un informatician (Sorin Grindeanu) folosește gruparea ca și și atunci când trebuie (în contexte în care ca și are funcție comparativă), dar mai ales când nu trebuie (ca strategie de evitare a cacofoniei în contexte necomparative) (v. Români cu ca și la gură). Anacolutul și clișeul, argumentul circular și autocontradicția arată însă existența unor fracturi de logică elementare și o gândire dezarticulată.
Mă neliniștește profund faptul că acești oameni, care îmi controlează o bună măsură a vieții (de la salariul lunar la starea șoselelor pe care merg să-mi vizitez părinții), nu sunt capabili să contruiască o frază bine articulată și un discurs coerent. Sunt profund prolicși și își contrazic propriile afirmații, întocmai ca personajele lui Caragiale: „Din două una, daţi-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele... esenţiale... Din această dilemă nu puteţi ieşi...” (Tache Farfuridi). Cum să îmi pun o parte a destinului în mâna dumnealor?
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Cred ca ati evidentiat esențialul. Nu este vorba doar de o educație deficitară, care presupune insuficienta cultivare a mintii prin studiu. Categoric, exprimarea incoerenta, cu carente de logica reprezintă, pe lângă posibile stangacii datorate efortului de a eluda adevărul, un aspect mult mai grav decât necunoașterea adecvată a limbii (române, in cazul nostru): cum bine ati punctat dumneavoastră, o lipsa de coerenta, o fragmentare a gândirii. Iar acest lucru, din păcate, semnalează mai putin lipsa educației cat existenta unui nivel inadecvat de inteligență.
Dragi prieteni,
Unii dintre dumneavoastră spun că „platforma este aservită”. Aș dori să vă comunic faptul că intervenția mea nu a fost solicitată de vreunul dintre fondatorii sau administratorii platformei, ci reprezintă punctul meu de vedere. Și, desigur, e un punct de vedere subiectiv, al unui om care a fost în Piața Victoriei și a manifestat împotriva Guvernului actual.
Alții au făcut acuzația de „elitism”. Permiteți-mi să doresc ca țara mea să fie condusă de elite. Textul meu nu face neapărat o pledoarie pentru „româna Academiei” care să respecte dicționarele și gramaticile la literă (spun la un moment dat că nu cred că acesta este cel mai important aspect); mai degrabă, pledez pentru un discurs legat și articulat, discurs care mi se pare că lipsește la cei trei protagoniști pe care i-am menționat în text. Discursul dezarticulat și anacolutic fie e semnul unor carențe de gândire (ceea ce nu cred neapărat că e cazul), fie derivă din faptul că acești oameni au ceva de ascuns.
În fine, mă întorc la limba corectă: toți acești oameni stau cu „România” și „românii” în gură toată ziua - sunt mari patrioți! Ei bine, mă întreb, nu cumva semnul maxim de patriotism este să-ți respecți limba națională și s-o vorbești corect?
Ati avut ocazia sa va manifestati dezaprobarea, prin vot.
Parerea mea e ca e importanta si stapanirea limbii romane, dar mai important e caracterul. As vota cu cineva care are un caracter nobil, chiar daca mai face greseli gramaticale. Dar nu gasesc.
patre din ei sunt/pot fi emotionati si asta mai strica, mai ales daca vorbesc fara hartie in fata (am evitat formula "vorbesc liber")
si, exista virgule de/pt intonatie sau cadenta frazei, daca nu sunt bine plasate (inclusiv de vorbitor) textul scris nu mai arata cum trebuie
dar, desigur, o scoala facuta la timp si exersarea limbii romane , poate evita astfel de incidente