Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Simo, Iri, Sora au dat nanana la Madrid!

Iată că nu întâmplător la Madrid a realizat tenisul românesc, anul trecut, cea mai bună performanță colectivă de mare turneu din istoria sa: 4 jucătoare în sferturile de finală. Și acum, ceva în aerul înalt al podișului madrilen, în liniștea vie a tribunelor, e pe sufletul fetelor noastre.

Aflată la un pas de înfrângere, 6-5 în tie-break-ul setului 2, după ce pierduse primul set 4-6 în fața suedezei Johanna Larsson, Irina Begu și-a strâns inima într-o lovitură curajoasă, i-a reușit, și a egalat la seturi. În decisiv, Irina a construit un joc solid, impunător, cu servicii tari pe primul și înalte cu efect pe al doilea, a presat-o pe Larsson cu forehand-uri aspre și a închis spre fileu cu drive-volé-uri imparabile. A ajuns să conducă 4-1 cu două break-uri. Aici, Larsson a avut o zvâcnire, a dat drumul la lovituri cu sentimentul „ce mai am de pierdut” și s-a dus la 3-4.

Servește Irina, face 30-15. Servește încă o dată foarte bine, Johanna respinge scurt și fâlfâit la 2-3 m de fileu, Irina vine cu „securea” sus ca să termine fără probleme și... pocnește mingea în burta fileului! Una dintre acele greșeli incredibile, când și să vrei e greu să dai în plasă de acolo!

În loc de 40-15, 30-30. Am înlemnit. Știam că următorul e punctul de inflexiune al setului și meciului: ori îl face Larsson și ia prim-planul mental venind din urmă, ori Irina rezistă, face 5-3 și de acolo nu mai pierde. Următoarele două puncte nu le-a pierdut Larsson, le-a câștigat Irina, cu forță și calm...

Tot mentalul a contat decisiv în confruntarea Simonei cu Roberta Vinci. După un prim set, în care Simona și-a pus în valoare hiperdeplasarea și a atacat fără să ezite orice „gaură” ivită în raliurile italiencei, Vinci a dat drumul la întreg arsenalul de lovituri și experiența ei de mare jucătoare veterană. Slaisuri de rever adânci și apăsate, servicii tari și cu kick, drepte explodate pe linii – pur și simplu, finalista de US Open juca excepțional, era „în zonă”. Așa a izbutit să câștige 6-2 setul 2 și să conducă 5-2 în decisiv...

Cum a ieșit Simona din „groapă”? Spuneam, în discuția de săptămâna trecută cu Cristi Mândru, că sunt înfrângeri după care nu încetez s-o iubesc pe Simona. Cred că Simona Halep a învins în acest meci aproape pierdut pentru că n-a fost frustrată și furioasă în fața jocului excepțional cu care Laura Siegemund a învins-o în semifinala de la Stuttgart. Starea aceea de calm pozitiv și profesionist am văzut-o și în fața „furiei” Vinci. 

Simo n-a ridicat ochii spre cer, n-a zâmbit cu resemnată disperare la mingile „norocoase” ale Robertei, s-a gândit, rapid și lucid, ce se mai poate face.

Și a început să-i înalțe cu răbdare mingi mai liftate pe rever, greu de tăiat, a întâmpinat venirile spre fileu „la intimidare” ale italiencei, pasând-o pe rever și forehand în cros cu mână rece, de parcă ea ar fi condus pe tabela de marcaj. A sfărâmat-o psihic literalmente pe Vinci, care n-a mai fost capabilă să facă decât 2 puncte în tie-break.

Victoria clară a Soranei Cîrstea în fața americancei Catherine Bellis n-am văzut-o, dar cunosc prea bine jocul Soranei ca să nu știu cum a învins: când loviturile ei mereu agresive, iuți, „ascuțite”, și cu dreapta, și cu reverul, prind terenul într-un procentaj bun, și dacă îi mai și intră primul serviciu, nu prea poate fi bătută.

Abia ieșite din duș după simpluri, Begu și Halep și-au pus la un loc valoarea și încrederea în sine ca să le dovedească pe Hibino și Rosolska, întorcând setul 2 de la 1-5 la 7-5! Dublul lor de succes este cu atât mai îmbucurător cu cât înseamnă depășirea animozității dintre Simona și Irina, artificial creată de o terță persoană. 

Dacă punem la socoteală și meciul pierdut dramatic de Monica Niculescu, în 3 seturi, după 3 ore de joc în fața fostului nr. 1 mondial Caroline Wozniacki, putem spune că tricolorele sunt, din nou, frumoase la Madrid!

Și să nu-l uităm pe Copilul nostru. Marius a ieșit cu fruntea sus din meciul cu liderul mondial, Andy Murray, după ce i-a arătat niște servicii și backhand-uri care l-au făcut pe ursuzul scoțian să-l felicite pe arădean!

Cât despre splendidul meci sălbatic dintre „prădătoarele” Sharapova și Bouchard, e păcat să-l pun în cuvinte. Merită să-l vedeți, fie și înregistrat. Și să nu ratați cadrul strângerii de mână de la final, când „Genie” Bouchard s-a înfipt o fracțiune de secundă în plus cu ochii în ochii Sharapovei...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult