Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Simona – Caroline Garcia, cât de la Singapore la Beijing

Sportul dracului, tenisul ăsta!

Vă mai amintiți cum era Caroline Garcia în urmă cu două săptămâni, în finala de la Beijing? Puternică, invincibilă, dominând-o pe Simona cu o cadență înfiorătoare de servicii tari plasate și cu lovituri de ciocan pe forehand.

Ce s-a schimbat acum, la Singapore, de a învins-o Simona clar, 6-4, 6-2?

Un lucru pe cât de simplu, pe atât de important. Simo n-a mai lăsat-o pe franțuzoaică să conducă jocul. Garcia se simte foarte bine când poate să ia inițiativa și să lovească agresiv, dur și iute, închizând punctul. Două au fost căile cu care Simona a împiedicat-o să facă asta. 

Mai întâi, serviciul. Când a intrat, serviciul 1 a fost foarte bun, Simona făcând și 4 ași, față de niciunul Garcia. Când 1 n-a intrat, serviciul 2 a fost el foarte bun, lung, apăsat, cu efect, greu de returnat decisiv. Și când servești constant bine, îi diminuezi adversarei încrederea în propriile lovituri.

Apoi, jocul din câmp a avut o desfășurare aproape matematică. De câte ori Simona a fost pasivă, mulțumindu-se să retrimită ce-i venea de dincolo de fileu, Caroline a atacat cu lovitură tare și a câștigat. Când Simona s-a hotărât să lovească ea prima, mai aspru și mai rapid (de remarcat crosurile ascuțite cu dreapta), franțuzoaica s-a crispat și a greșit. Ceea ce s-a întâmplat și când, mișcându-se extraordinar, Simona a reușit să recupereze niște mingi foarte grele.

O altă diferență față de Beijing a fost prezența lui Darren Cahill. La 4-3 pentru Garcia în primul set, după ce Halep avusese 3-2 cu break, Darren i-a spus, în stilul său inconfundabil: „Nivelul e bun, servești bine, trebuie doar să nu-i mai dai free points, puncte câștigate ușor, fă-o să muncească pentru fiecare punct și o s-o depășești, căci joci bine”. Simona s-a ridicat și s-a dus rachetă la 6-4.

În schimb, la 2-1 pentru Simona în setul 2, antrenorul și tatăl Carolinei a comis o uriașă greșeală de on court coaching. Fata era încordată și a încercat să-i spună ce-o deranjează. La care, monsieur Garcia i-a tăiat-o brutal: „Nu contează. Tu să faci ce-am stabilit”.

Să n-o lași să vorbească!?!?! Dimpotrivă, antrenorul trebuie să asculte întotdeauna ce-i spune jucătoarea, căci ea e pe teren, ea știe ce-o doare. Poate s-o aprobe sau s-o contrazică, chiar energic, dar a nu o lăsa să se descarce, să spună ce are de spus, poate să blocheze comunicarea și să-i frângă psihicul. Asta s-a și întâmplat cu Caroline Garcia – a pierdut următoarele două ghemuri după ce a condus cu 40-0, iar în ultimele trei a fost aproape K.O. în picioare.

Simona arată bine, este cu capul la meciul pe care îl joacă, nu la a fi sau a nu mai fi nr. 1 mondial. O așteaptă o bătălie dură, cu altă Caroline, Wozniacki, care, în mare formă, a făcut-o una cu pământul pe Elina Svitolina.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Uniforma obligatorie.. sursa foto Inquam Photos

Pe 21 septembrie, Senatul României a aprobat un proiect de lege care reintroduce uniforma în ciclul preuniversitar, măsură care a șocat întregul grup de consilii ale elevilor și liceenilor și care, într-un final, a dus la un protest: elevii s-au îmbrăcat în negru în ziua de luni, 28 septembrie.

Citește mai mult

Siegfried Muresan in Parlament

Acum câteva zile mă uitam la un interviu Recorder cu dl Mureșan, ca să văd cine e. Eu eram mulțumit de dl Bolojan și seria premierilor propuși în locul lui nu m-a inspirat în niciun fel până acum, dar, în schimb, dl Mureșan părea să fie un compromis valabil. Planurile lui, calm explicate, erau coerente și, pe deasupra, părea să fie singurul om în România care mai înțelege ceva din ce e în capul președintelui – chiar vorbea cu compasiune despre dl Dan. Împreună cu explicația lui că nu a vrut să-l ignore pe dl Bolojan, îmi dădea impresia unui om decent și capabil. Dar, din păcate, compasiunea, respectul și coerența nu prea se caută în politica românească. Și faptul că numele lui, Siegfried, era subtitrat automat de YouTube cu Zicflid nu era un semn bun.

Citește mai mult