Sindicalist din Poliție: Operatorul de la 112 nu are acces la internet și este singur pe o tură de 24 de ore. Problemele din Poliția Română care pot provoca noi tragedii

Foto: Inquam Photos

34 de ore au trecut din momentul în care părinții Alexandrei l-au sunat pe șeful de post din Dobrosloveni să îi spună că le-a dispărut fiica până în cel în care polițiștii au intrat în casa lui Gheorghe Dincă. 19 ore a durat ca „oamenii legii” să găsească locul din care adolescenta a implorat la 112 să fie ajutată. Iar curajul a fost irosit, minut cu minut, de oamenii și de sistemul de urgență care ar fi trebuit să o salveze.

Cazul de la Caracal a scos la iveală, în ultima săptămână, problemele copleșitoare pe care le au Ministerul de Interne și sistemul 112. Cosmin Andreica (foto), liderul Sindicatului Polițiștilor Europeni „EUROPOL”, vorbește pentru Republica.ro despre disfuncționalitățile 

dintr-un sistem excesiv politizat, în care la conducerea inspectoratelor de poliție ajung, prin împuternicire, persoane care au picat examenele profesionale. Disfuncționalități care, deși nu diminuează responsabilitatea individuală a tuturor celor implicați în cazul de la Caracal, pot provoca oricând alte tragedii. 

„Avem o singură patrulă de ordine publică la un oraș cum este Caracalul, care este și pedestră. Puțini au fost cei care au sesizat că primii polițiști care au verificat adresa acelei persoane de pe cartea de vizită au mers pe jos, pentru că autospecialele cumpărate noi de către minister sunt la cheremul șefilor, ca mașini de serviciu și patrulele operative sunt nevoite să meargă pe jos. În fiecare dintre aceste ipostaze s-au pierdut minute extrem de importante”, acuză Andreica. În ziua în care polițiștii ar fi trebuit să scotocească tot județul în căutarea Alexandrei, adjunctul IPJ Olt era plecat să asiste la prezentarea bilanțului poliției orașului Scornicești.

O dispariție este greu de reclamat într-o comună, deoarece la ora 16:00 postul de poliție se închide. Deși nu scrie nicăieri că polițiștii trebuie să aștepte 24 de ore să rezolve cazul, plângerea poate fi înregistrată oficial de abia a doua zi, odată cu redeschiderea postului de poliție. „Noi am tot sesizat CSAT pe chestiunea asta, iar răspunsul președintelui României a fost că nu reprezintă o problemă de siguranță națională, ci reprezintă un atribut organizatoric al MAI de a planifica polițiștii pe toată durată de 24 de ore în serviciu”, spune Cosmin Andreica.

În secțiile de poliție „majoritatea polițiștilor nu au acces la internet, așa cum nu are nici operatorul de la 112”, declară sindicalistul. „De ce nu avea acces operatorul 112 din Olt la o hartă Google Maps? În momentul de față, în Poliția Română, justificarea sau explicația dată de cei de la Doi și-un sfert (n.r. Direcția Generală de Protecție Internă ) este că internetul reprezintă un risc iminent la securitatea rețelelor. Motiv pentru care nu permit instalarea accesului la internet pe calculatoarele și laptopurile din rețeaua intranet. Singurii care au acces la internet sunt șefii, care, în afară de calculatorul pe care îl au conectat la rețea, mai au un alt calculator. Trebuie să permiți polițistului să aibă acces la toate căile necesare de informare și comunicare. Acel intranet la care are acces nu are nicio legătură cu rețeaua www, nu are acces către nicio sursă deschisă, Google sau Facebook. Chiar și FBI a recunoscut că 70% dintre informațiile pe care și le ia provin din surse deschise. De pe o hartă Google, poți să te duci să te duci pe o stradă să te uiți la culoarea caselor sau să cauți mai în detaliu”, susține el.

În majoritatea județelor din România, polițistul de la 112 este singur pe tură, iar o tură durează 24 de ore, spune Andreica. „În 35 de județe din România, operatorul 112 este singur câte 24 de ore. Dacă merge la toaletă, trebuie să meargă cu ușa deschisă, pentru ca, în cazul în care sună telefonul, să răspundă în 3, 6 sau maximum 9 secunde. Peste 9 secunde, polițiștii trebuie să aibă o justificare. Dacă i se face rău sau leșină, nimeni nu va ști că acolo este un om care zace pe podea. E vorba de incompetența șefilor în a gestiona un astfel de serviciu, în mod normal, ar trebui să fie minimum 2 polițiști care să lucreze pe tură în această structură”, susține acesta.

Operatorul 112 se află în sediul inspectoratului județean de poliție, care se găsea în cazul tragediei de la Caracal în Slatina. Însă, mai mult decât atât, operatorul nu are, potrivit sindicalistului, „posibilitatea tehnică de a transfera apelul dispeceratului din altă localitate, fără a-i închide telefonul celui care sună la 112”. „După discuția cu apelantul, operatorul transmite informațiile obținute la dispecerul din localitatea respectivă, iar dispecerul de acolo ia legătura cu persoana, atunci când nu identifică locația pe baza informațiilor primite. Varianta ideală este ca atunci când sună cineva la 112 să spună: se întâmplă ceva în blocul x, pe strada y, la apartamentul z. Informația este transmisă la dispecer și dispecerul trimite echipa din teren. Dacă nu identifică locația, dispecerul contactează direct victima sau martorul”, explică Andreica.

Ce se întâmplă însă atunci când victima a fost răpită și nu știe unde se află, așa cum a fost în cazul Alexandrei? „Nu există niciun fel de scenarii posibile sau ipotetice, pe baza cărora să fie pregătiți nici dispecerii de la 112, de la STS, nici polițiștii care preiau apelurile 112. Nu există absolut nimic, a fost o indolență totală din partea conducerilor Inspectoratelor de Poliție pe acest subiect. Operatorii 112 nu participă la niciun fel de ședințe de consiliere psihologică”, susține acesta.

În opinia sa, nivelul de deprofesionalizare din Poliția Română este uriaș. „Nivelul de prostituție profesională, pentru că este un termen pe care îl folosesc mulți colegi, deja, a ajuns la un asemenea grad încât nu mai contează ce vechime ai în Poliție, care este backgroundul tău sau istoricul tău în diferitele specialități. Pe baza pilelor, a cunoștințelor, în mod arbitrar și subiectiv, fiecare polițist poate să ocupe orice funcție din cadrul unui inspectorat de poliție județean”.

Acesta acuză că practica provizoratului în funcțiile de conducere le dă politicienilor pârghiile pentru a-și exercita controlul asupra poliției și a produs obediență în sistem.

„Trebuie făcute schimbări masive de sus în jos: 70% din funcțiile de conducere sunt ocupate prin împuternicire. Avem șefi care au picat concursul pentru postul de inspectori șefi, au luat nota 3 și 4 la concurs, iar după câteva zile au fost împuterniciți pe acele funcții și conduc Inspectorate de Poliție. Una dintre situații era chiar la Olt. Vorbesc despre inspectori șefi. Dar la nivel de șefi de servicii sau șefi de birouri, asemenea cazuri sunt mult mai multe”, spune Cosmin Andreica.

Chiar Direcția Generală Management Resurse Umane din MAI are pe postul de director general un împuternicit, iar problema durează de ani de zile. „Am avut această plecare masivă a polițiștilor din sistem, primii vinovați au fost cei de la resurse umane pentru că aveau dosarele de personal, știau câți pleacă și ar fi trebuit să venim cu promoții mai numeroase de elevi încă de acum 7-8 ani, ca să acoperim deficitul. Nu s-a întâmplat peste noapte că au dispărut 15.000 de polițiști din sistem și au apărut 10.000, care au fost luați de pe stradă, au dat un examen, și după ce au promovat acel examen cu „X”, „0”, test grilă, au primit o uniformă, un pistol și au fost trimiși să aplice legea. Pentru că asta s-a întâmplat. Au ieșit mii de oameni din sistem în decurs de 2 ani zile din cauza instabilității politice și a amenințării cu privire la modificarea condițiilor de pensionare. Și atunci deși foarte mulți mai voiau să rămână în sistem, dar de frica instabilității au ales să plece. Avem 15.000-18.000 de persoane deficit din sistem”, mai spune Cosmin Andreica.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp