Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Singura șansă, ultima șansă: curajul celor inteligenți

protest 20 ianuarie - cornel putan

Foto: Cornel Putan/Inquam Photos

Lucrul cel mai grav care i s-a întâmplat României în ultimii ani, și cu precădere din 2017 încoace, este desăvârșirea dominației imbecililor în societate. Această desăvârșire nu se produce doar în momentul în care prostia multiformă ajunge să confiște puterea politică, ci și atunci când, prin repetarea obsesivă a acelorași slogane, pe aceleași canale media cu scop precis de imbecilizare, s-a format o masă critică de oameni dependenți de și legitimând aceste discursuri. Senzația pe care o dă societatea românească în mersul ei actual este că – sătulă fiind, adică și obosită, dar și bine hrănită – renunță pe zi ce trece la orice formă de inteligență publică menită să-i îmbunătățească soarta și se complace într-o ambianță de autosuficiență și de glorificare a propriului buric național, amenințat de toată lumea din cauza frumuseții sale paradisiace. Noul discurs identitar, naționalist-ortodoxist, antieuropean și xenofob, este de fapt versiunea oficială a acestei prostii îngălate, ridicate la rang de artă discursivă.

Câteva constatări se impun cu forța evidenței.

  • Resursa cea mai importantă a societăților dezvoltate este cunoașterea. Membrii acestor societăți, indiferent de vârsta lor, de calificarea lor, de locul lor de muncă, își dezvoltă curiozitatea, rămân deschiși învățării și dobândirii de noi cunoștințe, le împărtășesc și le consideră un bun public. Oameni se „dezvoltă” și, dezvoltându-se, contribuie la dezvoltarea societății.
  • Nu putem să nu constatăm dezlănțuirea de iraționalism din societatea românească, de suficiență arogantă pe post de talent personal și de falsificare a cunoașterii. Horoscoape, ghicitoare, vrăjitoare, pseudo-savanți și mistici de ocazie, nutriționiști improvizați, istorici și geografi care rescriu istoria lumii la televizor, para-înțelepți care se pricep la orice, diplome științifice și titluri academice traficate – așa arată peisajul unei societăți incoerente, încetinită de obscurantism, superstiții și prejudecăți, numai bune de exploatat politic în cel mai cinic mod de cei pentru care democrația, libertatea și drepturile omului, dar și cunoașterea, sunt un lux inutil, impus de birocrații de la Bruxelles.
  • Anii care vin sunt critici pentru destinul României în următoarele decenii. Dominația prostiei vulnerabilizează țara din toate punctele de vedere: intern și extern, economic și sanitar, demografic și educațional, instituțional și politic. O asemenea vulnerabilizare va fi greu de depășit dacă structurile acestei puteri se perpetuează după 2020.
  • Pe de altă parte, există în societate un capital important de inteligență privată neutilizat și nemobilizat. Când spun privată, mă refer nu doar la inteligența unora sau altora dintre membrii acestei societăți și nici la faptul că ea ar fi mai degrabă concentrată în mediul privat. Ci că această inteligență se exersează în scopuri personale, rămânând neîmpărtășită și nefolosită în interes public. Iar asta se întâmplă cel mai adesea din comoditate: cei mai mulți dintre oamenii deștepți ai acestei țări consideră că e suficient să-și folosească inteligența și competențele acolo unde lucrează pentru a răspunde astfel nevoii sociale.

Din păcate, însă, dezangajarea publică și demisia morală de lungă durată a numeroși intelectuali și oameni pricepuți a deschis calea imposturii generalizate, adică a imposturii ca model de reușită individuală și de promovare publică. Căci dacă prostia a fost mai mereu agresivă și ofensivă, inteligența a fost inhibată și defensivă. Nu e însă mai puțin adevărat că dezastrul moral în care se află țara nu se datorează doar proștilor agresivi, ci și celor inteligenți care, pentru un post, pentru un titlu sau un salariu, au renunțat la valori și principii. Din păcate, și unii și alții sunt numeroși, iar majoritatea lor poate îngenunchea în orice moment o țară.

De aceea, cred că este urgentă și vitală pentru România o mobilizare a tuturor inteligențelor oneste, indiferent de opțiunea politică, în favoarea unei reconstruiri raționale a țării. Cred că este nevoie ca bărbații și femeile care au adunat o experiență solidă de viață prin folosirea rațiunii lor să iasă din confortul pe care li-l oferă locul de muncă sau cariera și să se pună în slujba binelui public o vreme. Profesori, medici, ingineri, juriști, arhitecți, oameni de afaceri, „experți” de tot felul – liberali, socialiști, creștin-democrați, conservatori – au datoria publică de a se manifesta ca persoane publice și ca alternative credibile la dominația prostiei imorale, asumându-și o condiție politică excepțională, transpartinică, de lideri ai unei societăți care trebuie extrasă din mediocritate.

Orice zi în care oamenii inteligenți și raționali ai acestei țări tac și rămân pasivi este o zi în care asaltul ignoranței se întețește, iar oamenii simpli ajung să creadă că singura lor șansă de supraviețuire este să rămână supuși și neștiutori. Orice zi în care un arhitect tace și nu se implică public este o zi în care o nouă monstruozitate va sluți chipul unui oraș sau al unui sat. Orice zi în care un inginer nu ia atitudine publică este o zi în care un pod sau o cale ferată stă să se prăbușească omorând oameni. Orice zi în care un jurist tace e o zi în care un infractor rămâne liber și un nevinovat riscă amenzi și închisoare. Orice zi în care un medic alege să nu spună nimic este o zi în care mor oameni în spitale uciși de bacterii, ignoranță și autosuficiență criminală. Orice zi în care un profesor tace, este un pas înainte pentru elevi slabi pregătiți, pentru studenți gata să părăsească țara și pentru noi plagiate.

Orice zi în care un arhitect tace și nu se implică public este o zi în care o nouă monstruozitate va sluți chipul unui oraș sau al unui sat. Orice zi în care un inginer nu ia atitudine publică este o zi în care un pod sau o cale ferată stă să se prăbușească omorând oameni. Orice zi în care un jurist tace e o zi în care un infractor rămâne liber și un nevinovat riscă amenzi și închisoare. Orice zi în care un medic alege să nu spună nimic este o zi în care mor oameni în spitale uciși de bacterii,

Tăcerea tuturor, în acest moment, nu mai este pasivitate, ci complicitate. O alianță transpolitică a curajului intelectual este una dintre puținele șanse pe care le mai are această țară; căci doar resursele de imaginație politică și de creativitate socială ale acestora mai pot alimenta o contraputere la actuala putere care distruge România. Lamentările și remarcile cinice ori disprețuitoare pot colora ambianța unei seri între prieteni, dar nu schimbă cu un milimetru ticăloșia unei puteri tot mai abuzive.

Nu există în acest moment nicio justificare pentru tăcere și supunere din partea acestora. Cei care înțeleg ce se întâmplă pot participa la construirea unor soluții rapide pentru a evita prăbușirea țării. Ei pot lansa inițiative civice și politice, forme de solidaritate publică și se pot prezenta pe ei înșiși celorlalți ca modele de acțiune. Ei trebuie să poată reaprinde speranța și întreține entuziasmul, împotriva bulimiei propuse ca model de fericire de către puterea celor nesătui de putere.

Dar tăcând în birourile lor, în cabinetele lor, ei întrețin marasmul și devin aliați în conjurația imbecililor. Desigur, fiecare are justificarea lui să nu spună nimic și să nu facă nimic: de la ratele în bancă până la funcția ocupată, orice e bun pentru eschivă. Dar tăcând și așteptând să facă alții ceva, fiecare participă la dezastru, chiar dacă, probabil, la urmă, fiecare se va salva individual.

Dar și curajul este individual. În decembrie 1989, au murit, individual, oameni, pentru că au existat, individual, oameni curajoși. Omul inteligent are acum de ales între lașitatea personală și curajul personal. Cale de mijloc nu există. Şi nici scuză. E acum sau niciodată.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • romanii se solidarizeaza arareori; nu coopereaza in plan economic si politic; si nu trec de interesele partinice... (fie din dogmatism, fanatism, fie din spirit de gasca si nevoia apartenentei la un grup -sentiment gregar, intilnit la multe popoare-)
    • Like 0
  • Vorba multa saracia omului. Omul inteligent se resemneaza si isi vede de viata lui, nu se plaseaza in rolul lui Don Quijote. De ce sa te irosesti cand atitudinea qvasigenerala este foarte bine descrisa aici: Dar tăcând și așteptând să facă alții ceva,(gen Laura Codruta) fiecare participă la dezastru, chiar dacă, probabil, la urmă, fiecare se va salva individual. Mai mult ca populatie avem un obicei pervers de a trage folos din orice nenorocire. Da mie ce imi iese in gand si fapta. O societate fara printipii va sa zica ca nu le are. Cu ani in urma ascultam cuvintele unei viitoare sotii, cu referire la sot, daca lui ai va fi bine, pe langa el imi va fi bine si mie. Si tot cu ani in urma am auzit de la un bun crestin si prieten o istorioara despre un om, umil si cu frica lui Dumnezeu care supravietuieste primului razboi mondial rugandu-se: ajuta-ma Doamne sa nu omor pe nimeni. Restul santem noi obisnuiti a evita gropile de fiecare zi.
    • Like 1
  • mike mike check icon
    Si cei din diaspora ce ar putea sa faca? Noi ne vedem de vietile noastre aici unde ne aflam, iar cu timpul sentimentele pentru Romania dispar.... "Ochii care nu se vad se uita". Tara de "adoptie" este tara care m-a crescut si este locul unde ma simt bine. Care este mai importanta, mama biologica, cea care nu te-a crescut nici o clipa si care te-a abandonat, sau mama care te-a adoptat, te-a iubit si te-a crescut?
    • Like 1
    • @ mike
      Diaspora trebuie sa faca tot ce poate ca sa voteze toata, 4-5 milioane de voturi nu sunt o gluma. Si sa nu uite unde s-a nascut si ce limba si cultura are. Oricat de bine va este acolo unde sunteti, eu nu cred ca puteti sa uitati cat de rau le este in lipsa voastra celor de-un neam cu voi.
      • Like 2
    • @ Gabriela Constantinescu
      Chiar as vrea sa vad minunea asta! Si sunt convins ca diaspora este acea minune care incalca toate legile firii si nu e formata in majoritate din prosti si mediocrii, la fel ca orice comunitate umana. De asemenea, sunt convins ca ar vota toata impotriva PSD, chiar si cei care, atata timp cat au stat in Romania, au votat numai cu acest partid. Sau stai, de fapt PSD-istii nu sunt capsunari, ei nu pleaca niciodata din tara. Diaspora e formata doar din oameni puri, rafinati intelectual si moral.
      • Like 0
    • @ Gabriela Constantinescu
      Alien check icon
      Diaspora ar trebui sa vina și sa voteze în România ca să facă diferența. Altfel 4 milioane de voturi dau tot 4 senatori.
      Îți imaginezi ce-ar fi în aeroport sau la Nădlac 4 milioane de căpșunari venind la vot?
      • Like 2
    • @ Alien
      Ar fi ceva de vazut, dar care ne-ar cam vindeca de mitul diasporei. Diaspora nu voteaza cu PSD, doar pentru ca in proportie de 95% nu voteaza. Daca si in Romania ar vota doar 3-4%
      % din alegatori PSD nu ar mai intra in parlament. Mitul diasporeai seamana cu mitul generatiei tinere din 1990. Majoritatea acelor tineri vota cu FSN atunci si azi voteaza cu PSD, la fel cum ar vota si majoritatea diasporei daca ar putea si ar fi interesata sa voteze.
      • Like 0
  • Citiți memoriile lui Nicolae Suțu. Veți vedea că și în urmă cu 200 de ani era la fel. Și nu, nu erau fanarioții vinovați. Nici rușii. Nici americanii. Nici bubulii. Întrebați-vă de ce, după domnia lui Cuza, s-a ajuns la soluția de compromis a aducerii unui domnitor străin. Și de ce acest domnitor străin „s-a românizat” cât ai zice „pește”. Hai să nu ne mai lamentăm. România e așa cum e, și cu asta, basta. Alte popoare au defectele lor. Englezii sunt bețivani de cursă lungă. Francezii, ipocriți. Italienii, superficiali. Chinezii fură tehnologie și mănâncă tot ce mișcă. Rușii sunt neciopliți. Etc. Noi, românii, avem „talentul” de a ne selecta prost elitele. Chiar și când credem că am ales „bine”, se dovedește de fapt că am ales prost. Partea bună e că avem și calități (ca, de altfel, oricare alt popor). Una dintre ele e că ne descurcăm deseori cu o liță sau un cui în situații în care alții dau repede telefon la 112. M-am plictisit de atâta smiorcăială sterilă.
    • Like 2
    • @ Lucian Sarbu
      raimond check icon
      Și de ce acest domnitor străin „s-a românizat” cât ai zice „pește” - este parerea ta.
      • Like 1
    • @ raimond
      Afacerea Strousberg?... „Von Kalikenberg, concesionar”?... de Ion Ianov?... Dacă vă spun ceva chestiile astea, veți înțelege. Dacă nu, nu.
      • Like 0
    • @ raimond
      maripos check icon
      Cînd Carol I a urcat pe tron, Țările Române trăiau într-o sălbăticie profundă. Un drum de la București la Iași cu trăsura putea dura două săptămîni – în cazul în care hoții sau haitele de lupi nu-l scurtau prin dreptul Bacăului. De la Pitești la Craiova puteai pierde șase zile dacă nu cumva îți pierdeai bunurile personale sau viața. Jderii, vulpile, vulturii și corbii însoțeau caravanele negustorești prin hățișuri ca un alai secret, mereu la pîndă, în caz că pică ceva din căruță sau de pe cal. În vetrele sătești de la munte, prezența urșilor era așa de comună, încît recensămîntul îi lua adesea în calcul.

      Carol ar fi putut începe civilizarea acestor meleaguri organizînd o despădurire sau organizînd o vînătoare. Dar, fiind neamț, a vrut s-o înceapă cu un proiect de infrastructură.

      Nu-i trecea prin cap că va sta pe tron 48 de ani, așa că s-a apucat de lucru chiar în primul an. Modernizarea României urma să înceapă cu o cale ferată dublă, care să străbată codrii periculoși ai Moldovei, Munteniei, Olteniei și Banatului, unind între ele cele cîteva așezări unde seara se aprindeau focuri și oamenii sperau să nu fie sfîșiați în somn.

      Industria românească nu depășise încă stadiul asamblării căruțelor și al dogăritului, așa că principele Carol a cerut ajutorul industriei germane. Tatăl său, Carol Anton, l-a îndrumat către Heinrich Bethel Strousberg, un magnat gras, pitic și lacom, care se umpluse de bani din minerit, siderurgie și lucrări publice, dar mai ales din comisionarea aristocrației care guverna lumea germană.

      Strousberg a propus României o concesiune pe 90 de ani a căii ferate. Un consorțiu, finanțat de publicul german prin acțiuni cumpărate cu dobîndă de 7,5%, urma să facă lucrarea și să exploateze apoi calea ferată ca să-și încaseze profitul.

      Kogălniceanu și alții, care visau locomotive pufăind de-a curmezișul miriștilor, tîrînd civilizația după ele în vagoane căptușite cu pluș, au susținut proiectul cu un entuziasm care azi ar fi interpretat de procurori. Alții, ca Cezar Boliac, au mirosit escrocheria, dar Parlamentul a votat în octombrie 1869 concesiunea în favoarea lui Strousberg. E bine să ne amintim, atunci cînd lucrăm la statuia lui Carol I, că asociați în consorțiu erau principele Victor de Ratibor, principele Hohenlohe, contele Carol de Lehndorff și ducele Ujest, nici unul născut la Făurei sau la Roșiorii de Vede.

      Afacerea Strousberg s-a dovedit a fi o escrocherie. Nemții nu doar că au furat banii, dar nici măcar n-au montat șinele corect. După țepe, scandaluri și amenințări, la capătul a zece ani de agonie, România a reușit să răscumpere pe bani grei concesiunea și să intre în proprietatea unor căi ferate inundabile și neterminate.

      În 1878, bucata de război ruso-turc la care participaseră românii nu avea ca rezultat decît zece mii de țărani morți la Plevna. Independența era sechestrată în biroul lui Bismarck, iar pînă cînd România nu a achitat către acționarii germani întreaga factură a afacerii Strousberg n-a fost lăsată să iasă.
      • Like 1
    • @ maripos
      raimond check icon
      Imi place descrierea contextului istoric, dar nu pricep concluzia: daca eram lasati in pace de straini sigur se nasteau niste romani verzi pe la Rosiori sau Faurei sa ne scoata din rahat? Asta e?
      • Like 3
    • @ raimond
      maripos check icon
      In vremuri grele s-au nascut vizionari! Daca suntem lasati in pace, dormim cu laptop-ul in poala! Si tot in rahat suntem!
      • Like 0
    • @ Lucian Sarbu
      Memoriile sunt foarte bune, si mie-mi plac mai ales ale scriitorilor, probabil deformatie profesionala - sunt profesoara de romana. Faptul ca de-atata vreme, dupa cum dvs. opinati, romanii se afla in acelasi punct - Romania e asa cum e - asta nu arata decat o data-n plus aspectul ce rezulta si din articolul de fata - elitele obisnuite nu se implica, din comoditate, din lipsa de curaj, din suficienta. Cand insa s-au implicat, a aparut o tara mare - Romania, 1918. Cred ca am demonstrat ce voiam sa spun.
      • Like 2
    • @ raimond
      Nu, nu e asta, dar niste oameni mai atenti la acte, contracte si garantii cu siguranta n-ar fi stricat.
      • Like 0
  • check icon
    Pe subiectul ăsta, recomand o carte : LEGILE FUNDAMENTALE ALE IMBECILITĂȚII UMANE, de Carlo Cipolla... (la Humanitas)
    • Like 1
  • Dacă ar fi să dăm crezare avalanșei de diatribe a dlui. profesor de filosofie, am fi înclinați să credem că suntem în prag de colaps al universului și totul din cauza PSD-ului și a lui Dragnea, precum și a mulțimii de „proști, needucați, hoți și pomanagii”, care i-au adus la putere prin vot democratic. În articolul de față se face pledoarie pentru meritocrația politică, nefiind clar prin ce mijloace alegătorul va face diferența dintre impostură și adevărata meritocrație, cum se va realiza „o mobilizare a tuturor inteligențelor oneste, indiferent de opțiunea politică, în favoarea unei reconstruiri raționale a țării”. Probabil va urma un nou articol prin care se va face apologia abolirii votului universal și egal în favoarea votului ponderat și diferențiat.
    • Like 1
    • @ Voicu Nicolae
      Stimate domnule Voicu, va inselati. Sunt si voi ramane un adept neconditionat al votului universal. Dar la fel cum dumneavoastra nu va lasati tratat de portarul spitalului, ci de un medic pregatit si competent, la fel nu putem sa lasam tara asta sa fie tratata de oameni nepregatiti. Faptul ca toti oamenii voteaza nu implica automat ca cei votati trebuie sa fie analfabeti. Deciziile strategice privinta mersul tarii trebuie luate de oameni care stiu despre ce vorbesc. Da, trebuie sa existe merite si competente si in politica, precum in orice alt domeniu, poate chiar mai mult, pentru ca acolo deciziile ne privesc pe toti si orice greseala poate costa vieti.
      • Like 6
    • @ Ciprian Mihali
      Așa cum funcționează astăzi democrația nu cred că există vreo posibilitate legală și real-aplicabilă prin care oamenii politici să fie oamenii cei mai bine pregătiți. Și chiar dacă ar fi așa trebuie să fiți de acord că orice politică publică se pune în operă cu participarea aparatului administrativ guvernamental ( funcționarii profesioniști din ministere și agenții guvernamentale ). Poți să ai în fruntea unui minister cea mai mare somitate în domeniu, dacă cei din minister nu pot sau nu vor să-ți pună în operă politica și viziunea nu vei realiza nimic. Cred că aducerea merituoșilor în „fruntea bucatelor” se poate realiza prin modificarea actualei Constituții și a legilor organice care să stipuleze clar că în procesul de transpunere în operă a politicilor puterii care a câștigat alegerile, să fie implicați obligatoriu profesioniștii din domeniu respectiv. Mai trebuie ca organigrama și fișele de post ale instituțiilor publice să fie fundamentate pe baze științifice de către institute de cercetare în domeniul organizării muncii și o separație clară între funcțiile politice și cele profesioniste.
      • Like 3
    • @ Voicu Nicolae
      Excelentă observatie!
      • Like 0
    • @ Voicu Nicolae
      Voi trece peste faptul ca deja linia dvs. de comentariu pe situl acesta este cea de sustinere voalata a psd. Asadar, ca puneti in derizoriu ceea ce doreste sa transmita articolul nu ma surprinde, asta si va este scopul.
      Si-acum, la subiect, astazi am stat de vorba cu oameni, cu oameni obisnuiti, intr-o situatie colocviala absolut banala. S-a intamplat ca majoritatea persoanelor sa fie peste 60 de ani, chiar spre 80, Am avut ocazia sa constat cat de lipsita de speranta si de incredere este varsta a treia, si cat de influentati sunt de balivernele turnate gretos in urechile lor de tv de partid. Am discutat prin invaluire, fara a acuza, fara a lauda, doar scotand in evidenta rupturi de logica, incurajand la proprie analiza, la proprie gandire. Daca doar un om din 6 am reusit sa conving, atunci am facut azi ceva. Argumentul esential pe care l-au sustinut toti a fost lipsa de siguranta a omului pe strada in ziua de azi, de la ora 8 seara strazile se golesc. Or, pentru asta, stim cui trebuie sa multumim.
      • Like 1
    • @ Gabriela Constantinescu
      Fiecare înțelege ce vrea și ce poate, mai ales când totul este redus la apartenențe la o ideologie sau la un partid politic. Să știți că sunt apolitic dar nu pot să accept critica de dragul criticii, nu pot să cred că oamenii pot fi înregimentați într-o tabără sau alta și pot să înțeleg că oamenii sunt și trebuie să fie capabili să-și exprime liber ideile fără a fi nevoie de o poliție de tip inchiziție a ideilor. Să aveți un an nou plin de revelații !
      • Like 0
    • @ Voicu Nicolae
      Și în opinia mea, meritocrația este salvarea României.
      • Like 0
    • @ Simona Petrescu
      check icon
      Dle Voicu, iată că aveți și apreciera unor vaci cu cabină! Și nu doar despre Simona Petrescu e vorba!
      (Vacă cu cabină = om care nu aduce argumente, om cretin)
      • Like 0
  • raimond check icon
    Implicarea poate fi extrem de simpla si comoda: la urmatoarele trei/patru randuri de alegeri: europarlamentare, prezidentiale, locale si parlamentare votati masiv USR si PLUS. Chiar si PNL e o optiune in comparatie cu PSD. Desi e cam aceeasi mi-ze-ri-e.
    • Like 3
    • @ raimond
      Bine, m-ai convins, USR si PlUS sunt cu totul alt tip de mizerie! Intrebarea e: Chiar e tipul de mizerie pe care sa-l votez la urmtoarele 3-4 randuri de alegeri?
      • Like 0
    • @ Ventidius
      Alien check icon
      Presupunând ca usr și plus sunt fix la fel de mizerabili ca și PSD /alde, eu tot cu ei as vota. Sa lași ACEEASI mafie la butoane prea mult timp e foarte periculos și odată incrustati nu m-au poți scăpa de ei.
      Prefer ca din 4 in 4 ani sa schimb mafia cu aia rivala.
      Oricum, oamenii din usr din circumscripția mea și fost onorabili și cu cv-uri solide, puteau fi votați fără sa te ții de nas. Asta nu garantează că nu-s mafioți însă.... Vezi ce ziceam mai sus.
      • Like 3
    • @ Alien
      Sa stea prea mult la butoane e riscant pentru un partid politic. Daca PSD s-ar fi indarjit sa faca acest lucru, am fi scapat de mult de ei. Din pacate, se pare ca PSD cunoaste foarte bine acest risc, asa ca, din cand in cand, cedeaza puterea unor secaturi inofensive, preocupate doar de propria imagine pe forumuri, precum cei de la PLUS si USR, care au grija sa le pastreze locul cald.
      • Like 0
    • @ Ventidius
      check icon
      Domnule, dumneata ai copii?
      • Like 0
    • @ Ventidius
      raimond check icon
      Apropo de asta, este poate pentru prima data dupa 89 cand avem o sansa istorica sa scapam de PSD pe bune. De data asta PSD-ul a pierdut ocazia sa se retraga "in glorie" si sa lase pe altii.... Si acum au de gestionat mai multe fronturi, foarte grele. Presedentia UE unde se vor face de ras cu Viorica si Daea la modul grotesc, pe plan intern o criza economica as zice eu absolut sigura, si devastatoare. Ca sa nu zic si de planul trei, cu justitia, pentru ca inca au treaba multa si aici... Pur si simplu nu vor avea cum sa le duca pe toate (basca vin alegerile de tot soiul) mai ales cu acestiincompetenti si impostori la butoane.
      • Like 0
    • @ raimond
      PSD are azi oportunități chiar mai mari ca alta data. Poate părăsi puterea fără nici un risc, lasand numai incapabili buni numai sa deconteze criza. Problema penala, deja rezolvată în mare parte cu ajutorul Curții Constitutionale, o pot soluționa definitiv prin ordonanță de urgență, soluție care a fost mereu la indemana, dar pe care au preferat să o lase in rezerva. Președinția UE nu a fost niciodată o miză pentru PSD, cum dealtfel nu ar trebui să fie pentru nici un un partid serios. E doar pentru curcani care adoră să se umfle în pene în timp ce se pregatesc sa piarda alegerile. Viorica nu poate deveni mai ridicolă decât este deja, a început să capete imunitate si chiar sa fie apreciată pozitiv de electoratul PSD. Ce nu te omoară te întărește. Nici o șansă să dispară PSD în condițiile astea. Din contra viitorul suna bine, doar pentru el. Va pierde următoarele alegeri, previzibil. Dar o va face în fața unora cu vocație de loseri, preocupati de tot felul de nimicuri corect politice, ideali sa conduca pe timpul crizei care va urma.
      • Like 0


Îți recomandăm

iancu guda - andreearosca.ro

Iancu trăiește printre cifre. Biroul lui e mic și „decorat” cu o grămadă de lucruri care reflectă și preocupările, și pasiunile, și munca lui: pe un perete e un tricou semnat al echipei Viitorul Constanța și alte memorabilia legate de clubul creat de Gheorghe Hagi. Fotbalul e una dintre pasiunile lui Iancu, alături de înot.

Citește mai mult

Tinu Boșinceanu

„Plecarea în străinătate nu trebuie să fie un angajament pe viață, ca o căsătorie - eu sunt român în România sau eu am plecat și nu mă mai întorc înapoi. Societatea a devenit oricum mult mai fluidă și trebuie să privești obiectiv. Mi se pare că asta ar ajuta la întoarcerea mai multor oameni, care or să facă lucrurile mai bune. Și poveștile lor or să inspire”, crede Tinu Bosînceanu.

Citește mai mult