Cultura copiatului este adânc înrădăcinată în școala românească și așa va rămâne, câtă vreme școala se va baza pe reproducerea de informații, crede profesorul Mircea Dumitru, rectorul Universității din București.
„Nu putem scăpa ușor. Atâta timp cât genul de activitate școlară e reproductivă și insistă pe memorizare, tendinţa elevilor va fi de a reproduce materiale mult mai accesibile pe internet”, a spus Mircea Dumitru în emisiunea „În fața ta” de la Digi24.
La cursurile sale, le dă studențlor teme de discuție care să scoată la lumină ceea ce gândesc, nu ceea ce memorează ei. Iar aceasta este în opinia lui Mircea Dumitru cea mai bună cale de a scoate cultura copiatului din învățământul românesc. „Poate fi aplicată la toate disciplinele. Ideea că gândirea critică ar fi un domeniu de sine stătător este eronată. Fiecare disciplină poate fi restructurată didactic pe liniile de forță ale gândirii critice. Memoria este foarte importantă pentru a prelua cultura și pentru a o transmite mai departe. Dar memoria nu e creativă. Acest lucru poat fi aplicat pentru orice disciplină, dacă pui o sarcină în care mintea elevului e stimulată să dea răspunsul, dacă nu îl penalizezi că a făcut greșeli factuale, ci îi atragi atenția că există o informație mai bună și poate corectă. Dacă stimulezi creativitatea și îl notezi favorabil pentru interesul pe care îl are pentru a înțelege și exprima în propriile cuvinte ideile. Există un evantai de tehnici didactice, ca să îi scoți din această paradigmă în care ei consideră că dacă doar memorează, copiază, asta însamnă și reușită școlară. Trebuie schimbată această filosofie a evaluării sarcinilor școlare”, atrage atenția Mircea Dumitru.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
http://www.contributors.ro/editorial/cine-le-cere-iertare-copiilor-scrisoarea-unei-profesoare-de-limba-romana/
Este nevoie si de gandire critica si de memorie. Fie ca e vorba de matematica sau biologie sau orice altceva, nu poti sa rezolvi o problema daca nu ii intelegi datele, daca nu cunosti notiunile necesare.
Se impune sa se faca distinctie intre cele sisteme, cel preuniversitar care se adreseaza intregii societati pe cand cel universitar se adreseaza doar categoriei de la medie spre varful a elevilor.
Astfel, se poate remarca faptul ca exista diferente majore intre sistemul universitar si cel preuniversitar, cel de-al doilea acoperind o diversitate foarte mare de nevoi de invatare/educate a elevilor de la elevi capabili de performante deosebite pana la elevi cu nevoi speciale de invatare, situatie in care 1-2h pe sapatamana cu un singur profesor de sprijin, care trebuie sa acopere toate nevoile existente in scoala respectiva, nu este suficient.
In sistemul universitar existe putine cazuri de studenti cu nevoi speciale si acelea nu tin de capacitatea intelectuala.
Revenind la copiat/trisat, acesta reprezinta o problema a intregii societati, sistemul de educatie fiind parte componenta a acesteia. Mentalitatea noastra de tip ...”l-am fraierit”, “las ca merge si asa”, “ce smecher sunt...” ne urmareste si este caracteristica fiecarei paturi sociale (a se vedea clasa politica/politrucii de astazi si nu numai).
Si eu imi doresc schimbari in invatamant, dar raportandu-ma la viziunea actuala a societatii asupra importantei educatiei in reusita de orice fel, ma indoiesc sincer ca avem vreo sansa (iar sansele se diminueaza pe fiecare an).