Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Sportul pierde un game, însă adevărul câștigă setul

Djokovic la Melbourne

Foto: Getty Images

Am scris în ultimele zile despre toată povestea asta încâlcită, asemenea multor altor comentatori din întreaga lume. Am făcut-o cu tristețe, urmărind un spectacol jenant, în care tensimenul sârb s-a plasat voluntar în rolul principal.

O melodramă cu Nole travestit în Spartacus și Isus de către un public isteric, în frunte cu tatăl său, care a reușit să-l arunce în ridicol. O telenovelă cu Nole în rol de victimă crucificată de cruzii australieni.

Încă de la început, am spus că, din punctul meu de vedere, Djokovic a greșit grav. Fiecare nouă zi mi-a confirmat suspiciunile. Noi dovezi legate de deciziile dezastruoase luate de cel mai mare tenismen al tuturor timpurilor au demonstrat că omul Djokovic are serioase probleme etice și legale. 

Astăzi, s-a ajuns la un deznodământ pe care mulți dintre noi îl așteptam. Ministrul Imigrației i-a retras viza și dreptul de a mai intra în Australia în următorii trei ani. Sigur, deseară are loc judecarea apelului formulat de avocații tenismenului, însă este greu de crezut că decizia ministrului va fi întoarsă.

Spuneam că nu mă bucură faptul că marele jucător de tenis a pierdut viza și implicit, dreptul de a juca la Australian Open. Este o pierdere pentru sport, indiscutabil. Fără el, grand slam-ul de la Melbourne nu mai este la fel.

Cel mai bun nu mai e acolo, pentru a-și apăra titlul. Turneul va fi mai puțin competitiv și implicit, mai puțin valoros. Mii de oameni au dat bani grei pe bilete pentru a-l vedea pe Nole în acțiune iar acum sunt dezamăgiți.

Privindu-l pe Djokovic cum se scufundă în propriile-i minciuni, dezamăgind o lume întreagă (sau o bună parte din ea), am avut același sentiment cu cel trăit văzându-l pe Zinedine Zidane în finala World Cup din 2006, lovindu-l cu capul în piept pe Marco Materazzi. Era ultimul meci al carierei pentru Zidane iar el a ales să-l încheie așa, ca un mardeiaș de cartier.

O să spuneți că marele fotbalist francez nu era un golan, ci pur și simplu a fost un accident, a cedat sub presiune, fiind provocat de jucătorul italian. Poate că nu era, dar așa a ales să-și încheie cariera. Gestul ăla a rămas lipit de numele lui pentru eternitate. Sigur că e păcat ca o carieră ilustră să fie umbrită de o secundă de nebunie. Memoria noastră este însă, de multe ori, selectivă. Istoria, la fel. 

Probabil că această comparație, între Djokovic și Zidane, e un pic forțată. Totuși, chiar și așa, un lucru este cert: asemenea lui Zizou, Nole va rămâne în istorie drept un mare campion, care, la final de carieră, a fost implicat într-o poveste care nu-i face cinste.

Pe de altă parte, astăzi s-a întâmplat un lucru bun. S-a dovedit că legea trebuie să fie una pentru toți, indiferent că ești un simplu muritor sau un campion mondial.

Că nesocotirea regulilor trebuie sancționată drastic, pentru că doar așa se poate construi o societate bazată pe echitate. Că nu îți poți pune semenii în pericol, fără să suporți consecințele. Că indiferent cât de bogat și celebru ai fi, nu poți câștiga folosindu-te de minciuni și avocați.

Sigur, nu trăim într-o lume perfectă, în fiecare zi oameni bogați și celebri eludează legea și etica, pentru că pot și li se permite. Ideal ar fi ca toți să fie pedepsiți pentru faptele lor. Totuși, iată, s-a dovedit că se poate înfăptui dreptatea și la acest nivel.

Poate că-i doar o picătură într-un ocean, însă tot e important. Cazul Djokovic este, până la urmă, simbolic. Este un precedent, care poate-i va descuraja pe unii dintre cei asemenea lui. Este o victorie a bunului simț, dacă vreți.

Până la urmă, cred că despre asta este vorba, în final. Sportul pierde un game, însă adevărul și bunul simț câștigă setul.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • ps: si nici ca pericol sanitar, chiar ministrul considerand ca sansa ca djokovici sa infecteze pe cineva era infima
    • Like 0
  • daca cititim mai atent textele de la procesul 2 , constatam ca de fapt nu a fost sanctionat pentru "minciuna" sau "incalcarea legii" ci pt ca ar putea constitui prin prezenta lui in australia, un pericol national, putand stimula revoltele antivaccinistilor australieni;
    judecatorii au examinat doar daca decizia ministrului a fost irationala, si atat;
    (nu insist, dar e o subtilitate a dreptului constitutional britanic) si , in cazul de fata, si a celui australian
    • Like 0
  • Depinde cum definim acest „adevăr”. Pentru că adevărul meu nu poate coincide cu adevărul mulțimii care alege să acționeze ca o turmă. Djokovic poate că a greșit, poate că a mințit, dar e echitabil și moral să aruncăm cu piatra atunci când știm sigur că și noi mai „fentăm” legea, ne mai milogim la șef să ne lase cu o oră mai devreme, deși în contract e stipulat clar numărul de ore de muncă. Cerșim prime de sărbători, majorări salariale etc. Toți suntem corupți, la rigoare. Și, cu toate astea, n-am văzut pe nimeni din cei ce țipă că „unde-i lege nu-i tocmeală” să-și pună întrebarea: bă, eu tot comentez aici, dar respect ceea ce e de respectat? Sunt perfect, astfel încât să-mi permit să arunc cu piatra? Sunt eu instanță etică, astfel încât să judec, sub scutul imperativului absolut, justețea sau injustețea faptelor unui om?

    În Incheiere: poate că politicul (adică „adevărul și bunul simț” postulate aici) a câștigat primul set, dar dacă sârbul va câștiga meciul și circul pandemic se încheie în favoarea lui, vor recunoaște cei care l-au umplut de mizerie că nu s-au dovedit altceva decât niște ipocriți și papagali?
    • Like 0
  • Dacă după acest al doilea proces Djokovic nu este expulzat din Australia, atunci OMS poate anunța imediat încetarea pandemiei și să lase la voia sorții ce se întâmplă mai departe. Înseamnă că mai bine mureau câteva sute de milioane de oameni în primul an iar acum totul era de domeniul trecutului.
    • Like 1
  • Și încă studiem și ne folosim de istorie...
    Zidane a fost sancționat de un arbitru, în arenă, fără a conta că e francez sau nu.
    Djokovic e oprit de un guvern, doar pentru că nu e australian. Cu alte cuvinte, tot ce ați scris pică, dacă era australian?!
    • Like 0
    • @ Valentin C
      Nu, a fost pedepsit pentru minciună și încălcarea legii. De logică ați auzit, cu ce se mănâncă?
      • Like 4
    • @ Marius Georgescu
      Folosind logica booleană, cu siguranță nu veți infera că eu am zis că a fost pedepsit pentru altceva. În completare, eu spun tocmai că nu a greșit pe terenul de tenis, așadar nu poate fi comparat cu Zidane (o inferență forțată de autor printr-o simplificare care doar induce în eroare cititorul cu logică proprie)
      • Like 0


Îți recomandăm

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult

RetuRO

Sunt pline rețelele sociale cu postări ale oamenilor care descriu că simt furie, frustrare, neputință, când văd deșeuri în Lacul Roșu sau lacul cu nuferi din Ipoteștii lui Eminescu, în stațiuni montane sau pe litoral. Le vedem peste tot - pe stradă, pe marginea drumurilor naționale, în tren, din tren, pe lângă calea ferată, în grădinile blocurilor, în gropile de gunoi de la marginea satelor, pe albiile pârâurilor și râurilor, în păduri.

Citește mai mult