„Bună, frumoaso! Ai prieten? Te las undeva?”. Câte dintre femei nu s-au confruntat măcar odată în viață cu replici din categoria hărțuirii stradale, precum cele de mai sus. Se întâmplă oriunde, oricând. Aproximativ 80% dintre femei au fost hărțuite în public printr-o atingere nepotrivită, un comentariu cu subînțeles, un gest inadecvat sau urmărite de necunoscuți pe stradă, potrivit unui studiu L'Oréal Paris.
A venit momentul să vorbim despre hărțuirea stradală fără să ne fie teamă. Hărțuirea stradală e uneori evidentă. Dar de multe ori nu e. Comentariile nepotrivite adresate altor persoane sunt exemple evidente ale hărțuirii stradale. Mult mai subtile sunt comentariile nedorite, gratuite. Și acestea fac parte, de cele mai multe ori, din categoria hărțuirii stradale. „Ai fi mai frumoasă dacă ai zâmbi”- este o frază de acest fel.
Să inviți pe cineva în oraș, să insiști, chiar și după ce ai fost refuzat, este o formă de hărțuire stradală. Să i te adresezi unei necunoscute cu o formulă prin care sugerezi o relația de intimitate, cum ar fi „Ce faci, păpușă?” este hărțuire stradală.
Și nu trebuie neapărat să vorbești pentru a face pe cineva să se simtă hărțuit sau hărțuită. Sunt multe gesturi nonverbale, nedorite, există sunete, interjecții - toate au un efect ofensator asupra persoanelor de pe stradă pe care îți dorești „să le complimentezi”.
Fluieratul, claxonatul, imitarea unor animale, lingerea buzelor - niciunul dintre acestea nu este, de fapt, un mod în care îți poți manifesta admirația.
Să te uiți insistent la cineva și să-l urmărești cu privirea până creezi disconfort este tot o formă de hărțuire.
Hărțuirea stradală mai poate îmbrăca forma invazivă. Vorbim de cazurile în care agresorul invadează spațiul personal al victimei. Se apropie, o atinge într-un mod nedorit. Îmbrățișatul, mângâiatul, toate astea, atunci când sunt nesolicitate, înseamnă hărțuire.
Întrebările menite să o facă pe victimă să se simtă inconfortabil sau să o umilească sunt dureroase. „Ai prieten?”/ „Prietenul tău știe că umbli așa pe stradă?” / „Ce poziție îți place?”- nu sunt forme „inofensive” de a încerca să legi un dialog cu o persoană.
Hărțuirea stradală este peste tot. Dar ca să o vedem, trebuie să învățăm să o recunoaștem în toate formele sale.
În autobuz. Cineva stă mult prea aproape de altcineva.
Pe stradă. Cineva îi spune altcuiva, „ești frumoasă”, fără să o cunoască, din senin.
În restaurant. Unul dintre prietenii tăi se uită insistent la angajatele localului.
La muncă. O colegă este ținută într-o îmbrățișare mai mult decât își dorește.
Câteva dintre exemplele de mai sus sunt evidente, dar mai multe sunt subtile sau ignorate de cei din jur. Și pe multe dintre ele am ajuns să le acceptăm ca pe o realitate nefericită, obosite să mai facem ceva în privința asta. Dar toți trebuie să învățăm să luptăm împotriva tuturor formelor de hărțuire stradală.
Ce impact are hărțuirea asupra femeilor? Acest act de agresiune afectează stima de sine a femeilor, încrederea în sine și sentimentul de siguranță resimțit în spațiile publice.
Din păcate, hărțuirea stradală este atât de înrădăcinată în comportamentul de zi cu zi, încât am ajuns să o considerăm parte din normalitate. Iată câteva lucruri pe care le fac femeile în fiecare zi ca să prevină astfel de comportamente, deși n-ar trebui să ajungă în acest punct.
Nu-și arată pielea, mai ales dacă sunt singure.
Nu merg în anumite cartiere.
Nu merg pe străzi neiluminate.
Nu merg singure, pe stradă, noaptea.
Dacă merg singure pe stradă, sună un prieten cu care rămân în telefon.
Merg spre casă cu cheile în mână în eventualitatea în care trebuie să alerge către bloc.
Anunță când urcă sau coboară din taxi sau alt serviciu de car sharing.
Nu se urcă în lift decât cu alte femei.
Pretind că nu înțeleg anumite apropouri.
În mijloacele de transport, nu stau lângă oricine.
Preferă spațiul din mijlocul de transport cel mai aproape de șofer.
Nu se bazează pe faptul că vor fi crezute.
Își educă fiicele să recunoască și să prevină hărțuirea.
Ce poți face dacă ești victima hărțuirii stradale
În primul rând, trebuie să fii conștientă de faptul că nu ești singura și nici singură. Pe ce se bazează abuzatorul este întocmai sentimentul că victima este singură, că nu are curaj nici să spună cuiva și nici să riposteze în vreun fel.
În realitate, femeile care sunt hărțuite pe stradă, în autobuz, la restaurant, la muncă sau în orice alt loc fac parte dintr-o comunitate.
În primul rând e important să ai încredere în instinctele tale. Dacă ți se pare ca ceva e în neregulă, probabil chiar așa e.
Spune ceva. Vorbește cu hărțuitorul. Tare. Avertizează-l că a depășit limitele, dar ai grija să ignori dacă încearcă să continue conversația cu tine.
Cere ajutor. Dacă nu funcționează, cere ajutorul oamenilor din jur. Nominalizează pe cineva în mod particular, caută o figură cu autoritate, cum ar fi șoferul de autobuz. Roagă pe cineva să sune la un număr de urgență pentru tine.
Înregistrează. Filmează ce se întâmplă, surprinde cât mai multe din gesturile abuzatorului. Cere martorilor să facă asta. Când ajungi într-un loc în siguranță, poți decide ce faci cu materialul pe care-l ai.
Parcurge training-ul de pe standup-romania.com și află cum să te protejezi de hărțuirea stradală.
Metodologia 5D sau ce pot face martorii unei scene de hărțuire stradală
Programul STANDUP împotriva hărțuirii stradale ne învață cum sa intervenim în maximă siguranță. Pe standup-romania.com poate fi urmărit training-ul STANDUP împotriva hărțuirii stradale susținut de L’Oreal Paris, Right To Be și Centrul Filia. În cadrul training-urilor, vei învăța metodologia 5D.
Distrage. Dacă vezi pe cineva într-o situație de hărțuire stradală, mergi direct la abuzator și distrage-i atenția. Întreabă-l cât e ceasul, cum ajungi la o anumită adresă, dacă are idee până la ce oră e deschis. Prefă-te ca ești prieten cu victima și cheam-o la masa ta. Fii creativ, orice intervenție ajută. Câștigă timp persoanei hărțuite, timp pentru a ieși din situație.
Deleagă. Să spunem că nu găsești niciun pretext cu care să intervii într-o situație. Dar vrei să ajuți cumva. Caută pe cineva care reprezintă o figură a autorității: managerul sălii, un polițist rutier, paza de la club, barmanul, șoferul de autobuz. Oricine ar putea avea autoritate. Atrage-le atenția, semnalează-le situația, roagă-i să intervină și urmărește de la distanță.
Direcționează. Confruntă direct abuzatorul, dar cu mare grijă. Atrage atenția asupra situației, dar fă-o în așa fel încât să captezi atenția celor din jur. Apoi adresează-te persoanei hărțuite și încearcă să o conduci în siguranță. Ignoră abuzatorul, dacă încearcă să răspundă sau să amplifice conflictul. Ai mare grijă cu abordarea directă - dacă nu ești atent, poate cauza un conflict.
Documentează. Scoate telefonul și filmează sau fotografiază. Fă-o într-un mod care să fie evident pentru abuzator. Faptul că ar putea exista dovezi descurajează abuzatorii. Dar ai grijă să nu te pui în pericol. Apoi, oferă filmarea victimei. Poate dorește să o folosească într-o eventuală plângere la poliție. Nu posta nicăieri filmul sau pozele fără acordul victimei.
După hărțuire, vorbește cu victima. Majoritatea victimelor sunt speriate, se simt singure, simt că merită ce li se întâmplă. Spune-le că ai fost martor la situație și că le poți fi de ajutor. Spune-le că nu merită să fie abuzate și că e absolut normal să se simta furioase, triste, îngrozite. Toate emoțiile prin care trec sunt absolut valide.
Creșterea gradului de conștientizare a fenomenului de hărțuire stradală
Sunt multe lucruri pe care le poti face în siguranță, fără să fii parte dintr-un conflict. Pentru creșterea gradului de conștientizare a fenomenului de hărțuire stradală, recomandă și prietenilor tăi programul STANDUP împotriva hărțuirii stradale. Povestește-le despre toate aceste forme de hărțuire stradală. Învață-i să le recunoască la alții, dar și la ei, dacă e cazul. Nu suntem aici ca să judecăm, suntem aici ca să reparăm.
Atrage-le atenția și ajută-i să conștientizeze fenomenul. Vor fi surprinși să afle cât de frecvent se întâmplă. Apoi învață-i cum pot interveni în siguranță. Cel mai greu de administrat sentiment pentru o victimă este senzația că este singură într-o situație de hărțuire stradală. Dar toți putem face în privința asta ceva.
Despre Centrul FILIA
Centrul FILIA este un ONG feminist, care face auzite vocile femeilor prin muncă comunitară, activități de advocacy, activism și sensibilizare, studii și analize. FILIA a fost fondată în anul 2000 și s-a dezvoltat ca unul dintre cele mai active ONG-uri feministe din România. FILIA lucrează pentru egalitatea de gen și egalitatea de șanse, cu accent pe prevenirea și combaterea violenței de gen și îmbunătățirea accesului la serviciile de sănătate pentru femei.
Ne dorim o societate în care drepturile și nevoile femeilor să fie respectate. Potrivit Barometrului de gen al FILIA (2019), peste 87% dintre femeile din România se simt deranjate atunci când sunt victimele hărțuirii stradale (ex: făcut cu ochiul, privit insistent, fluierat, comentat aspectul fizic, atins intenționat, urmărit).
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.