„… Pînă în ziua de azi mă tot gândesc că am cucerit-o pe Lena nu prin calitățile mele, ci datorită faptului că, atunci cînd toate celulele au fost montate pe panouri și marginile cubului microelectronic deveniseră o împletitură de sîrmulițe de diferite culori, la întrebarea ei dezorientată:
- Și cum să le unim acum?
Am răspuns prompt:
- Păi cum doriți! Cele albastre cu cele roșii... și totul să placă ochiului.
Femeile admiră nesăbuința...
Așa s-au petrecut lucrurile. Totuși, după cum se vede, întîmplarea își exercită acțiunea ei...
(Oh, se pare că datorită acestor fapte, am început să mă ploconesc în fața întîmplării! Fanatismul celui de curînd convertit... Înainte vreme, dacă e să vorbim cinstit, eram un adevărat tolomac. Propovăduiam smerenia față de întîmplarea „nefericită” (chipurile n-ai ce să-i faci) și disprețul față de întîmplarea „fericită” scăpată din mînă. (Ei și, ducă-se...) În spatele unor astfel de atitudini, dacă te gîndești mai bine, se ascund întotdeauna lenea noastră sufletească și neîndemînarea. Acum însă am început să înțeleg importanta însușire a întîmplării, indiferent că e vorba de viață sau de știință. N-o poți cuceri doar cu rațiunea. Preocuparea față de întîmplare cere din partea omului rapiditate și tenacitate în gîndire, spirit de inițiativă, hotărîre în a reface, în orice clipă, propriile planuri. Dar a te ploconi în fața ei este tot atît de stupid ca și a o disprețui. Întîmplarea nu este nici dușman, nici prieten, nici dumnezeu și nici diavol. Ea este întîmplare, un fapt neașteptat și cu asta am spus totul. A pune stăpînire pe ea sau a o scăpa din mînă depinde de om. Iar cei care cred în noroc și în soartă n-au decît să cumpere bilete de loterie!)
- Totuși „Laboratorul cercetării informației întîmplătoare” este o denumire odioasă, a spus Arkadi Arkadievici...”.
Cui aparține acest text din secolul XX și ce semnificație are el pentru știința secolului XXI?
Problemele din numărul precedent. Numeroși cititori au rezolvat corect problema lui Arhimede. Tot relativ mulți sunt cei care au rezolvat mulțumitor „Cum se face că putem bea?”. Toți au omis, însă, faptul că dacă doar mușchii și limba contribuie la crearea unei presiuni în gură mai scăzută decât cea atmosferică, lichidul ar rămâne în gură. Ca să meargă mai departe pe esofag, e nevoie și de plămâni. Cauza: când bem, lărgim cavitatea toracică. Deci nu bem numai cu gura, ci și cu plămânii care se dilată. Dna Mihaela Vasilescu a făcut și un experiment, pentru care o felicit, a băut apă cu capul în jos, pentru a estima rolul gravitației. Dalia Trandafir a rezolvat toate 4 problemele, mai puțin chestiunea cu plămânii. O felicit pentru că a citat chiar intertitlul din „Nașterea unei Națiuni”, în care apare cuvântul „aryan”. Dl Dan Tudose a rezolvat toate problemele, adică 3, căci a 4-a era propusă de dânsul. În ce privește interzicerea sau difuzarea filmelor „Nașterea unei Națiuni” și „Triumful voinței”, au optat pentru interzicere 3 contributori, și pentru difuzare (cu explicații sau limită de vârstă) 14 contributori.
Probleme propuse:
1) Una dintre cele 7 cutii identice, închise, aflate pe o masă de joc conţine un mic diamant. Crupierul ştie în ce cutie este diamantul şi vă oferă şansa să-l câştigaţi astfel:
Vă încercaţi norocul alegând două cutii, el deschide una dintre ele şi vă arată că este goală. Mai mult, pentru a vă ajuta, deschide încă două cutii din cele pe care nu le-aţi ales, vă arată că sunt goale şi le elimină. Vă întreabă dacă doriţi să deschidă şi a doua cutie pe care aţi ales-o iniţial sau vreţi să o dea la o parte şi alegeţi o nouă cutie din cele trei nedeschise.
Pentru ce variantă optaţi?
Cititorii trebuie să justifice matematic răspunsul, nu numai să-l ghicească. (propusă de dl Petrică Cristea)
2) Depistați greșeli de fizică în următorul text: O navă care se scufundă și ajunge pe fundul oceanului este supusă unei presiuni uriașe, care o face să crape în bucăți, dacă a rămas întreagă. O navă care se scufundă până la jumătate din distanța de la suprafață până la fund poate fi scoasă la suprafață mai ușor. O navă întoarsă cu susul în jos, ca un pahar cu gura în jos, până unde se scufundă?
3) Să se demonstreze că dacă într-un triunghi două bisectoare interioare sunt egale, atunci triunghiul este isoscel.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
