Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Studii universitare în România: un amestec de găști, limbaj suburban și dictatori la cei care ar trebui să fie modele și lideri pentru tineri

amfiteatru gol

Foto: Tom Wang / Alamy / Alamy / Profimedia

Am absolvit studiile universitare în urmă cu 16 ani și majoritatea cunoștințelor mele au studii universitare, post-universitare, unii chiar sunt doctori în știință, însă doctori pe bune care trec cu bine testul antiplagiat. Așadar am trăit până în prezent printre oameni care au povești din mediul academic, însă, când credeam că le-am auzit pe toate, apare în peisaj un personaj din povestea pe care vreau s-o împărtășesc cu dumneavoastră. Chiar dacă nu am avut niciodată o părere bună despre învățământul românesc, în special cel universitar, pe care l-am considerat cu precădere ca fiind lipsit de adevărații dascăli, de cadre universitare care trebuie în primul rând să fie un model și lideri, și nu simpli evaluatori, cum sunt în majoritatea cazurilor, descopăr un pseudo-lector universitar, psiholog și psihoterapeut, dascăl de seamă al unei Facultăți de Psihologie din Timișoara. 

Într-un sistem de învățământ universitar performant, acest personaj nu ar trebui să ocupe nici măcar gradul de preparator universitar, asta dacă s-ar reînființa acest grad. Dar iată că, în România, totul pare posibil, cu concursul unor găști bine construite și împământenite, care demonstrează că există sinecuri și în sistemul de învățământ superior, chiar privat, nu doar în cadrul instituțiilor publice. De ce numesc sinecură acest post pe care este încadrat stimabilul lector universitar este pentru simplu fapt că activitatea sa academică lasă de dorit, fiind aproape inexistentă raportat la gradul universitar pe care îl deține. Nu spun eu asta, ci sursele pe care le poate accesa oricine, de exemplu Web of Science, unde apare cu un număr impresionat de articole publicate, respectiv citări, numărul acestora fiind foarte apropiat de zero și un H-index = 1. Pentru cei care nu știu, H-index sau indicele Hirsch a fost propus de fizicianul Jorge E. Hirsch în anul 2005, și este utilizat pentru a măsura impactul și productivitatea cercetătorilor în domeniul academic.

Curiozitatea m-a împins mai departe și am verificat o altă sursă, Google academic, de această dată verificând-o pe doamna Decan a acestei Facultăți, care deține gradul universitar de conferențiar. Așadar, Google academic ne prezintă un număr impresionant și de această dată: fix 18 rezultate. De-a dreptul impresionant! Cum nu vreau să supăr toate cadrele didactice din instituția respectivă, trebuie să spun că sunt și oameni de o calitate deosebită, care fac cinste mediului academic. Am avut șansa de a discuta cu mulți dintre aceștia, pe teme cât se poate de diverse și impresia a fost una cât se poate de pozitivă. Însă, din păcate, se pare că în viață nu primim ceea ce merităm, ci mai mult ceea ce negociem. Nu știu însă cu cine au negociat personajele prezentate mai sus funcțiile în această facultate, dar, cel puțin până la proba contrarie, par a fi foarte buni negociatori, deși nu excludem existența unui concurs de împrejurări favorabile sau fructificarea la maximum a unor oportunități.

De parcă nu ar fi suficiente cele expuse mai devreme, referitor la slaba activitate academică, în special a personajului așa-zis lector universitar, multiple surse mi-au confirmat atitudinea acestuia, atât pe timpul desfășurărilor cursurilor universitare, cât și al evaluărilor, fie ele semestriale sau examinările din cadrul sesiunilor de susținere a lucrărilor de licență și de master. Stimabilul lector stăpânește foarte bine arta intimidării, a amenințărilor voalate și uneori chiar directe și adoptă un limbaj total ne-academic, chiar suburban precum folosirea cuvintelor și sintagmelor: ”f*ck off”, ”what the f***”, ”Zip it”, ”I don’t give a f***” și avem și una în dulcele grai românesc ”te arunc pe geam dacă nu taci”. Inițial, am stat puțin pe gânduri, întrebându-mă cum a fost posibil ca un asemenea personaj să existe în învățământul superior și răspunsul este unul singur: clanurile sau găștile bine împământenite la nivel managerial al acestor instituții, care susțin astfel de personaje și nu le sancționează în nici un fel, în ciuda multiplelor sesizări ale studenților. Din respect pentru cadrele didactice de calitate, nu aș vrea să numesc Universitatea din care face parte Facultatea respectivă, dar pe celebrul personaj am putea să-l numim Lectorul Marinică sau Lectorul Murinică, cred că se potrivește.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Toată educația românească e o mafie. De sus până jos. Corupție cât cuprinde.
    • Like 0
  • Draga Iulian! Ai calcat pe un mar otravit! Ai pefecta dreptate! Nepotul unor prieteni - absolvent de liceu german, perfect fluent in engleza cu atestat C1, s-a inscris la buget, la o facultate de la o universitate de stat pentru a parcurge cei 3 ani de licenta in limba engleza! Mare a fost mirarea bunicilor dar si a parintilor sai cand au aflat ca nu numai colegii dar si ''profesorii'' il foloseau pentru a le corecta greselile de limba engleza ca sa nu mai zic de lipsa cunostintelor - uneori totale - a dascalilor, care in mod normal, nu ar fi trebuit sa strea pe acele scaune! Cine erau dascalii?! Refulati din politica, fosti ambasadori, prefecti si, chiar si lipitori de afise, care nu au ezitat sa se razbune pe studentii mai bine pregatiti decat ei! Aceasta este realitatea si asa arata invatamantul universitar romanesc!
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult