Brațele Dunării ascund povești știute doar de pescari. Iar ei nu le împărtășesc oricum. Dar dacă ai răbdare și deschidere, poveștile cu sturioni încep să curgă. Un pescar din Sfântu Gheorghe își amintește ce sărbătoare însemna pentru familie când bunicul său prindea un astfel de pește. „Foloseau peștele în întregime, de la carne și icre până la untura pe care o foloseau pentru sănătate sau pentru ungerea părților metalice ale bărcii. Acum nu am mai mâncat, doar i-am prins în plase și i-am eliberat. Dar nu voi uita niciodată acele mese fabuloase pregătite de bunicii mei”, povestește un tânăr care pescuiește în apele Dunării de când se știe.
Toți oamenii din Deltă au o poveste cu sturioni. Și toți suspină după vremurile când era permis pescuitul. Un singur astfel de exemplar poate ajunge la câteva sute de kilograme, care le-ar putea asigura masa pentru câteva săptămâni. Ca să nu mai vorbim de valoarea unui sturion pe piață, pe care dacă l-ar vinde ar trăi liniștiți mai bine de un an de zile.
Prețul mediu pentru un singur sturion ajunge la 40.000 Euro. Cât un kilogram de aur!
Cel mai mare prădător pentru sturion este omul, dar pescuitul la sturion în țara noastră este interzis până în aprilie 2021. Astăzi, cinci dintre cele șase specii de sturion native Dunării se află pe lista speciilor grav amenințate. Așa că toate datele din acest articol se referă la prețul acestor valoroși pești crescuți exclusiv în acvacultură.
Să crești sturioni în ferme pisciole reprezintă o reală provocare. Pentru a ajunge să fie vânduți pentru carne, aceștia trebuie să cântărească 3-4 kg, greutate pe care o ating în jurul vârstei de 2 ani. Iar pentru recoltare de caviar, femelele trebuie să ajungă la maturitate, care variază între 7 ani (păstruga) și 13 ani (morunul). Timp în care sunt investiți bani în hrană, în asigurarea unui mediu propice și în instalațiile de recoltare de caviar.
Câți sturioni există în acest moment în România, e greu de spus. Știm doar că în luna aprilie WWF România a eliberat în Dunăre, în cadrul unui proiect european, peste 1000 de pui de nisetru. Potrivit specialiștilor, majoritatea ajung în Marea Neagră, nemaiavând la această vârstă și greutate niciun prădător natural.
Fiecare dintre noi poate fi eroul sturionilor, citind cu atenție eticheta de pe cutiile cu caviar sau consumând doar carne de sturion din acvacultură. Alătură-te campaniei Culori pe cale de dispariție și adoptă culorile sturionului.
Cu ajutorul tău, WWF va putea continua să lucreze pentru a proteja această specie. Prin programe de repopulare cu sturioni și monitorizarea acestora, precum și prin colaborarea autoritățile și comunitățile locale pentru a combate pescuitul ilegal de sturioni și comerțul ilegal cu caviar.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Cand ati fost ultima data pe Dunare sau pe alt râu sa vedeti in ce hal se braconeaza ?! Dar in Delta cea plina de povesti ale localnicilor care blocheaza canalele cu copaci taiati sa se poata ocupa in liniste de crapii si stiucile intrati la reproducere?