Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Sugestie pentru liderii PSD și AUR: să impozităm stâlpii din autobuze pentru aparatele la care dai cu cardul bancar ca să achiți o călătorie. Cu banii, să mai angajăm la stat funcționari și să mai scoatem niște valuri de pensionari speciali

Self checkout

Foto: Facebook Auchan

Am reușit greu să înțeleg cozile interminabile din lanțurile mari de retail în perioada sărbătorilor de iarnă sau de Paști. Munții de produse din coșurile de cumpărături m-au ținut departe de tradiționala „aprovizionare” cu tonele de mâncare, de la cozonaci la bomboane, fursecuri, salamuri și sticlele de ulei. Fără să-i judec pe clienții care păreau că hrănesc armate de oameni- mă întrebam de ce ar fi pedepsită o persoană cu 3-4 produse - o brânză, un fruct, un vin - să treacă prin calvarul statului la coadă. 

Nu de puține ori mă gândeam la casierii și casierițele obligate să stea pe scaune ore întregi (cu pauze, firește), ca să treacă produs cu produs de pe bandă, să răspundă nervilor clienților lor, să storneze, să bată codul de bare pe taste „că nu-l citea”, să încerce să administreze zâmbind la toate situațiile. Munca repetitivă, țiuitul fiecărui produs scanat, la zece case diferite e infernal.

Postarea polițistului Godină, care-și exprima o opinie personală despre lipsa oamenilor de la casierie mi-a dat ocazia să aflu că experiența în lanțurile de retail poate fi una mai puțin traumatizantă - există aplicații care se instalează în telefon, scanezi produsele la raft, le pui în coș, la ieșire un angajat vede produsele adunate în smartphone, le observă și-n coș, îți scanează ecranul aparatului și te poate ajuta să plătești. Fără cozi, fără scandal, fără munții de mâncare.

Unii spun că acesta nu se numește progres. Alții îi contrazic. Lanțul Auchan a ieșit public și a explicat că persoanele de la casă nu și-au pierdut locul de muncă, dimpotrivă.

Cum era de așteptat, concursul de prostie l-au dat politicienii, care au speculat imediat viitoarea mare temă de manipulare și fake-news- despre mașinile, roboții, procesele automate care ne vor lăsa să murim de foame.

PSD a intrat în concurență cu AUR și a propus impozitarea caselor de marcat fără casieri. Iată câteva idei pentru social-democrați, care să-i ajute să mai adune oarece bani la bugetul de stat, despre care știm că nu e în cele mai fericite momente ale sale (împrumuturi mari, la dobânzi foarte înalte, cheltuieli publice imense):

1. Să impoziteze stâlpii din autobuze- au dispărut casierii din mijloacele de transport, au apărut aparatele la care poți da cu cardul bancar, cu telefonul, cu cardul de abonament- wireless, fără chitanțe, fără bătăi de cap. Să extindă impozitarea pentru turnichetele de la metrou.

2. Să impoziteze toate soluțiile de email, whatsapp-ul, messengerul de la Facebook, SMS-ul, pentru că i-au lăsat pe poștași fără loc de muncă- nu mai pot duce și aduce telegrame, felicitări, scrisori.

3. Să impoziteze locurile cu sertare/ căsuțe în care se livrează ce comandăm online- i-am lăsat pe curieri cu jumătate din treabă, nu mai pot să ne aducă la ușă ce cumpărăm, trebuie să ne urnim noi să le preluăm scanând un QR code sau introducând un PIN.

4. Să impoziteze locurile de parcare și aplicațiile pentru plată- s-au împuținat din băieții aceia care-ți dădeau aceeași chitanță ruptă și vândută de 5 ori înainte de a ți-o oferi ție complice, la preț mai mic, băgându-și banii în buzunare.

5. Să impoziteze bancomatele din bănci- care te lasă să pui, să depui, să scoți, să faci schimb valutar- săracii casieri ai băncilor, mai că aproape au dispărut.

6. Să impoziteze aparatele de self-pay- unde poți să-ți achiți taxe, impozite, facturi, dacă nu ai acasă conexiune la internet și bani pe card. 

7. Să impoziteze suplimentar proprietarii de apartamente și case de pe AirBnb și Booking- au dispărut cameristele, instalatorul, electricianul angajați cu carte de muncă.

8. Să impoziteze key-lockerele din aceeași industrie- faptul că primești un cod prin SMS, scoți cheile și intri în locul de cazare a dus la dispariția treptată a recepționerilor.

9. Să impoziteze aparatele de self check-in din aeroporturi, ba chiar aplicațiile în care poți să-ți alegi locul în avion și să-ți emiți singur biletul de îmbarcare.

10. Să impoziteze stick-urile cu QR code de pe mesele restaurantelor- prin scanare, poți să vezi meniul direct în telefon, nu mai e nevoie de chelner să-ți aducă ceaslovul print pe care au mai pus mâna o mie de clienți înaintea ta.

11. Să impoziteze automatele de cafea, de mâncare, apă, gustări- pentru că fiecare astfel de aparat înseamnă un vânzător mai puțin (ba chiar 2, că-s pe ture). Și- mai ales, dacă vorbim de Metrorex- poate înseamnă mai puțin bani pentru mafioții de la sindicate.

12. Să impoziteze dosarele electronice. Vă dați seama că pentru fiecare document depus online, sunt în mare risc funcționarul acru de după ghișeu, în fața căruia te apleci respectuos ca să-i vorbești prin gemuleț, dar și business-ul șmecherului cu copiator unde faci „xerox” la oferte de nerefuzat. Nu că-i bun prețul, ci pentru că n-ai de ales, că are monopol.

Tendința naturală este ca muncile repetitive să fie treptat înlocuite cu procese automatizate. Social democrații ar putea (dacă planul de mai sus nu li se pare fezabil) să gândească și să implementeze programe naționale de învățare continuă pentru cetățeni și programe de literație digitală care să-i ajute pe oameni să se adapteze valurilor de schimbări aduse de tehnologie.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Să vină taxatoarele înapoi.
    • Like 0
  • Ioana check icon
    Un articol care mie mi se pare penibil. Autorul habar nu are, după cum recunoaște, cum funcționează casele fără casieri din supermarket-urile din România, în special Auchan.
    Nici nu se pune momentan problema de scanări la raft și scanarea coșului și alte povesti. Acum îți scanezi tu fiecare produs, cu multe poticneli, erori, așteptat după "consilierii" care pot debloca sau corecta sau îndruma, după caz. Se așteaptă de multe ori mai mult la aceste case, doar ca ai sentimentul ca nu aștepți, pentru ca ai ales sa faci tu asta.
    Cel puțin asa era pana acum.
    Dacă a devenit obligatoriu, cred ca e jale, cel puțin pentru cei care au coșuri cu mai multe produse (nu am fost de mult la Auchan).
    Dar desigur ca e foarte confortabil sa dam în romani, care sunt nu știu cum și sa preaslăvim vestul, corporațiile și așa-zisul progres. Care, dacă depășește o limita, nu mai e decat fuga după profit cu orice preț și dezumanizare, robotizate, crearea dependentei fiscale s.a.m.d.
    Mai ușor cu pianul pe scări, nu tot ce zboară din vest se mănâncă, sau cel puțin nu fără o indigestie serioasa și infecții pe termen lung.
    • Like 4
    • @ Ioana
      Mihai check icon
      Faceti parte din categoria celor multumiti ca Romania este plina de lucratori comerciali, casieri, agenti de paza ...meserii foarte calificate care aduc multa plus valoare in societate? Progresul inseamna inlocuirea muncii necalificate cu masini, roboti etc. Din nefericire ptr cei ca dvs aceasta-i directia spre care se indreapta lumea.
      • Like 0
  • Gecaba Gecaba check icon
    De as fi manager la Auchan , as scrie mare la intrare: prostovanii sa caute in alta parte. Aici doar aia de stiu sa citeasca.
    • Like 3
    • @ Gecaba
      Bine c anu esti manager la Auchan. Au scapat aia de o grija.
      • Like 1
    • @ Iancu Jianu
      Gecaba Gecaba check icon
      De ce, nu stii sa citesti?
      • Like 1
  • Nume check icon
    Atata timp cat "scoala" romaneasca va continua sa produca numai muncitori calificati pentru salariul minim vom avea astfel de discutii tot timpul, precum si neghiobi din politica care nu inteleg cum functioneaza economia. Toti vrem o tara ca afara, dar celalalt sa se schimbe primul si sa nu ma afecteze pe mine. Ne plangem ca la stat sunt multe persoane si toti politrucii vorbesc de digitalizare, dar in acelasi timp angajam pe rupt si dosarul cu sina inca este stapan. In realitate vrem sa ne fie bine, DAR noi nu dorim sa ridicam un deget sa facem ceva.
    • Like 2
  • Nea Alex, cind nu ai ce face, vii cu articole tari. Opinia exprimata de matale aici este tot personală - asta ca sa nu te desprinzi cu picioarele de pe pămînt. Și , Pina la urma, de ce trebuie sa facă cumpărătorul munca asta 'repetitivă"? Asta nu ne-ai spus.
    • Like 3
  • RazvanP check icon
    De când a început scandalul tot pun o întrebare și toată lumea care susține măsura se ferește complet să răspundă: EU ce câștig?
    Una este să vorbim despre cazul actual, case "umane" și case robotizate și cu totul ALTCEVA despre înlocuirea TOTALĂ a casierilor!
    Când am câteva produse prefer casele self-service, no problem, când am un coș plin le prefer pe cele deservite de operatori umani.
    Dar să-mi IMPUI să fac "muncă patriotică" în folosul corporației, thanks but no thanks!
    • Like 0

Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult