Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Supereroi printre noi. Lecția supremă de dragoste a unei mame

„Când primești vestea că vei avea un copil cu dizabilități grave sau că va muri – cum a fost cazul nostru – înțepenești și uiți. Și în creierul tău nu mai rămâne nimic din ce era odată. Pur și simplu sunt undeva, înghețate”, spune Ruxandra Mateescu, co-fondator Supereroi printre noi. Invitată la Podcastul de fapte bune, susținut de Fundația Vodafone România, ea spune povestea Olgăi, o fetiță din București, România, care a creat în jurul ei o comunitate.

Puteți asculta Podcastul de fapte bune accesând fișierul audio de la finalul acestui articol sau dând click pe clipul de la începutul acestui material.

Povestea Supereroi printre noi începe în 2008, anul în care s-a născut Olga. Cu un diagnostic prenatal de multiple malformații, cardiace și cerebrale, și cu un sindrom genetic rar, copila este motorul din spatele proiectului Supereroi printre noi. Creat inițial ca o platformă de povești ale copiilor cu dizabilități și ale fraților și părinților acestora - „oamenii care sunt ca un zid care încasează toate lucrurile urâte ale lumii ca să îi apere pe copiluții ăștia cu dizabilități”- Supereroi a devenit astăzi o comunitate căreia i s-au alăturat în timp persoane adulte cu dizabilități sau boli rare și persoane tipice care cred în demnitatea umană și în incluziune socială.

Pe românește, o comunitate care schimbă viețile unora dintre semenii noștri în bine, într-o Românie în care trăiesc 867.000 de persoane cu dizabilitate, din care 77.300 sunt copii (sursa: andpdca.gov.ro). „Le înfrumusețăm un pic, preț de o oră, două, trei, sau le dăm un pic de frumos și de bine care, sper eu, că reverberează vreo două—trei zile după”, spune Ruxandra Mateescu, povestind despre oameni și asociații de părinți care, în opinia ei, provoacă schimbări reale în România în beneficiul persoanelor cu dizabilități, invizibile pentru noi ceilalți: Mădălina Turza (n.r. fost secretar de stat, președinte al Autorității Naționale pentru drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții) și Ana Dragu. ”Ana Dragu este unul dintre oamenii despre care ar trebui să învețe copiii la școli, cu tot ce a făcut femeia asta și tot ce a încercat să facă și să schimbe pe zona de dizabilitate și acolo (Bistrița) și a încercat să vină spre București cu ele până a obosit. Atât de tare te murdărești și obosești încât ajungi la concluzia tristă că mai bine faci lucruri în mic și bucuri niște oameni – atât cât poți - și pe care încerci să-i aduci lângă tine”.

Comunitatea Supereroi printre noi a apărut în 2015, după niște ani în care Ruxandra Mateescu, împreună cu soțul ei, Vlad, au căutat să citească și să prindă putere din poveștilor altor părinți care se confruntau cu dizabilitățile grave ale copilului, dar nu au găsit aproape nimic în română. Când și-au regăsit liniștea și au acceptat noua lor viață, au creat comunitatea. Și au început construcția acelui „unde” în care un părinte din România poate fi/ vedea/ merge/ împărtăși/ face lucruri împreună cu copilul lui cu dizabilități.

„Am uitat, după nașterea Olgăi, mulți ani, ce îmi plăcea. Și am fost în modulul de supraviețuire , de terapii și de medici, și de căutat soluții pe zona asta. În timp, ea a crescut, probabil eu m-am mai relaxat și mi-am dat seama că vreau să încep să fac cu ea lucrurile care îmi plăceau odată. Cu ea și cu fratele ei mai mare”, povestește Ruxandra Mateescu la Podcastul de fapte bune. „Lucrurile pe care noi nu le mai făceam: nu mai ascultam muzică, nu mai citeam, nu mai făceam nimic. Și mi-am dat seama că vreau să ies cu ea, să o duc la film, să facem lucruri împreună și în afara casei. Am realizat că nu aveam unde. Și am început să fac unde-le ăsta”. Așa au apărut Filmele Olgăi, primele proiecții de film adaptate senzorial pentru copiii și tinerii cu dizabilități și familiilor acestora, în săli de cinema adevărate, din mall, la București, Buzău și Bacău, apoi concertele accesibilizate Încetișor & Nu stau acasă, împreună cu Help Me Be a Rockstar și ateliere precum Ora de lectură, cele de design floral, ori proiectul educațional Ce mai învață Olga. El presupune elaborarea unor materiale educaționale și metodologice dedicate părinților copiilor cu dizabilități neurocognitive grave și pot fi descărcate gratuit de pe platforma supereroiprintrenoi.ro. 

Cum a ajuns Muzeul Antipa să aibă o pagină Antipa Incluziv, cum poți aduce lumea la Grădina Botanică ca să vadă o piesă de teatru incluzivă, cum îi poți descrie unui copil o felie de viață văzută pe geam și ce simte o femeie când ține pentru prima dată singură o pensulă de make up, aflați ascultând Podcastul de fapte bune, susținut de Fundația Vodafone România și amplificat de Republica.

Ce nu o să auziți însă în Podcast: că bugetul asociației Supereroi printre noi (care înseamnă doi oameni, Ruxandra și Vlad Mateescu) a fost, în 2020, de 5.100 de euro. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

articol audio
play icon mic icon Cosmina Simiean

Cosmina Simiean, director general al DGASMB, mărturisește că se confruntă cu multe preconcepții în activitatea sa: „doar persoanele puturoase sunt fie asistați, fie asistenți, că din taxele și impozitele noastre sunt plătiți asistenții sociali și sunt menținuți în societate asistații social. Am văzut și la niveluri destul de înalte, adică oameni pregătiți, cu educație care fac confuzie sau un mic rictus când vorbim despre asistații social”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon MamaPan

Nicoleta, Anca, Andreea, Luminița și Marilena. Sunt cinci femei din București pe care le-a unit pâinea și viața. La propriu, nu doar în sens biblic. Mai jos, povestea lor și a oamenilor care le ajută să își păstreze rostul, ca fiecare dintre ele să poată spună demn: „Sunt brutăreasă”

Citește mai mult
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult
Gazdă: Diana Marcu/ Invitată: Ruxandra Mateescu
sound-bars icon