Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Pâine și demnitate. Povestea brutăreselor sau cum au reușit câteva mame singure, aflate în situații dificile de viață, să-și găsească un rost și o meserie. Podcast de fapte bune

Nicoleta, Anca, Andreea, Luminița și Marilena. Sunt cinci femei din București pe care le-a unit pâinea și viața. La propriu, nu doar în sens biblic. Mai jos, povestea lor și a oamenilor care le ajută să își păstreze rostul, ca fiecare dintre ele să poată spună demn: „Sunt brutăreasă”.

„E special ca cineva să aibă o meserie în care poate pune zi de zi pâine pe masă oamenilor”, spune Irina Sorescu, președinta executivă a CPE – Centrul Parteneriat pentru Egalitate, o organizație pentru drepturile femeilor, care a înființat, în urmă cu șase ani, o brutărie cu maia la care lucrează mame cu mulți copii sau care își cresc singure copiii. Adică, o afacere socială, ceea ce, tradus în românește, înseamnă de două ori bine pentru comunitate. „La MamaPan facem mai mult decât pâine. Pe de-o parte, oferim locuri de muncă unor mame aflate în situații dificile de viață, iar pe de altă parte contribuim prin produsele noastre la crearea unei comunități care să trăiască mai sănătos și care să poată fi parte, prin ceea ce face, la binele celor din jur”, mai spune Irina Sorescu, la Podcastul de fapte bune, un proiect susținut de Fundația Vodafone România și amplificat de Republica.ro.

Puteți asculta podcastul accesând fișierul audio de la finalul acestui articol sau dând click pe clipul de începutul acestui material.

Mai mult decât pâine

O misiune socială, asta și-a propus fundația condusă de Irina Sorescu să facă din MamaPan. Brutăria vinde pâine cu maia naturală, cu semințe, cu usturoi sau cu ceapă, cu făină albă, intermediară sau integrală, cu făină de secară sau cu făinuri fără gluten, dar și produse de patiserie: cu zahăr ori fără, cu unt, cu chimen, magiun ori merișoare – plăcinte, tarte, cornulețe, cozonac ori biscuiți.

Nu există un investitor în spatele brutăriei artizanale în care lucrează astăzi cinci femei vulnerabile: patru la dospit, frământat manual și copt bunătățile de mai sus și o alta, la livrare. „Puternice, femei deștepte”, își descrie Irina Sorescu colegele: „Au reușit să se descurce în viață pornind de la o copilărie cu multe greutăți. Multe dintre ele au mers foarte puțin la școală, dar toate fac eforturi ca copiii lor să învețe. I-au crescut singure și i-au avut în grijă știind că ei depind de ele”.

Parte dintre ele sunt de la începutul MamaPan, iar altele de 3-4 ani. „Cumva, brutăria a devenit un sens al vieții lor de zi cu zi. Și e important să știe că au un loc în care să, când se trezesc dimineața, au unde să vină. Se simt bine, e prietenos și, cumva, nu au grija zilei de mâine. Au încredere în ele când spun, mândre, Sunt brutăreasă. E special ca cineva să aibă o meserie în care poate pune zi de zi pâine pe masă oamenilor”, crede Sorescu.

„Mamele cu mâini pricepute”, așa cum li se spune brutăreselor, au învățat povestea pâinii la MamaPan. Tot aici au primit nu doar cursuri și salariu, ci și contract legal de muncă, plus respect. Au ajuns la CPE trimise de alte organizații, ori citind un afiș de angajare lipit într-o scară de bloc. Invariabil, le era frică. Niciuna nu frământase pâine și fiecare se temea de eșec. Dacă nu am să reușesc?

Dar au reușit, povestește Irina Sorescu pentru Republica. „Nu mi-e teamă să nu mă duc o zi acolo (n.r. la atelier) pentru că știu că lucrurile funcționează și fără mine. De ați ști cât de în serios iau aceste mame toate lucrurile pe care le fac”.

Telefonul unui necunoscute și visul Irinei

Până înainte de pandemie, personalul brutăriei cu maia își întâlnea clienții. Se întâmpla de patru ori pe an când brutăresele deschideau ușa atelierului, iar consumatorii MamaPan vedeau cum se prepară și modelează manual pâinile și dulciurile. Era Ziua Porților Deschise. Cu ele închise, legătura se păstrează online pentru că oamenii le scriu inițiatorelor proiectului și le mulțumesc pentru produse ori le solicită unele noi, atunci când urmează o anumită dietă. Lucrurile ar putea reintra într-un normal, dar normalul este deocamdată un vis al Irinei Sorescu. S-ar putea transforma în realitate dacă ar găsi un spațiu mai mare în care să poată muta atât producția cât și partea de desfacere. MamaPan nu are încă un magazin. „Să putem interacționa cu clienții noștri și noi și brutăresele, să facem produse speciale, produsul zilei, să creăm rețete noi.”

Cum ar fi spațiul ideal pentru dezvoltarea afacerii MamaPan? „Un parter de casă, cu o mică curticică, cu o zonă de cuptoare, cu mese de lucru, cu spațiu pentru vitrină și cu două-trei mese la care să stăm cu clienții și să povestim despre produsele noastre, despre maia, despre ce li se potrivește”.

Un astfel de spațiu ar menține binele în viața mai multor mame singure, dar l-ar aduce și-n comunitate, asemeni mesajului primit de Irina Sorescu la începutul pandemiei, de la o necunoscută: „Ne-a scris din propria inițiativă și ne-a zis: - Uite, eu vreau să vă propun să faceți un voucher pe care eu să îl achit acum, pentru că știu că voi aveți nevoie de bani, iar voi să îmi livrați produsele când vreți, când vă reveniți. Mi s-a părut extraordinară inițiativa asta, că s-a gândit că suntem într-o situație dificilă și a venit și cu o soluție ca să ne susțină să trecem prin perioada asta. Îi mulțumim”.

Cum se pot comanda produsele brutăriei artizanale, dacă e loc pentru ele în hipermarketuri și care sunt costurile lunare ale acestei întreprinderi sociale, aflați urmărind Podcastul de fapte bune, susținut de Fundația Vodafone România și amplificat de Republica.ro.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Mihai Bran - Claudiu Pandaru

Când medicul psihiatru Mihai Bran le-a povestit colegilor săi de la muncă, în 2015, că ar vrea să își facă un startup în domeniul serviciilor de telemedicină, pentru a-și putea urmări mai ușor pacienții, cei mai mulți dintre ei au izbucnit în râs, neîncrezători. În prezent, business-ul său, ATLAS, pornit alături de câțiva prieteni IT-ști, a ajuns la o cifră de afaceri de un milion de euro și 400.000 de utilizatori.

Citește mai mult

Food waste Japonia

„În Japonia mâncarea e un personaj din marea poveste a lumii, un prim pas în călătorie. Fiecare regiune are cel puțin un ingredient sau o mâncare pentru care e faimoasă și care, când îi vine sezonul, e consumată în restul Japoniei. E și o formă ritualică de a reuni timpuri, locuri și oameni. Mâncarea japoneză e o formă de echilibru”, spune scriitorul George Moise într-un interviu pentru habits by Republica.

Citește mai mult
Gazdă: Diana Marcu Invitată: Irina Sorescu, președinta executivă a CPE – Centrul Parteneriat pentru Egalitate
sound-bars icon