Odată cu anul școlar 2023-2034 elevii din clasele primare și gimnaziu vor avea cursuri de educație pentru mediu. Copii vor avea noțiuni legate de factorii care duc la degradarea mediului și schimbările climatice și implicit și ocazia să se implice în activități concrete de protecție a mediului.
Până acum elevii aflau despre impactul schimbărilor climatice, reciclare și deșeuri din familie, din mediul online și activitățile derulate în timpul programului Săptămâna Verde derulat în fiecare instituție de învățământ. Un rol important l-au jucat însă ONG-urile care au organizat programe și tabere cu programe speciale în care copiii și tinerii au putut înțelege mai bine care este impactul lor asupra mediului și cum pot da o mână de ajutor pentru sustenabilitate.
Cum explici cel mai clar și eficient unui școlar despre deșeuri și reciclare?
“Copiii înțeleg destul de repede importanța colectării separate și a reciclării. Generația Z vine cu forțe noi și un discurs pe tema schimbărilor climatice care ne dau și nouă aplomb și un pic de optimism” spune Marta Popescu, coordonator de proiecte la Mai Mult Verde.
Ecologista precizează că: “elevii au acces la campaniile educative derulate de ONG-urile de mediu, iar în spațiul online există multe surse de informare, idei de jocuri și ateliere pe care profesorii sau părinții le pot replica. Mai important este ce se întâmplă după primirea informației. Procesul de învățare ar trebui să fie continuu, nu limitat la câteva ore pe an.
Cel mai clar și eficient ar fi dacă toată lumea (de la școlari la pensionari) ar avea la dispoziție infrastructura și sprijinul necesare astfel încât, după asimilarea informațiilor teoretice – pericolul poluării cu plastic, cum se face corect colectarea separată, moduri de reducere a consumului de plastic de unică folosință etc. – să le poată implementa fără mari eforturi – ex: există pubele de colectare separată în apropierea locuinței; folosesc o sticlă reutilizabilă pentru apă și am la dispoziție mai multe locuri în care pot face refill. Ajungem astfel să constatăm, din nou și din nou, care sunt limitările ONG-urilor, și cât de important și necesar este ca autoritățile să își facă treaba.”
ONG-ul derulează încă din 2019 programul “Cu Apele Curate” pe care l-a inițiat cu sprijinul Lidl România, cu scopul de a combate și preveni poluarea cu plastic a apelor Dunării, și continuă de atunci cu o multitudine de activități – ecologizări ale malurilor și luciului apei, instalarea de bariere plutitoare pentru oprirea și colectarea deșeurilor, desfășurarea de campanii de conștientizare, workshop-uri teoretice și practice, proiecții de filme tematice și totodată desfășurarea unui studiu privind cantitățile de materiale plastice transportate de fluviu pe teritoriul României.
Marta Popescu spune că numărul de voluntari a crescut de la an la an, odată cu dezvoltarea programului și includerea unor activități diferite – la acțiunile de ecologizare au participat aproape 6000 de voluntari, mobilizați la nivel local, prin asociațiile partenere și grupurile de inițiativă cu care lucrează în comunitățile riverane Dunării și afluenților.
“În același timp, există apeluri de voluntari pentru amenajarea de spații de agrement sau realizarea de picturi tematice în spații publice, unde, chiar dacă numărul participanților pare mic (20-30), contează la fel de mult pentru noi – se creează noi conexiuni și posibile colaborări, voluntarii se folosesc de experiența în diverse domenii și (re)apare convingerea că există o mulțime de moduri prin ne putem implica în protecția mediului; separat sau împreună, în grupuri mai mici sau mai mari”, mai explică Marta Popescu.
Deșeurile din plastic eliberează substanțe periculoase în ape, afectând flora și fauna, iar pericolul crește odată cu fragmentarea plasticelor
Ați derulat recent un program pentru eliminarea plasticului de pe cursul Dunării sub sloganul #cuapelecurate. Ce ați strâns, cum arată "recolta"?
351 tone de deșeuri colectate, 66 de evenimente comunitare organizate în localitățile riverane Dunării, 113 proiecții de filme tematice, 1880 m.p. de picturi murale #cuapelecurate, 7 bariere plutitoare instalate, un festival întreg dedicat protejării apelor – doar câteva cifre care rezumă activitatea noastră și pe care vrem să le creștem pe viitor.
“Recolta” de deșeuri este un indicator pentru capitolul dedicat combaterii deșeurilor – colectăm plasticul care a ajuns deja în natură, însă majoritatea acțiunilor noastre se concentrează pe prevenire; așa cum spun și doctorii: e mai ușor să previi decât să tratezi.
Ce impact ar fi riscat să aibă acele deșeuri dacă rămâneau acolo?
Deșeurile din plastic eliberează substanțe periculoase în ape, afectând flora și fauna, iar pericolul crește odată cu fragmentarea plasticelor, multe bucăți fiind ingerate și influențând negativ procesele naturale care au loc in organism. Mare parte dintre materialele plastice aruncate la întâmplare ajung mai devreme sau mai târziu în ape, purtate de vânt și ploi. Și, din păcate, apele nu sunt un tărâm magic în care dispar deșeurile, chiar dacă nu le vedem – din contra, tot ce nu este natural și nu își are locul acolo se întoarce la un moment dat împotriva noastră.
Cum au ajuns acolo deșeurile respective?
În 2021 am realizat împreună cu Federația Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară o cercetare privind situația gestionării deșeurilor în județele dunărene, iar concluzia, tristă și evidentă în același timp, a fost că zeci de mii de tone de deșeuri rămân anual necolectate în apropiere de malurile Dunării.
Plecând de la premisa că principala sursă de poluare a apelor cu plastic este reprezentată de depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor - mai ales în apropierea malurilor apelor, am lansat la sfârșitul anului trecut un ghid practic de implementare și gestiune a sistemelor de management al deșeurilor pentru administrații publice locale, cu scopul de a găsi soluții concrete pentru diminuarea deșeurilor care ajung în Dunăre.
Un alt procent din cantitatea totală de deșeuri transportate spre Marea Neagră este dat de “încărcătura” cu care intră fluviul în țara noastră – apele Dunării ne aduc și tone de plastic din celelalte țări străbătute, acesta fiind unul dintre motivele pentru care desfășurăm proiecte împreună cu ONG-uri din alte țări dunărene și în același timp facem apel la autorități pentru colaborări internaționale în acest sens.
Din 2008 faceți campanii de colectare în România. Nu doar voi, dar și alte ONG-uri au astfel de proiecte. Totuși cantitatea de deșeuri e din ce în ce mai mare și mai evidentă. Ce nu funcționează, unde e prăpastia?
Rolul campaniilor de colectare a fost de la bun început acela de a arăta participanților și publicului larg dimensiunea dezastrului reprezentat de deșeurile din natură, efect al producției și consumului uriaș de ambalaje de plastic și nu numai, și a sistemelor deficitare de colectare separată a deșeurilor reciclabile. Prin confruntarea directă sau indirectă cu problema, mulți aleg să își schimbe comportamentul de consum și să se alăture celor care solicită schimbări de la institutii publice și companii.
De la 8 la 80 de ani
Sunt oamenii conștienți de responsabilitatea pe care o au față de mediu? Există o categorie de vârstă mai conștientă?
Sunt și nu sunt. Noi interacționăm de cele mai multe ori cu persoane responsabile, care participă la acțiuni de voluntariat sau chiar organizează în orașele lor evenimente dedicate protecției mediului. Gândindu-ne însă la procentul pe care il reprezintă acești participanți raportat la întreaga societate, este clar că mai avem de lucrat, de diseminat informații și de subliniat importanța responsabilității pe care o avem atât față de natură, cât și față de noi înșine și de generațiile viitoare.
Legat de categoriile de vârsta – suntem norocoși și recunoscători să lucrăm cu oameni de la 8 la 80 de ani; chiar în grupurile de inițiativă formate în cadrul programului Cu Apele Curate avem diferite categorii și motivații, de la părinți tineri care vor să le dea un exemplu pozitiv copiilor, până la doamne profesoare de geografie sau biologie care vor să se implice în procesul educativ și în afara școlilor. Și o mențiune specială pentru generația Z, ale cărei forțe și discurs pe tema schimbărilor climatice ne dau și nouă aplomb și un pic de optimism.
Una dintre misiunile Mai Mult Verde e să încercați să "curățăți nu doar apele, ci și mințile, instituțiile și mecanismele civice, care fac să funcționeze organic și coerent o societate." Ce schimbări ați văzut în urma activității voastre?
Pentru o notă pozitivă, putem spune că există schimbări și asta e important... DAR aceste schimbări sunt mici și s-au făcut într-un interval lung de timp. În cadrul programului Cu Apele Curate lucrăm constant cu autoritățile locale și de cele mai multe ori găsim sprijin pentru implementarea acțiunilor.
Deși nu este considerată așa, salubrizarea malurilor și luciului apelor reprezintă o problemă de interes national, ce nu trebuie lăsată doar în grijă autorităților riverane apelor, care de cele mai multe ori nu au resursele și nici capacitatea să o facă. Situația este dezastruoasă, iar implicarea autorităților centrale – mai mult decât necesară și urgentă!
Faceți tabere pentru tinerii din comunitățile riverane, iar anul acesta ați organizat prima tabără Româno-Bulgară la Cernavodă. Cum s-a derulat?
Anul trecut am organizat 4 eco-tabere cu copii din comunitățile locale, în care am învățat cum păstrăm apele curate și ne-am jucat pornind de la concepte mai “serioase” - consum responsabil, sustenabilitate și economie circular.
Feedback-ul pozitiv pe care l-am primit atât de la elevi, cât și de la părinți și profesori, ne-a motivat să continuăm și în 2023, când am crescut și diversificat numărul participanților, aducând o componentă internațională – pe lângă tabăra româno-bulgară de la Cernavodă, am mai organizat la Mahmudia și Eșelnița două ediții cu elevi români, ucraineni și sârbi.
De-a lungul a 5 zilei, copiii au participat la ateliere legate de fluviul care ne unește, problemele legate de poluarea acestuia și posibile soluții personalizate pentru fiecare regiune geografică, s-au împrietenit, s-au certat, au gustat mâncăruri specifice zonelor din care provin, au intrat în roluri de activiști de mediu și s-au plimbat cu barca sau caiacele pe Dunăre. Cum spuneam mai sus, e nevoie de mult mai mult decât atât pentru a afirma cu siguranță că am format un viitor adult responsabil, care de mâine reduce consumul de plastic, colectează separat și își învață și prietenii și părinții cum să facă asta. Noi plantăm niște semințe cu speranțele că vor germina și că pentru această creștere atât de necesară își vor asuma răspunderea și alți actori importanți în proces.
Acest articol despre sustenabilitate este realizat cu sprijinul Lidl Romania, promotor al faptelor pentru un viitor mai bun.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
---PRIN APA POTABILA SE TRANSMIT CELE MAI MULTE INFECTII -BACTERII BOLI ETC,,
--Cred ca este o chestiune de siguranta a sanatatii copiilor nostri care nu ar trebui ignorata .