Sari la continut
Republica
Sustenabilitate

Rutina de weekend într-un orășel din vestul Europei. Toată lumea merge la centrul de colectare a deșeurilor

Reciclare - Habits

Foto: Getty Images

În copilărie, zilele de sâmbătă aveau o rutină bine stabilitǎ. Începea de la curățenia în casă (fiecare în camera lui), apoi cumpărăturile erau făcute în magazinul din cartier (de obicei împreună cu tata) și în final mâncarea era gătită pentru trei - patru zile și se spălau haine (aici aveam îndatoriri mai mici, dar cu siguranţă nu stăteam să mă uit la desene).

Nu îmi displăcea toată forfota, ba din contră, îmi plăcea să îmi văd camera aranjată, chiar și pentru câteva ore.

Ani mai târziu, o nouă rutină de sâmbătă dimineață s-a născut. În micul oraș cu 30.000 de locuitori, de undeva din vestul Europei, reciclarea este literă de lege.

Ne-am adaptat rapid bunelor obiceiuri, astfel că în prezent în casă reciclăm separat următoarele: ambalaje de carton, ziare sau reviste, PET-uri, ambalaje din plastic, ambalaje din aluminiu, capsule de cafea, deseuri organice (resturi de mâncare, fructe etc.), sticlă (albă, verde sau maro), materiale textile nedegradate. Avem un dulap întreg cu pungi și punguṭe.

Recunosc că primele zile au fost ciudate și instinctul era să scap cât mai repede de ambalaje, să le pun în sacul “albastru” (cel care înghite tot ce nu face parte dintr-o categorie enumerată mai sus).

Partea și mai “grea” este ca în spatele blocului avem doar tomberoane pentru resturi organice și acei saci albaștri, în rest fiecare cetățean se deplasează la centrul de colectare.

Sâmbătă dimineață, zona se anima. Familii cu copii și căței, cu pungi și saci, maşini care stau la coadă și așteaptă culoarea verde a semaforului ca să poată intra în incintă. Organizare impecabilă. Există afișe care indică locul în care se pot arunca deṣeurile, personal foarte amabil, dar ṣi vigilent.

Toata activitatea nu durează mai mult de cateva minute, dar satisfactia este mare. Am trecut și peste rușinea primei dați, în care am mers către centru încărcată cu pungi.

P.S. 10 saci albaștri costa 25 franci. Mult, puṭin? Fiecare decide pentru el.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Trump Groenlanda / sursa foto: Profimedia

Privită prin lentila unui strateg geopolitic, reluarea obsesivă a temei Groenlandei nu trebuie citită ca un proiect teritorial, ci ca un instrument de arhitectură a atenției. În politica de mare putere, agenda publică este la fel de importantă ca desfășurarea de forțe, iar Donald Trump a demonstrat în repetate rânduri că înțelege acest adevăr mai bine decât mulți dintre criticii săi. Groenlanda este zgomotul. Iranul este fondul.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Problema de matematică s-a dovedit a fi destul de grea. Nu au rezolvat-o corect decât domnii Dan Tudose și Florin Belgun. Iată soluția: în ce caz a³+b³ divizibil cu ab (a,b nr. naturale). Fie d cmmdc al lui a și b. Prin urmare, a=da₁, b=db₁, cu a₁ și b₁ prime între ele. a³+b³=d³(a₁³+b₁³); ab=d²a₁b₁; deoarece a₁ este prim cu b₁, a₁³+b₁³ nu este divizibil cu a₁, nici cu b₁. a³+b³ va fi divizibil cu ab dacă și numai dacă d³ este divizibil cu ab și, deci, d=ka₁b₁ (k natural). Rezultă a=ka₁², b=ka₁b₁².

Citește mai mult

turma de oi

Dacă-mi aduc aminte bine, era în ziua de SântăMărie. Eram singur la stână, tata coborâse la slujbă. Înțeleși să tun cu oile și cu măgarii în valea Diereșului, ne-am întâlnit în jur de ora 1, puțin mai sus de pod, într-o poieniță unde, de obicei, își parca el mașina . Mi-a făcut o surpriză: soția mea și copiii l-au însoțit. Vremea era deosebit de caldă, soare și nicio adiere de vânt. Oile au păscut liniștite la umbra pădurii și, până să ajungă ei, am profitat să fac o baie în râu. foto: Profimedia

Citește mai mult

Bucuresti / sursa foto: Profimedia

Cea mai mare frustrare a locuitorilor și a oamenilor din zonă, și lărgind situația la nivel național, vine din sentimentul că trăiesc într-o zonă ignorată și că problema extrem de importantă pentru ei e neglijată, negociabilă sau ”uitată”. Și credința lor este că statul român devine complice la toată mizeria (la propriu și la figurat) pe care ei o trăiesc și o respiră.

Citește mai mult