Mă împart între locații, între job și repetiții, între viața de civil și viața de artist. Mă lupt contra frustrării că programul nu-mi permite să merg constant la castinguri sau să mă pregătesc pentru probe și mă bucur de sentimentul ăla mișto pe care îl am la aplauze, după un spectacol bun. Nu mă plâng, nu mă victimizez, dar asta e viața mea de când îmi împart timpul pe două planuri mari și importante.

Laurențiu Bănescu este un actor care mi-a atras atenția de când l-am văzut în „6.9 pe scara Richer” în regia lui Nae Caranfil. Dansa, cânta, juca, era de o vitalitate extraordinară. Apoi m-a speriat în „Umbre”, m-a enervat în „Spy/Master”, unde joacă rolul unui securist antipatic. De curând l-am întâlnit la Tiff unde a venit la proiecția celui mai recent film în care joacă, „Boss” în regia lui Bogdan Mirică. Nu am ratat ocazia să bem o bere și să vorbim despre filme și nu numai. Foto de Șerban Mestecăneanu

Pavel Bartoș este una dintre vedetele din România despre care nu am auzit niciodată vreo vorbă rea. Nu vorbește de rău pe nimeni și nimeni nu-l vorbește pe el de rău. Nu prea există așa ceva.

„Eu toată viața m-am luptat să învăț cum să nu mint, că numai atunci mă crede publicul, când nu mint!” Sursa foto cristinastanciulescu.ro

În primul weekend din lockdown m-am gândit oare eu cum pot să ajut, sunt gravidă în ultimul trimestru, deci nu pot căra ape și mâncare pentru oamenii în vârstă, hai să găsesc o soluție pentru comunitatea mea, să ofer părinților o pauză în timpul zilei în care copiii să stea să asculte povești.

Luna aceasta se împlinesc 8 ani de când nu mai este…

Actrița Ilona Brezoianu are un umor frust, care te face să râzi înainte chiar să arunce poanta. Și mai are ceva: o naturalețe neobosită, un fel de a te privi cu ochii ei imenși, albaștri, în care vezi sclipirea autoironiei, dar și inocența jucăușă a unui copil rămas acolo, undeva, care nu a reușit să fugă la timp atunci când maturitatea a dat să-i ia locul.

Când era în liceu și a fost îndemnat să dea la IATC, a întrebat „ce-i aia?” - suna ca ITB, a crezut că e ceva cu mașini. Valentin Teodosiu, pe atunci „un elev tâmpit cu talent”, voia să dea la engleză. În ’73, a dat admitere la Institutul de artă teatrală și cinematografică din București – erau 300 pe un loc. A intrat din prima, fără pile – tatăl lui era milițian, iar mama casnică. (Foto: Wikipedia)

„Alternez prioritățile între viața de famile, actorie, timpul doar cu mine, administrativ, social și pe toate le cuprind într-un dialog cu Tatăl nostru.” Foto:: Adi Bulboacă

Actorii Teatrului de Comedie București au ironizat, în pauza spectacolului „Mult zgomot pentru nimic”, momentul în care Dragnea i-a spus unui cetățean care participa la un miting din Suceava: „Nimic ești tu!”