Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Cum s-a născut cea mai mare expoziție permanentă cu reptile vii din România. Am trecut de la un terariu de 30 cm la Reptiland, care are 1.000 mp. Dăm credit educației

Reptiland

Pe drumul de la Râșnov spre București, Simona și Adrian Atinge abia au reușit să schimbe câteva vorbe. Li se ceruse să amenajeze un spațiu cu terarii pentru reptile. Și problema nu erau neapărat terariile, chiar dacă erau semnificativ mai mari decât cele pe care le făcuseră înainte, cât faptul că nu știau nimic despre reptile, iar clientul voia conceptul complet, care să includă și instruirea angajaților. Nu puteau însă să refuze, pentru că abia identificaseră nișa pe care o căutau de mulți ani și aveau nevoie de un astfel de proiect în portofoliu. Și bine că nu au făcut-o pentru că, la scurt timp, pandemia a închis birourile pentru care lucrau de obicei. Au procedat exact la fel cum au făcut în urmă cu 10 ani, când au decis să-și deschidă un business: s-au apucat de învățat. 

Au reușit să predea proiectul cu toate specificațiile clientului, complet automatizat, iar pe același drum Râșnov-București s-a născut ideea unui reptilarium care s-a materializat 3 ani mai târziu, în Reptiland București, după o investiție de 1 milion de euro.

Reptiland este cea mai mare expoziție permanentă cu reptile vii din România, care oferă tururi ghidate și unde pot fi observate în mediul lor de viață peste 40 de specii de reptile. Printre exponate se numără și cel mai mare piton reticular din România, care măsoară 6 metri și cântărește 60 de kilograme, specie considerată cea mai lungă din lume, doi pitoni albinoși, dar și specii interesante precum șopârlele lui Isus sau șopârlele „care merg pe apă”, dragoni chinezești de apă, o pereche de Tegu argentinieni, cameleoni, iguane, geko, dragoni bărboși sau caimani cu botul rotund. Simona și Adrian își doresc însă ca Reptiland să fie ceva mai mult decât o expoziție. 

În 2023, platforma Republica vă invită să cunoașteți poveștile antreprenorilor români sau ale unor ONG-uri și care au avut curajul să investească în educație. Vom intra în lumea celor care au deschis grădinițe, școli, instituții private de învățământ și care au făcut din actul de învățare- indiferent de forma pe care o îmbracă sau de vârsta celor cărora se adresează- o afacere profitabilă, cu șanse de a se dezvolta în viitor. Dăm credit educației este un proiect editorial care este realizat în parteneriat cu Banca Transilvania, pe parcursul întregului an 2023.

„La Reptiland facem o incursiune în lumea tropicală și în lumea reptilelor. Iar acest lucru este important pentru că trebuie să știm că toate speciile de reptile sunt importante pentru echilibrul planetei. (...) 90% dintre șopârle mănâncă insecte, iar în pădurile tropicale sunt mii de specii care reprezintă o amenințare pentru om. Dacă șopârlele ar dispărea, acest echilibru s-ar distruge, insectele s-ar înmulți foarte mult și ar invada spațiile locuite de oameni. Șerpii mențin echilibrul de rozătoare. Țestoasele transportă semințe de plante și astfel contribuie la înmulțirea lor. Crocodilii mănâncă anumiți prădători. (...) În contextul în care vorbim de încălzire globală, în care oamenii distrug păduri și sunt tot mai puține spații verzi, noi trebuie să rămânem conectați la natură. Vrem să-i scoatem pe copii din zona de tablă și tabletă, școală, calculator, YouTube și să vină aici, să vadă, să audă și să înțeleagă acest lucru. Avem foarte mulți profesori de biologie care vin și își țin orele aici, pentru că este mai atractiv și mai ușor să înveți despre plante și regiuni în acest mod”, spune Simona.

„Mergem pe o completare a învățământului cu această formă de edutainment. Adică mai puține vorbe și mai multă practică. Vrem să ne ducem în zona de learning modern prin intermediul unor ateliere pe care deja le-am început. De exemplu, ateliere de teraristică mică și medie, în cadrul cărora copiii vin și construiesc terarii, adică medii de viață. Ei încep să lucreze, iar învățarea este ghidată prin întrebări și explicarea cauzalității. Avem și programul „Cum să ai grijă de animalul tău”, precum și un atelier pe care îl ține un biolog și care are o colecție proprie de șerpi, în cadrul căruia copiii, pe lângă noțiunile de biologie, interacționează cu animalele. Sunt copii și chiar adulți care își înving astfel fobiile, pentru că la noi există această idee că șarpele este un animal care ne face rău și de care trebuie să stăm departe”, spune Adrian. 

De la deschiderea din 15 iunie, peste 15.000 de vizitatori au trecut pragul Reptiland. Astfel, Simona și Adrian au descoperit foarte mulți copii pasionați de reptile și care au, de asemenea, și foarte multe cunoștințe. Unii i-au vizitat chiar și de mai multe ori, iar Damian este unul dintre ei. Pentru el, dar și pentru alți copii pasionați de reptile, cei doi antreprenori au înființat un club cu activități și deplasări menite să-i ajute să-și cultive această pasiune. 


„Reptilele sunt cele mai blânde animale dacă știi cum să te comporți cu ele. Pentru mine, când interacționez cu un animal, când pun mâna pe el, mi se pare că există o mică conectare, te simte, îți simte bătăile inimii”, spune Damian, care le-a oferit unor vizitatori italieni un tur ghidat în limba engleză, de care aceștia au fost foarte impresionați.

„Când am rămas amândoi să trăim din business-ul ăsta, cu doi copii, a trebuit să facem ceva”

În urmă cu 10 ani, Simona și Adrian au decis să înceapă un business. Ea făcea marketing și avea o poziție de top management, el, radio și TV, de pe o poziție de middle manager. Ajunseseră însă la concluzia că e mult mai bine să lucrezi pentru tine, și nu atât din rațiuni financiare, pentru că erau bine plătiți, cât pentru că își doreau mai multă stabilitate și mai multă liberate. Un antreprenor le spusese că una dintre cele mai bune zone pentru a începe un business e producția.

Și pentru că în acea perioadă începuse să se vorbească tot mai mult despre culturile bio, au decis să meargă în această zonă. Adrian s-a înscris la facultatea de Horticultură, pentru că același antreprenor subliniase cât de important este să cunoști domeniul în care vrei să ai o afacere. În timpul facultății, pe care a făcut-o în paralel cu jobul, Adrian și-a descoperit pasiunea pentru florile tăiate și a decis să deschidă o florărie online. Piața din România nu era însă deloc pregătită nici pentru tipul de aranjamente florale pe care voia să le facă, nici pentru metoda de livrare. Și nici ei, cărora le lipsea experiența antreprenorială.

„Așteptările au fost un pic prea mari și noi am supraevaluat totul din lipsă de experiență. Pentru că una e să lucrezi într-o corporație, să ai senzația că știi să le faci pe toate și să te gândești că pleci de acolo și ți se va întâmpla totul imediat, și este cu totul altceva când te apuci de antreprenoriat cu banii tăi, cu timpul tău, cu viața ta și cu lipsa ta de experiență. (...) Cu florăria ne-am cheltuit toți banii pe care i-am avut, peste 50.000 de euro. Cu mintea de acum, o privim ca pe o investiție în neștiința noastră. (...) Strategia a fost ca el să facă facultatea și să înceapă business-ul, iar eu să continuu jobul pentru o perioadă cât să ne putem susține, pentru că tocmai născusem doi copii. A fost frustrant pentru el, pentru că era singur. Ne-am lovit de neștiința noastră și de aceea zice uneori că a fost un chin. Dar așa este normal. Nu ai cum să fii antreprenor peste noapte, când tu nu ai niciun pic de experiență ”, spune Simona.

Adrian avea nevoie de o nișă. A găsit-o întâmplător atunci când un coleg de facultate i-a arătat o fotografie cu un terariu, un produs pe care la acea vreme nu-l făcea nimeni în România. Necăjit că afacerea cu flori nu mergea, și-a adus aminte de asta și a început să construiască un terariu. Mai mult din curiozitate, să vadă cum funcționează. Arhitectul care l-a văzut, i-a spus că este interesant, dar că trebuie să-l facă mai mare. Pentru asta era nevoie însă de o investiție de câteva mii de euro, iar ei ajunseseră la capătul puterilor și analizau varianta de a emigra în Marea Britanie. Au decis însă să-și asume riscul și cu ultimii bani pe care îi mai aveau, Adrian a construit un terariu de 2 metri. La scurt timp după ce l-a terminat, Simona a fost concediată.

„Am stat și ne-am gândit de ce nu ne-a mers bine cu florăria. Pentru că eram într-o oarecare zonă de confort. Eram într-un business, dar aveam și venituri care să ne asigure traiul. În momentul în care am rămas amândoi să trăim din business-ul ăsta, cu doi copii mici, a trebuit să facem ceva, să ne gândim cum facem și cât de repede facem”, spune Simona, care după un timp a renunțat să se mai ducă la interviuri de angajare și să se concentreze pe produsul creat de Adrian. Au participat la un târg de design, au obținut câteva contracte cu arhitecți, iar lucrurile au început ușor-ușor să ia amploare.  

Rolul investitorului. Dincolo de bani

Un ajutor foarte important l-au primit și din partea investitorului pe care l-au găsit și care li s-a alăturat și atunci când au venit cu ideea de a face un reptilarium. Pe lângă finanțare, Daniela Marișcu le-a dat curaj și încredere, „combustibilul” care i-a ajutat să iasă „din micimea naturală” și să gândească „big”. Și tot ea i-a încurajat să lucreze cu un coach specializat pe cupluri de antreprenori, care i-a ajutat să-și definească mai clar rolurile și să-și seteze limite.

„Când faci un astfel de produs, de la zero, durează până îi găsești toate defectele și îl validezi atât tu, cât și clientul. Aici e o componentă foarte importantă legată de curaj și de asumare. Dacă nu aveam capacitatea să mă duc să fac un perete de 7 metri lungime de terarii, rămâneam la aceste borcănașe la 1-1,5 metri. Depinde numai de tine și de cât de mult poți ieși din zona de confort ca să crești și să-ți acaparezi propriul business. În disperare se fac marile lucruri, de frică. Îți trebuie curaj să înveți pe banii altuia, iar timpul în care poți face acest lucru este limitat.

Toată experiența noastră profesională, de la începuturi până acum, este în Reptiland. În primii 5 ani am făcut toate greșelile, apoi în următorii 5 am trecut de un terariu de 30 de centimetri la un reptilarium de 1.000 de metri pătrați”, spune Adrian.

Iar lucrurile nu se vor opri aici. Soți Atinge vor să ducă conceptul și în Europa, la Londra, dar și în Dubai, iar planurile pe termen mai lung vizează deschiderea unui tropicarium.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • O "problema" atat de "interesanta" si arzatoare incat ne puteam lipsi de ea.
    • Like 0
  • Felicitari Simona!
    • Like 0


Îți recomandăm

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult

RetuRO

Sunt pline rețelele sociale cu postări ale oamenilor care descriu că simt furie, frustrare, neputință, când văd deșeuri în Lacul Roșu sau lacul cu nuferi din Ipoteștii lui Eminescu, în stațiuni montane sau pe litoral. Le vedem peste tot - pe stradă, pe marginea drumurilor naționale, în tren, din tren, pe lângă calea ferată, în grădinile blocurilor, în gropile de gunoi de la marginea satelor, pe albiile pârâurilor și râurilor, în păduri.

Citește mai mult