Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

ChatGPT generează deja lecții suficient de bune, într-un timp foarte scurt. Ce rol mai are profesorul în era inteligenței artificiale? Dăm credit educației

Alex Malureanu

Propune o lecție despre Marea Neagră, pentru niște elevi de clasa a IV-a.

Aceasta este o indicație suficientă pentru ca ChatGPT, în varianta gratuită, să genereze în câteva zeci de secunde un plan de lecție care să cuprindă obiectivele de învățare și împărțirea riguroasă a celor 50 de minute de curs: introducere (10 minute), partea principală (geografia Mării Negre -10 minute; biodiversitatea – 5 minute; cultură și istorie - 5 minute), activitate practică (15 minute) și concluzie (5 minute). Dacă îi ceri să genereze și conținut pentru fiecare parte, o va face în alte câteva zeci de secunde. La un alt prompt, vine și cu propuneri de temă pentru acasă, care duce subiectul într-o zonă interdisciplinară. Iar lucrurile nu se opresc aici.

„Profesorii pot să creeze sau să reformuleze conținut cu ajutorul ChatGPT pentru că am integrat deja varianta plătită. Dar la ce lucrăm acum este un generator de lecții în baza unor parametrii: categorie de vârstă, dacă elevii au sau nu diverse dizabilități, dacă au mai făcut lecții online sau sunt la prima experiență, tema care trebuie prezentată și așa mai departe. Așadar, profesorii selectează în funcție de situația pe care o au la clasă, iar acest generator nu face doar un draft de lecție, un text, ci adaugă fotografii, video, întrebările necesare din timpul lecției, chiar și teme pentru acasă”, spune Alex Mălureanu, cofondator Ascendia, start-up edtech listat la Bursa de Valori București și care anul acesta va lansa o nouă versiune a platformei de e-learning Livresq, care integrează tehnologia de inteligenţă artificială creată de OpenAI. 

În 2024, platforma Republica vă invită să cunoașteți poveștile antreprenorilor români care au avut curajul să investească în educație. Vom intra în lumea celor care au deschis grădinițe, școli, instituții private de învățământ și care au făcut din actul de învățare- indiferent de forma pe care o îmbracă sau de vârsta celor cărora se adresează- o afacere profitabilă, cu șanse de a se dezvolta în viitor. Dăm credit educației este un proiect editorial care este realizat în parteneriat cu Banca Transilvania, pe parcursul întregului an 2024.

„O lecție online este doar o unealtă, nu este tot actul educațional”

În acest context, ce rol mai mare profesorul, acum că informația nu mai este doar la el?

„Acest generator este o unealtă cu ajutorul căreia profesorul face mai mulți pași în pregătirea elevului. A creat un material online care este destul de bun, într-un timp scurt, și pe care poate interveni pentru a-l rafina. Apoi îl poate da elevilor înainte sau după oră, dar tot el este cel care vine să fixeze informația, să ajute la înțelegerea ei. Este o variantă ‘blended’. Profesorul este specialistul care vine și îți povestește, îți explică neclaritățile și extinde principiile din spatele lecției respective. O lecție online este doar o unealtă, nu este tot actul educațional. Oricât de bună ar fi o lecție, nu o să învețe ea pentru tine”, a explicat Mălureanu.

Iar lecțiile pot deveni cu adevărat bune și foarte bune, cu condiția ca profesorii să colaboreze în acest sens. Aceasta este unul dintre principiile după care funcționează Livresq. Platforma este un instrument pe care cadrele didactice îl pot folosi ca să creeze lecții interactive și cursuri online pentru elevi și studenți. De la lansarea din 2019, au fost create peste 20.000 de materiale educaționale, iar aproximativ 6.500 sunt publice. Adică pot fi accesate atât de elevi, cât și de alți profesori. Dintre acestea în jur de 1.500 sunt partajate, ceea ce înseamnă că pot fi modificate și astfel îmbunătățite.

„Am avut situații în care lecțiile create mai aveau varii probleme: lipseau diacriticele, unele întrebări din chestionar erau greșite, unele informații nu erau actualizate. Și multe cadre didactice au început să critice, dar nu materialul, ci profesorul. Efectul a fost că profesorii au încetat să mai lucreze pentru că nu voiau să se expună în online. Noi am blamat acest lucru public. Pentru că strategia este următoarea: trebuie să lași pe toată lumea din sistemul educațional să creeze conținut cât mai mult și de acolo să se ridice, pe baza aprecierilor, a utilității, acel conținut care este cu adevărat bun. Ai, de exemplu, 100 de lecții despre litera B. Nu toate sunt perfecte, sunt la nivel mediu sau poate sunt chiar slabe. Dar ca să ajungi să spui că 3 lecții sunt foarte bune, trebuie să le creezi pe toate celelalte dinainte. Pentru că și profesorii învață pe măsură ce lucrează. Nu poți să faci peste noapte o lecție perfectă. Trebuie să începi de undeva.

Dacă profesorul partajează sursa, atunci alți profesori au acces și pot să editeze: fotografii, personaje, chestionare și așa mai departe. Aici e zona interactivă care ne ajută să obținem o calitate mai bună. Eu, profesorul X din București am făcut o lecție, apoi vine un profesor din Cluj care adaugă mai multe informații sau le actualizează, corectează poate și diacriticele, și astfel se obține o lecție de o calitate mai bună”, a explicat Mălureanu, care a precizat că accesul la platformă este gratuit, iar profesorii pot distribui materialul creat oriunde, chiar și pe alte platforme.

Mult conținut. Puține date

Majoritatea cadrelor didactice sunt încă reticente în a folosi instrumente digitale, iar apetitul este invers proporțional cu vârsta. Cele mai multe materiale create pe Livresq sunt pentru nivel preșcolar, acolo unde cadrele didactice sunt mai tinere, iar pe măsură ce crești spre nivelul universitar, conținutul este din ce în ce mai puțin. Iar lucrurile ar trebui să stea exact invers, spune Alex Mălureanu, pentru că materialele digitale ar trebui folosite mai mult pe măsură ce elevii cresc.

„Mecanismele și tehnicile tradiționale funcționează cu siguranță. Iei o carte în format fizic, citești, subliniezi, asimilezi într-un anumit fel, fără alți stimuli pe lângă. Dar societatea în care trăim acum nu mai beneficiază atât de puternic de aceste metode. În prezent, absolut fiecare domeniu este într-o continuă schimbare. Esența școlii este să te pregătească pentru viață, pentru joburile viitorului, pentru succes. Tu trebuie să fii funcțional într-o societate a viitorului. Dacă refuzi tehnologia, refuzi, de fapt, o unealtă. E ca și cum ai spune: am decis să nu folosesc pixul niciodată. Online-ul și toate metodele digitale sunt unelte pentru a îndeplini un anumit obiectiv. Orice este folosit în exces are consecințe negative. Ecranele îndeplinesc niște funcții, sunt doar niște unelte pentru a atinge un anumit scop. Ideea este să testezi, să vezi dacă ajută cumva, să evaluezi. Nu trebuie să adoptăm nimic fără să gândim pentru că foarte multe lucruri nu sunt bune”, spune Mălureanu.

În ciuda rezistenței la schimbare, în ultima vreme se creează tot mai mult conținut și apar tot mai multe platforme și soluții digitale de învățare. Iar trendul va continua pentru că acoperă o nevoie. Ce nu există însă este o colectare de date, care să arate felul în care acest conținut este consumat și care să permită ulterior îmbunătățirea lui.

„Jocul, anul acesta, va fi legat de date, de statisticile din spate. Avem și vom avea în continuare conținut, dar trebuie să înțelegem cum se consumă acel conținut și ce învățăminte tragem legat de el. Pentru că scopul este să evoluezi. Lansezi niște lecții, dar trebuie să vezi ce impact au. Cine a accesat, ce a accesat, ce scoruri s-au obținut, unde s-au blocat, care au fost sugestiile. Pentru că astfel conținutul bun se va ridica sau se va îmbunătăți ori va dispărea. Acest conținut se creează, dar încă nu se filtrează. Sunt 50 de platforme de meditații online, dar în spate nu sunt date. Nu știi dacă e relevant, dacă a fost util. Instrumentele acestea ar trebui plasate și în mâna unor instituții care pot face analize pe date mari pentru că numai astfel vom reuși să rafinăm procesele pentru următoarea generație”, crede Mălureanu. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Rolul profesorului s-a schimbat de multă vreme prin explozia informațională, care a devenit evidentă în anii 70. Chiar profesorii folosesc în predarea lor surse extrașcolare: materiale auxiliare, materiale video, teleșcoală etc. Pe de altă parte, asistăm deja în multe domenii la ceea ce se numește inflație academică. Cu excepția câtorva profesii (medic, inginer etc.), majoritatea serviciilor nu sunt interesate prea mult de studiile absolvite. Găsești absolvenți de chimie alimentară lucrând în firme de publicitate, informaticieni autodidacți etc. Lucrurile devin mult mai fluide și mai puțin stabile în ziua de azi.
    • Like 0
  • Rolul profesorului este sa convinga elevul ca , pur si simplu, nu poate trai fara materia pe care o preda el...
    • Like 0
    • @ George Bucsan
      Valentin check icon
      Ideea era cum să-l convingă pe elev să aleagă între ChatGPT și el...
      • Like 0
    • @ George Bucsan
      Marina check icon
      Domnule Bocșan, elevii sunt copii. Dvs., adult, vă e suficient ChatGPT. Dacă pui 10 copii să aleagă între profesor și ChatGPT, 8 aleg tiktok.
      • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult