Problema 1, cea a șosetelor, a avut mulți rezolvitori. Răspunsul: 3 extrageri.

Nu voi menționa rezolvitori ai ultimelor probleme, deoarece sunt mulți și buni. Este, probabil, cea mai bogată sesiune cu întrebări-răspunsuri de până acum. Mare bucurie și uimire: au depistat fragmentul din Solarisul lui Stanislaw Lem, o carte veche, atât de dragă mie din fragedă pruncie. Pentru mine, semnificația excerptului este efortul rațiunii umane de a rezolva o problemă insolvabilă de milenii: Se poate elabora un test prin care să decidem dacă realitatea există independent sau doar în mintea noastră?

Odată ce trupele aliaților au pătruns pe teritoriul Germaniei naziste, în aprilie 1945, unitatea specială americano-britanică Alsos a început să caute locul în care aflaseră că s-a construit un reactor nuclear de către echipa lui Werner Heisenberg. În acest scop, analizau mostre de pământ din diverse zone pentru a detecta urme de radioactivitate semnificative. Un american glumeț a trimis spre cercetare experților un eșantion de sol și o sticlă cu vin găsită prin zonă, cu bilețelul „Analizați-l și pe ăsta!”.

Văd pe Facebook un nou trend - 2016 vs 2026. Nu știu cât de corect este, că 2026 abia a început, dar să zicem. Din instinct, m-am dus cu gândul la al meu 2016. Dar de ce apar trendurile astea? Silly question, știu. Ca să îmi rup eu acum din timpul meu, ca și cum nu aveam altceva de făcut, și să scriu despre al meu 2016. Cu teama superstițioasă că 2026 nu îi va semăna.

Peste 70 de cititori au răspuns afirmativ în legătură cu propunerea de noi probleme de matematică și de fizică. E o surpriză foarte plăcută apariția acestor oameni iubitori de rațiune printre cretinetzii și netanderthalii, nu puțini și ei, care murdăresc Facebook-ul. Am primit solicitarea de a publica și probleme de logică, ceea ce voi face.

Iar clasicul absolut, auzit de la Tokyo la Paris, de la București la Buenos Aires... foto: Profimedia

„Să ne gândim la astronomie. Poți vorbi despre planete și despre înclinarea unei planete, despre cum se leagă asta cu clima din apropierea polilor. Să spunem că există nouă planete în Sistemul Solar, hai să nu ne certăm pe tema asta. Poți preda informații despre nouă planete și toată lumea le memorează și sunt utile, dar elevii nu vor ști cum se ajunge la acestea. Dacă inventezi o planetă și spui: Să presupunem că ar exista o nouă planetă, cum s-ar comporta ea?, atunci copiii chiar vor învăța. Și acesta este genul de lucru pe care îl facem în matematică”, spune într-un interviu pentru Republica matematicianul Mark Saul, coordonatorul unui centru de excelența în matematică la New York și arbitru la olimpiade internaționale de matematică.

Ca să mai ameliorez starea de intoxicație pe care mi-o dau textele ce le scriu despre alegerile din Capitală și protagoniștii lor, public unul dintre articolele mele matematice la care țin mult, nu neapărat ca alternativă la usturoi. E de pe vremea în care încă preferam matematica literaturii. Sunt conștient că e vorba de matematică avansată, dar sper să se găsească niște cunoscători printre cititori.

„Ce să înțeleagă un copil de acolo? Nu vă supărați, când se fac lucrurile astea, când se gândește o programă, o programă trebuie gândită ca o structură coerentă. Când se face un manual, manualul nu trebuie gândit pentru mine, pentru cel care îl fac, manualul trebuie gândit pentru destinatarul meu, pentru copil”, spune Mihai Maci. Foto: Inquam Photos/ George Călin

„Un ascendent pe care îl avem acum, nu e mare, dar îl avem la nivel european, este acela de a avea IT-iști destul de buni. Nu sunt foarte mulți, nu suntem o țară cu boom în IT, dar stăm destul de bine. Problema este că alții încep deja să ne-o ia înainte și că riscăm să pierdem acest avantaj. Trebuie să conștientizăm că matematica făcută bine în școală îți creează premisele unei dezvoltări economice puternice în viitor”, subliniază Cătălin Ciupală.