„Sunt unii elevi care sunt condamnați, n-au un singur profesor bun de matematică în toată școala și n-au ce face”. Interviu cu profesorul Cătălin Ciupală, după proba de matematică de la Bac

Marți avut loc, în cadrul examenului de Bacalaureat, proba obligatorie a profilului - matematica în cazul absolvenților de mate-info și științele naturii sau al celor de la filiera tehnologică. Profesorul Cătălin Ciupală, care predă matematică la Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov, a analizat, într-un interviu pentru Republica, subiectele din acest an și a vorbit despre deficiențele în ceea ce privește predarea acestei materii în România.

„Până la nota 8, subiectul mi se pare că a început să devină nerelevant. Am în față subiectul de la mate-info, deci cel mai dificil care se dă la Bac. De multe ori, nici măcar nu sunt noțiuni liceu. Cu alte cuvinte, un elev de clasa a 8-a, dacă este bun și gândește abstract, ar putea să rezolve o parte din subiectul I, deci ar putea să ia nota 3, ceea ce înseamnă două puncte din nouă, destul de mult. În plus, la matematică trebuie să vezi și raționamente, ori până la nota 8 mari raționamente nu găsești. Așadar, subiectul riscă să devină nerelevant din perspectiva a ceea ce trebuie să reprezinte matematica. La mate-info un absolvent de clasa a VIII-a poate să ia 3, la științele naturii ia 4, iar la tehnologic ia Bac-ul, ceea ce nu este în regulă. De ce ai mai făcut atunci liceul?”, spune Cătălin Ciupală. 

Subiectele pot părea grele din cauza limbajului extrem de formalizat „cu ecuații, cu tot felul de simboluri, de semne, care creează un blocaj mental. Or, la noi în școală nu se trece de foarte multe ori de acea barieră de formalism matematic”, atrage atenția profesorul. În opinia sa, scopul principal al unei astfel de maniere de a concepe subiectele este acela să nu creeze probleme. „În primul rând, să nu creeze probleme politicienilor, pentru că la anul vor fi alegeri, în al doilea să nu creeze probleme profesorilor și comisiei care face subiectele, în al treilea rând să nu creeze probleme sistemului universitar care riscă să rămână fără studenți”, este de părere Cătălin Ciupală. Modul în care sunt predate și evaluate noțiunile matematice duce la ratarea rolului principal pe care această materie îl are în perioada de formare și reprezintă un risc pentru dezvoltarea României.

„În primul rând, matematica ar trebui să-ți creeze o gândire corectă, pentru că, dacă nu ai o gândire corectă, ești foarte ușor manipulabil, nu te poți descurca foarte bine în viața reală. Chiar dacă nu mai știm să rezolvăm ecuații, având gândirea corectă ne putem descurca ușor în viață. Apoi, dacă nu modificăm în bine felul în care se predă matematica - și aici fac o distincție foarte clară între a modifica și a modifica în bine, noi, ca țară, avem de pierdut. Un ascendent pe care îl avem acum, nu e mare, dar îl avem la nivel european, este acela de a avea IT-iști destul de buni. Nu sunt foarte mulți, nu suntem o țară cu boom în IT, dar stăm destul de bine. Problema este că alții încep deja să ne-o ia înainte și că riscăm să pierdem acest avantaj. Trebuie să conștientizăm că matematica făcută bine în școală îți creează premisele unei dezvoltări economice puternice în viitor”, subliniază Cătălin Ciupală, laureat al proiectului Merito, care își propune să aducă în atenția publică exemple de profesori valoroși. 

Din cauza felului în care se predă matematica în România, mulți elevi au dificultăți în a rezolva chiar și cerințe relativ ușoare, iar nivelul scăzut în materie de competențe matematice este o realitate confirmată de testele internaționale. „În școlile obișnuite, ne-centrale, din orașe, dar și în școlile din mediul rural foarte puțini dintre copii au profesori de calitate la matematică. Sunt unii elevi care sunt condamnați, n-au un singur profesor bun de matematică în toată școala și n-au ce face. Noi nu avem criterii de performanță pentru profesori. Mai mult, nu se fac absolut deloc cursuri de calificare, de perfecționare, de reașezare pe baze sustenabile a felului în care este predată această materie. La Casele Corpului Didactic, calitatea cursurilor este extrem de slabă, dar extrem de slabă. Tocmai din cauza faptului că nu mai sunt profesori în învățământul universitar, de psihologie, de pedagogie care să facă cursuri de tipul acesta. Iar cei foarte buni nu se duc la CCD-uri. Neexistând o bază fundamentată serios în învățământul superior, evident că de acolo ies profesori de slabă calitate pentru învățământul preuniversitar, aici e un cerc vicios, iar eu nu văd ieșirea”, spune Cătălin Ciupală. 

Deși predă la un liceu de prestigiu, întâlnește în fiecare an elevi care îi spun că în gimnaziu urau matematica. „De ce? Pentru că profesorii nu știau să facă atractivă materia. De ce nu știau să facă atractivă matematica? Pentru că ei, la rândul lor, nu erau pregătiți. Să știți că eu n-am cunoscut un profesor care să știe carte în adevăratul sens al cuvântului - să știe și specialitate, să știe și didactică și să scoată copii care urăsc matematica. Ca să fii profesor bun trebuie să știi în primul rând carte. Oamenii care intră în învățământ nu mai știu carte, văd asta de cel puțin 10 ani la studenții care vin în practică pedagogică. I-am sugerat unei masterande să-și pregătească lecția la clasa a XII-a din subiecte de bacalaureat. Mă credeți că s-a împotmolit la subiectele de bac pe care ea trebuia să le rezolve cu elevii?”, povestește profesorul. Crede că o mare vină pentru această situație o poartă sistemul universitar. „Nu se poate ca un student care nu știe să rezolve un subiect de Bac la științele al naturii să iasă profesor, nu se poate. Dacă tu l-ai trecut înseamnă că ești vinovat. Marea culpă este la învățământul universitar, pentru că îi trece pe studenții care nu știu. La noi cine intră la facultate, mai ales la o facultate care nu e în top cinci național, sigur termină, chiar dacă este foarte slab și nu știe nimic”, spune Cătălin Ciupală.

O altă problemă este că sistemul după care se fac titularizarea și transferurile în învățământ, dar și salariile mici îi descurajează pe absolvenții cu rezultate bune să își aleagă meseria de profesor. „Eu am cât câteva exemple concrete de elevi de-ai mei care s-au dus la matematică ca să fie profesori și chiar profesează foarte bine, dar nu prea mai găsești oameni care să fie motivați să intre în învățământ. De ce? Pentru că examenul de titularizare este extraordinar de prost conceput și gândit, iar mișcarea personalului didactic din interiorul sistemului este o catastrofă. Asta a fost marea catastrofă a sistemului nostru educațional, mișcarea personalului didactic. Vă dau un exemplu concret: eu am terminat în 1997 facultatea și am dat examenul de titularizare în județul Brașov. Am ieșit primul și, dacă am ieșit primul, mi-am ales cel mai bun liceu. Acum, dacă cineva dă examen de titularizare în județul Brașov, el nu va putea să se titularizeze în orașul Brașov, nicăieri. De ce? Pentru că posturile sunt ocupate altfel, prin transferuri, prin detașări ș.a.m.d. Trebuie să se titularizeze în împrejurimi, dar pentru 2.600 lei, cât era înainte salariul, acuma probabil că va fi 3000 și un pic puțin probabil să se ducă cineva. Deci, practic acei copii din zonele rurale, din zonele mărginașe unde se ajunge greu fizic, sunt condamnați la a nu face școală, pentru că un profesor bun te face și să înveți. Ăsta e și unul dintre motivele abandonului școlar”, atrage atenția Cătălin Ciupală.

Ce soluții ar propune pentru a schimba această realitate? „Ce avem noi este o boală grea, poate chiar e o metastază în tot sistemul, în toată societatea românească. Ce aș face concret? Aș face Evaluarea Națională relevantă și pusă pe baze de gândire și raționament. Doi, aș face un Bacalaureat relevant din punctul de vedere a ceea ce trebuie să reprezinte matematica, nu doar cu formule și cerințe de tipul rezolvați, calculați, arătați. În al treilea rând, sistemul de învățământ superior trebuie să fie golit de toate plagiatele, pentru că un dacă nu mai copiezi în facultate și dacă ai un sistem care îți oprește total plagiatul la examen, referate, asta te va forța pe tine student, să înveți. Și dacă ești forțat să înveți, implicit vei fi un un profesor bun”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp