Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Brio lansează „culegerea nesfârșită” care-i antrenează online pe copii la matematică. „Cu cât greșești mai mult acasă, cu atât scade posibilitatea de a greși în situații cu miză”

Fată la școala online

Foto: Profimedia

„Mai țineți minte emoțiile de la examenul de șofat? Ei, cum ar fi dacă, după câteva mii de ore de șofat, ați mai da unul? N-am niciun dubiu, ar fi fără mare panică. Așa e și cu testele la matematică. Cu cât greșești mai mult acasă, cu cât corectezi mai multe greșeli, cu atât posibilitatea de a greși în situații similare cu miză scade”, spune Gabi Bartic, COO și Director al Diviziei Consumer a platformei de testare Brio.

Recent, Brio a lansat un modul de antrenament la matematică bazat pe generare programatică de itemi. Spre deosebire de testele standardizate aflate până acum pe platformă, al căror obiectiv este evaluarea unui volum mai mare de învățare, testele de antrenament sunt compuse dintr-un număr mai restrâns de întrebări, de câte 10-20 de probleme fiecare, și se concentrează pe învățarea și fixarea cunoștințelor la anumite capitole sau subcapitole unde elevul are nevoie de antrenament pentru a le stăpâni mai bine. La început, testele vor fi disponibile în versiunea beta pentru primii 200 de elevi din clasele I-IV care se înscriu pe platformă (opțiune disponibilă în “Contul meu”), urmând ca după aproximativ o lună acestea să poată fi accesate public, iar ulterior să fie dezvoltate și pentru clasele V-VIII și liceu.

Cel care a realizat noul modul de testare este programatorul Adrian Matei, care spune că acesta se bazează pe un precursor al inteligenței artificiale. 

„Mai exact generăm probleme programatic, dinamic si randomizat astfel încât fiecare nouă problemă este unică în felul ei (date noi, enunț nou etc). Următorul pas este să generăm milioane de astfel de probleme pentru a putea începe să „antrenăm” un sistem AI”, spune el.

Într-un interviu pentru Republica, Gabi Bartic și Adrian Matei vorbesc despre cum funcționează modul de antrenament și despre viitorul testării școlare.

Până acum, testele erau create de profesori, de inteligența exclusiv umană. De ce v-ați decis să implicați și inteligența artificială în proces?

GB: Aș glumi un pic: pentru că inteligența umană e din ce în ce mai rarefiată. Nu e cazul, ea e doar o resursă din ce în ce mai scumpă, însă ne e clar că, pe măsură ce crește numărul de utilizatori și de teste parcurse, unele întrebări încep să se repete. Și atunci e evidentă nevoia de a adăuga noi și noi itemi/probleme care să fie din nou testați și calibrați. Lucru care pentru noi înseamnă un cost și un consum enorm de timp. Și atunci a venit întrebarea evidentă: cum să facem să generăm cât mai mulți itemi? Și așa a început povestea acestei „culegeri nesfârșite” de probleme de Matematică. Șutul transformat în uriaș pas înainte a venit de la finala Innovators for Children – un accelerator de afaceri al celor de la Impact Hub, unde Brio a câștigat premiul I și o finanțate de 30.000 de EURO cu această idee. Din exact acel moment nu am mai avut nicio scuză să nu o facem.

AM: Cred că principalul motiv este acela ca exista o limită în câte probleme pot fi generate de profesori. Pentru că poți ajunge ușor ca un copil, după un an de testări, să înceapă să vadă în teste probleme deja cunoscute/rezolvate. Nu există însă nicio limită în câte probleme se pot genera de către un calculator. Ceea ce Brio.ro lansează nu este (încă) inteligență artificială, ci un precursor al ei, mai exact generăm probleme programatic, dinamic si randomizat astfel încât fiecare nouă problemă este unică în felul ei (date noi, enunț nou etc). Următorul pas este să generăm milioane de astfel de probleme pentru a putea începe să „antrenăm” un sistem AI.

Care este diferența între un test Brio obișnuit și un test de antrenament?

GB: Diferența e în primul rând una de abordare: pentru testele Brio (cele sumative, care marchează progresul copilului, acoperirea programei etc) itemii au avut un parcurs extrem de lung: crearea lor, verificarea de către cei de la Gazeta Matematică sau alți parteneri cu care am lucrat pe acest segment, calibrarea lor ca grad de dificultatea pe eșantioane de câte 5.000 de copii din fiecare clasă școlară de la 1 la 12 (deci în total 60.000 de copii), încărcarea lor în platformă etc. Fiecare test Brio cuprinde itemi de grade diferite de dificultate dn fiecare dintre capitolele alese, astfel încât copilul este evaluat pe fiecare capitol pe nivelul corect de acoperire a materiei. Mai exact, vom ști, la finalul unui test sumativ Brio că elevul testat știe fracții 73% și mai are nevoie de 8 ore de fracții pentru a depăși 80%, elemente de geometrie de 65% și așa mai departe. Testele acestea generate de acești algoritmi intervin în acest punct: Dacă tot e nevoie de practică susținută la fracții, îți pornești un test de antrenament de fracții și faci exerciții – cu răspuns instant de tip corect-incorect – astfel încât să poți progresa.

AM: Testele de Antrenament sunt pentru practică, pentru a-ți însuși mai bine un anumit capitol/lecție. Categoriile din care poți alege pentru a genera un Test de Antrenament sunt mai granulare față de categoriile unui test Brio.ro sumativ.

Testele de Antrenament vin deci în completarea a ceea ce Brio.ro oferă copiilor, parcursul testărilor unui copil devenind cel mai probabil: Test sumativ Brio.ro urmat de identificarea din raport a capitolelor unde este nevoie de practică și apoi Teste de Antrenament până când copilul își însușește mai bine acel capitol sau capitole și apoi, din nou, Test sumativ Brio.ro. Acest parcurs îmi imaginez că se va repeta de câteva ori pe an pentru fiecare elev, cel mai probabil de 2-3 ori pe semestru. 

Concret, ce trebuie să facă un copil care vrea să rezolve un test de antrenament? Recomandați mai întâi rezolvarea un test standard, recomandați efectuarea mai multor teste, la anumite intervale de timp etc?

GB: Testele Brio sunt teste care ar trebui parcurse la final de capitol încheiat sau de intervenție pe un capitol, pentru a vedea progresul. Testele de antrenament vin în completarea rezultatului abstract de tipul menționat mai sus „mai trebuie 8 ore de fracții” acoperind exact această nevoie. Mai exact, imediat ce vede raportul testului Brio, copilul ar trebui să aleagă capitolele la care vrea să exerseze și să-și pornească teste de antrenament pe ele, până ajunge să stăpânească tipurile de probleme aferente acelui capitol.

Vă propuneți să creați teste adaptative? Poate evolua gradul de dificultate al întrebărilor pe măsură ce elevul începe să aibă performanțe mai bune?

GB: Evident, ne propunem asta. Dar acest lucru nu e cel mai simplu lucru din lume, ci din contră, e unul extrem de dificil. Dar vom ajunge acolo.

AM: Da, ceea ce lansăm acum este doar un prim pas. Următorul pas este generarea a milioane de probleme, pentru fiecare din aceste probleme având atașat și un grad de dificultate (ceea ce acum nu este posibil). Vom corela informațiile avute de Brio.ro (dificultatea) pentru problemele generate uman cu problemele generate automat. Nu este deloc cel mai simplu lucru din lume, însă sunt sigur că următoarea iterație a acestui modul de Teste de Antrenament va avea un modul adaptativ astfel ca elevul să poată trece la un test mai dificil pe un anume capitol ori de câte ori răspunde corect la majoritatea problemelor, respectiv să primească un test cu o dificultate mai scăzută dacă nu răspunde corect. Ideal, vom reuși să ajungem în punctul în care să îi putem spune elevului: bravo, ai terminat cu succes modulul de practică fracții, ai rezolvat cele mai dificile probleme și poti da acum un test sumativ Brio.ro pentru a-ți vedea progresul. Acest lucru ar putea schimba modul în care comunicam cu un elev - de la "ai avea nevoie de 8 ore de antrenament" la "modulul de antrenament te va anunța când ți-ai însușit cu succes toate elementele" (pentru că poate pentru un elev este nevoie de 1 oră și câteva Teste de Antrenament, pe când alt elev are nevoie de 2 zile, rezultatul însă fiind același la final: elevul și-a însușit toate elementele necesare pentru a stăpâni capitolul respectiv.)

Ce rol joacă testarea în învățare? În ultima vreme, am observat că există o schimbare de paradigmă - de la testele înfricoșătoare, care fixau copilul într-un fel de insectar, la evaluările continue care devin parte din rutina elevului sub forma unelte ajutorul cărora poate progresa.

GB: Evident, joacă un rol extrem de important. Testele sunt menite a da măsura învățării, de a-l poziționa într-o raportare la ceilalți copii din generația sa dar și față de programă, dar mai important - de a da un parcurs corect al intervenției. Nu cred că se gândește nimeni (afară de profesorii care au pasiuni sadice de a pune elevii în dificultate cu orice preț) „Hei, hai să îl fac pe copilul ăsta să urască matematica”. Dar legat de teste, practice makes perfect, nu? Cu cât exersezi mai mult într-o situație (și aici mă refer atât la matematică, dar și la situația fizică de testare, de „examen” cronometrat, cu miză), cu atât acea situație îți e mai familiară și nu-ți mai provoacă angoase. Nu e vorba că ”The Thrill is Gone”, emoția nu dispare, dar dispar spaimele și rămâne emoția aceea bună, care produce concentrare și bucuria rezultatului final. Mai țineți minte emoțiile de la examenul de șofat? Ei, cum ar fi dacă, după câteva mii de ore de șofat, ați mai da unul? N-am niciun dubiu, ar fi fără mare panică. Așa e și cu testele la matematică. Cu cât greșești mai mult acasă, cu cât corectezi mai multe greșeli, cu atât posibilitatea de a greși în situații similare cu miză scade.

AM: Cred că tocmai am răspuns, parțial, în cadrul întrebării precedente. Îmi imaginez că da, aceste teste și evaluări au șanse mari să părăsească această zonă de "teste înfricoșătoare". Copiii de azi sunt învățați să primească rapid/instant un feedback - la acest lucru a dus toată tehnologia din jurul nostru - așa că dacă îi vom putea oferi un feedback rapid, teste adaptative și pentru el este palpabilă evoluția după fiecare testare, sunt convins că vor percepe altfel testările. Într-un fel, este un layer de gamification, ai avea nivele de testare (la Testele de Antrenament), poți trece la un nivel superior sau inferior până când reușești să învingi și să finalizezi tot capitolul.

Articolul face parte din proiectul editorial Educație cu Brio, susținut de platforma de testare și evaluare online Brio.ro.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult