Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

De ce România e mai preocupată de siguranța moldovenilor decât sunt ei înșiși

Militari moldoveni

Militari moldoveni participă la parada militară organizată cu ocazia Zilei Naționale a României. Foto: Vadim Ghirda/ AP/ Profimedia

Cel puțin în ultimii doi ani, securitatea Republicii Moldova a devenit o preocupare majoră pentru comunitatea internațională, în special în contextul războiului din Ucraina. Cu toate acestea, este evident că nivelul de preocupare al comunității internaționale pentru siguranța moldovenilor pare să fie mai accentuat decât cel manifestat la nivel intern. De exemplu, România, un stat NATO, caută modalități legale prin care poate interveni să-și apere cetățenii români aflați în Republica Moldova, în caz de agresiune rusească.

Chiar și recent, cu acel congres de „toate nivelurile", organizat de așa-numitele autorități din Transnistria, unde exista posibilitatea ca în ziua următoare președintele rus Vladimir Putin să anunțe anumite acțiuni mai periculoase pentru securitatea Republicii Moldova, comunitatea internațională s-a alarmat. Între timp, autoritățile constituționale de la Chișinău nu au fost deloc impresionate. Probabil știu moldovenii ceva…

Este important să recunoaștem că siguranța și stabilitatea Republicii Moldova sunt priorități atât pentru comunitatea internațională, cât și pentru cetățenii moldoveni. Diferența în nivelul de preocupare poate fi atribuită înțelegerii diferite a amenințărilor cu care ne confruntăm. La nivel european, absolut toate țările își consolidează apărarea. Ar trebui să susținem și noi mai răspicat că este nevoie de creșterea cheltuielilor pentru apărare sau, dacă nu, de aderarea la o alianță militară care să aibă grijă de aspectul securității statului.

Un alt factor care contribuie la diferența de preocupare între comunitatea internațională și opinia publică de la noi este legat de relația țării cu NATO. Deși Moldova are o relație de colaborare cu NATO prin Programul „Parteneriatul pentru Pace”, încă din 1994, aderarea la alianță și implicarea militară în NATO rămân subiecte controversate în cadrul societății moldovenești. În timp, în jur de 30 la sută dintre cetățeni văd în NATO o garanție a securității și stabilității. Alții sunt reticenți din cauza lipsei de informare sau, mai degrabă, din cauza propagandei rusești, care și-a făcut treaba excelent în mințile oamenilor. Înțeleg preocuparea moldovenilor, fiindcă ne dorim cu toții pace și nu vrem să fim împinși în război. Pe de altă parte, am văzut că și ucrainenii își doreau pace și siguranță, fiind un stat neutru. Pentru Vladimir Putin, însă, concepte precum respectarea drepturilor internaționale nu există.

Legea României era demult necesară

Ministerul Apărării a pus în dezbatere publică proiectul legii apărării naționale, marcând un moment crucial în construirea instrumentelor legale pentru protejarea cetățenilor români din Republica Moldova și Ucraina. Acest proiect introduce pentru prima dată conceptul intervenției României pentru protejarea cetățenilor săi aflați în pericol în afara teritoriului național, amplificând astfel preocupările pentru securitatea acestora în contextul amenințării hibride din partea Federației Ruse.

Conform proiectului, președintele României poate dispune, la propunerea prim-ministrului, măsurile necesare pentru protejarea cetățenilor români aflați în pericol în afara teritoriului național. Mai mult decât atât, Parlamentul este implicat în procesul de angajare a forțelor militare în afara teritoriului național, asigurând astfel transparența și responsabilitatea în luarea deciziilor de securitate națională.

Este lăudabilă această inițiativă, pentru că vine într-un moment important, când Republica Moldova este sub amenințarea continuă a războiului hibrid din partea Federației Ruse, iar statul român trebuie să-și întărească capacitățile pentru a proteja și sprijini cetățenii săi din regiune. Peste un milion de moldoveni dețin și cetățenia română, ceea ce crește responsabilitatea României în asigurarea securității acestora.

Prin introducerea conceptului de intervenție pentru protejarea cetățenilor români în pericol, legea îi permite statului român să acționeze rapid și eficient în situații de criză sau de amenințare la adresa securității Republicii Moldova. Capacitatea de a lua măsuri preventive este esențială și poate descuraja Rusia să-și mai facă planuri de a cuceri Moldova. Numai că această lege trebuie gândită bine, pentru că nu am vrea ca aceasta să fie comparabilă cu legea rusească de “protejare a cetățenilor”, de multe ori invocată chiar și ca motiv de invadare brutală a Ucrainei de către Rusia.

România se află în siguranță de 20 de ani sub scutul NATO

NATO marchează cea de-a 75-a aniversare cu promisiuni de sprijin pentru Ucraina. Liderul NATO dorește ca alianța militară occidentală să înființeze un fond pe termen lung de 108 miliarde de dolari pentru Ucraina, în condițiile în care războiul se prelungește în al treilea an.

La 20 de ani de la aderarea României la NATO, țara se poate mândri cu un angajament puternic față de alianța politică și militară, care este cea mai puternică din lume. Așezarea sub umbrela de securitate și apărare a NATO i-a adus României beneficii semnificative, confirmate și reconfirmate de-a lungul timpului. Este vorba atât despre beneficii militare, dar chiar și economice, prin asigurarea de investiții într-o țară sigură.

Aniversarea acestei etape importante vine într-un moment de schimbare în conducerea NATO, iar președintele Klaus Iohannis și-a anunțat candidatura pentru funcția de secretar general al Alianței. O eventuală numire a acestuia ar reprezenta o premieră pentru un est-european. Totodată, ar sublinia importanța regiunii Mării Negre, din care fac parte atât România și Republica Moldova, cât și Ucraina.

În paralel, România a obținut, în premieră, sprijinul politic pentru Republica Moldova în cadrul unei declarații a summit-ului NATO. Astfel, a fost confirmat angajamentul aliaților în sprijinirea integrării europene a țării noastre și a dreptului său de a-și decide politica externă. Amintesc că Republica Moldova a fost menționată de tocmai opt ori în textul declarației NATO din Lituania. Cea mai importantă mențiune este faptul că Alianța Nord-Atlantică îi cere în mod oficial Rusiei să-și retragă trupele staționate în regiunea transnistreană.

O altă soluție este unirea?

Premierul României, Marcel Ciolacu, a făcut o declarație puternică, susținând unirea Republicii Moldova cu România. A subliniat că semnalul trebuie să vină din partea Republicii Moldova însăși. Această poziție exprimă un angajament solid față de românii din Republica Moldova și sprijină aspirațiile acestora pentru un viitor comun alături de România, în Uniunea Europeană.

Această declarație referitoare la unire nu este prima din partea unui demnitar român și se încadrează într-un context mai larg al sprijinului continuu al României pentru cetățenii săi din Republica Moldova, precum și subliniază dorința de a consolida legăturile istorice, culturale și sociale dintre cele două state.

Unirea Moldovei cu România nu este doar o chestiune de identitate sau de istorie, ci și o modalitate de a consolida securitatea și stabilitatea în regiunea noastră. Prin unire, putem întări granițele noastre și putem transmite un mesaj clar către cei care ar încerca să ne amenințe suveranitatea și integritatea teritorială. Este o modalitate de a le arăta rușilor că „pe aici nu se calcă", fiindcă suntem hotărâți să ne apărăm valorile și interesele noastre comune, dar și că „România este nu doar pregătită, ci este dispusă să sprijine Moldova în orice scenariu posibil”, inclusiv cel de agresiune militară, așa cum a afirmat de nenumărate ori președintele României, Klaus Iohannis.

Acest editorial a apărut prima dată pe site-ul publicației Agora.md din Republica Moldova.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Testat e Hot

Vreau să vă arăt azi un program inedit de educație la firul ierbii: el începe chiar pe pajiștea a două festivaluri care atrag în fiecare an zeci de mii de tineri și își propune să fie un fel de curs introductiv într-o materie pe care școala românească se jenează să o predea.

Citește mai mult

BT Go

Într-o eră în care tehnologia avansează rapid, IMM-urile sunt nevoite să adopte rapid inovații digitale pentru a rămâne competitive și a profita de oportunitățile de pe piață. Serviciile care simplifică birocrația permit antreprenorilor să se concentreze pe inovație și dezvoltarea afacerilor lor.

Citește mai mult

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult