România va trimite un sistem de apărare antiaeriană Patriot în Ucraina, a decis CSAT în ședința de joi. „Având în vedere deteriorarea semnificativă a situației de securitate în Ucraina, ca urmare a atacurilor constante și masive ale Rusiei asupra civililor și a infrastructurii civile, mai ales asupra celei energetice, precum și consecințele regionale ale acestei situații, inclusiv asupra securității României, în strânsă coordonare cu Aliații, membrii Consiliului au decis donarea către Ucraina a unui sistem PATRIOT”, se arată în comunicatul Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Dar există o condiție: CSAT precizează că această donare se face cu condiția continuării negocierilor țării noastre cu Aliații, în special cu partenerul strategic american, în vederea obținerii unui sistem similar sau echivalent, care să răspundă nevoii de asigurare a protecției spațiului aerian național, de modernizare a Armatei României și de asigurare a interoperabilității cu sistemul NATO, fiind, totodată, necesară identificarea unei soluții temporare de acoperire a vulnerabilității operaționale astfel create.
„Decizia s-a bazat pe o evaluare tehnică aprofundată a autorităților române, fiind luate toate măsurile pentru eliminarea riscului de creare a unor eventuale vulnerabilități pentru România. În același timp, vor continua discuțiile cu aliații astfel încât apărarea aeriană a țării noastre să fie în continuare consolidată. Poziționarea României este și va continua să fie fără echivoc în susținerea multidimensională a Ucrainei, alături de comunitatea internațională, în dreptul său legitim la autoapărare în fața agresiunii ilegale și neprovocate a Rusiei”, se mai arată în comunicatul CSAT.
România a comandat în SUA șapte sisteme Patriot, pentru 4 miliarde de dolari, iar până acum au fost furnizate doar patru dintre acestea. Doar două sunt operaționale în acest moment, al treilea putând fi utilizat de la sfârșitul anului, iar al patrulea la începutul lui 2025, scrie HotNews.
Ucraina spera ca un sistem Patriot din România să facă parte din transferul de tehnologie militară pe care-l dorește, mai ales că și președintele american Joe Biden le-a cerut aliaților să ia în calcul modalitățile în care mai pot ajuta militar Kievul.
De asemenea, la finalul comunicatului de presă se precizează că președintele Klaus Iohannis se retrage oficial din cursa pentru șefia NATO și anunță că România îl susține pe premierul olandez Mark Rutte.
Cu doar o zi în urmă, Digi24 relata, citând surse MApN, că Armata României nu aprobă donarea sistemului Patriot către Ucraina. Potrivit unui raport care va fi azi pe masa CSAT de la Palatul Cotroceni, nu ar fi oportun să fie trimis în Ucraina unul din cele două sisteme Patriot operaționale pe care le are la dispoziție România.
Într-o intervenție pentru Republica, fostul șef al Statului Major al Armatei române, generalul Ștefan Dănilă, a declarat înainte de decizia CSAT că nu ar fi o problemă să transferăm către Ucraina un sistem Patriot care este în curs de livrare, cu livrare ulterioară (întârziată), în condițiile în care acest sistem ar fi plătit din fondurile comune ale grupului de state care susțin Ucraina. Totodată, alți experți militari, printre care fostul secretar de stat, Iulian Fota, au susținut dacă România nu ar da un sistem Patriot către Ucraina, acest lucru ar reprezenta o greșeală strategică.
Dezvoltarea sistemului de apărare antiaeriană PATRIOT a început la sfârșitul anilor 1960 cu scopul de a contracara amenințarea aeriană din acea perioadă. Phased Array Tracking Radar to Intercept on Target – PATRIOT a intrat în dotarea Armatei Statelor Unite în anul 1984, scrie G4Media, citând MApN.
Sistemele de apărare PATRIOT au fost întrebuințate pentru prima dată în războiul din Golf, din 1991, cu misiunea de a apăra aerodromurile și porturile maritime vitale, precum și centrele de comandă și control din Arabia Saudită și Israel, împotriva rachetelor balistice irakiene SCUD.
Cea mai importantă caracteristică a sistemului PATRIOT, și cea care se pare că face diferența, este faptul că sistemul este conceput să poată angaja, simultan, mai multe ținte.
Odată cu achiziționarea sistemelor PATRIOT de către România, în anul 2018 a luat ființă Regimentul 74 PATRIOT aflat în subordinea Statului Major al Forțelor Aeriene, reprezentând, în primul rând, un nou capitol în istoria sistemului național de apărare antiaeriană și antirachetă. România a achiziționat cea mai recentă versiune de sisteme PATRIOT aflata în serviciu şi testata în luptă, capabilă să angajeze toate tipurile de amenințări aeriene actuale
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
D’ici à 2030, la Roumanie va accueillir la plus grande base militaire de l'Otan. Un renforcement durable du flanc est de l’Europe face à la menace russe.
Pourtant, d'ici à 2030, la base pourrait devenir la plus grande de l'Otan en Europe avec près de 3 000 hectares, dépassant celle de Rammstein, en Allemagne. Jusqu'à 10 000 soldats et leur famille viendraient s'installer ici pour sécuriser durablement le flanc est du continent”. - https://www.lepoint.fr/monde/en-roumanie-dans-la-future-plus-grande-base-de-l-otan-14-06-2024-l&M[Article_1
Deci, de principiu, nu vom ramane pe dinafara pentru ca noi suntem frontiera estica a NATO. Daca noi nu rezistam ajunge la ei. Asa ca ne vor da orice numai sa ramanem in picioare.
Si oricum, cu un sistem sau fara un sistem Patriot, trebuie sa ne coordonam cu Alianta, si oricum cu tot sistemul sau fara tot sistemul, nu putem rezista nici trei zile fara Alianta. Daca ei nu ar interveni am fi fiii ploii.
Dar imi plac tensiunile astea create de presa. La Digi 24 s-au numarat orele pana s-a incheiat sedinta istorica, sa stim toti ce facem cu sistemul: il dam sau nu-l dam? Uneori suntem atat de comici.
Noi nu reusim chestii simple si ne chinuim cu raspunsuri grave, in asteptare, perpelitoare. Pentru cine? Pentru tzatza Floarea si nea Ion din capul satului, aia de stau langa magazinul satesc.
Am ras cu lacrimi. Nu mai poti sa te superi, nu mai ai cum, pur si simplu razi:
Romania anului 2024 (01.06.2024):
„După 19 ani de la prăbuşirea podului de la Grădiştea, în timpul inundaţiilor din vara anului 2005, trenul Bucureşti Nord – Bucureşti Progresul – Giurgiu a ajuns din nou, sâmbătă, în Gara Giurgiu, relatează Agerpres.
Deşi a fost înregistrată o întârziere de zece minute, trenul, cu un vagon cu o capacitate de 70 de locuri din care au fost ocupate aproximativ jumătate, a ajuns la destinaţie.
„Mă bucur că, după 19 ani, vom circula din nou cu trenul pe ruta Giurgiu – Bucureşti. Am înţeles că urmează electrificarea liniei, dar cred că mai durează 30 de ani”, a afirmat o călătoare, care aştepta trenul pe peronul Gării Giurgiu Oraş.
Un alt călător aflat în gară a vrut să le facă un cadou celor doi copii ai săi de 1 Iunie. „Azi e 1 Iunie şi am zis să facem un cadou celor doi copii pe care îi avem şi să ne plimbăm cu trenul până la Bucureşti. E 12 lei biletul pentru adulţi şi gratis pentru copii, la microbuz e 25 de lei”, a spus el.
„Am înţeles că trenul face două ore până la Bucureşti, dar sper să meargă nu doar acum de alegeri, iar după alegeri să nu mai circule din nou”, a completat o doamnă care aştepta trenul.
Un alt călător a numit momentul „istoric”. „E un moment istoric, după 19 ani, să văd că circulă iar acest tren. Nu mă aşteptam să dureze atât, credeam că îi dă drumul mult mai devreme”, a susţinut el.
Sosirea trenului de la Bucureşti a creat şi oarecare confuzie, pentru că unii călători, neobişnuiţi cu noul tren, s-au urcat în garnitura de Videle.
„Aveam 21 de ani când s-a oprit circulaţia acestui tren, în urma prăbuşirii podului de la Grădiştea. Acum am 40 de ani şi un copil de 17 ani. Am venit special să mergem cu trenul acesta, dar ne-am încurcat puţin, ne-am urcat în cel de Videle, neobişnuiţi. Am coborât însă repede”, a povestit un alt călător.
Vânzătoarele de la casele de bilete au fost asaltate de dimineaţă de călători care au vrut să îşi ia bilet pentru acest tren, unii cumpărându-şi tichet încă din cursul zilei de vineri.
La sosirea primului tren de la Bucureşti, după 19 ani, în Gara Giurgiu s-a aflat şi primarul municipiului, Adrian Anghelescu.
„E ridicol că se întâmplă acest lucru după 19 ani, dar e bine că încă mai suntem în stare să refacem ce au stricat alţii şi chiar dacă nu e un timp record să sperăm că noua linie electrificată la care va începe construcţia ne va face să ne spălăm ruşinea noastră de aşteptare de 19 ani”, a precizat pentru Agerpres. edilul municipiului Giurgiu.
Inginerul de tren din Gara Giurgiu Oraş a fost şi el emoţionat. „Când a căzut podul de la Grădiştea abia mă angajasem de cinci ani la CFR. Acum am 24 de ani de muncă. Trenul de azi vine cu întârziere de zece minute de la Bucureşti”, a mai precizat el.
Printre călătorii care au ajuns sâmbătă la Giurgiu cu trenul s-a aflat şi europarlamentarul Dan Motreanu.
El a afirmat că s-a trezit de dimineaţă pentru această călătorie care a început la ora 5,45 din Gara Bucureşti Nord.
„Uite că s-a întâmplat în cele din urmă! După 19 ani am venit din nou cu trenul în Giurgiu. Ne-am trezit de dimineaţă, a fost confortabilă călătoria. Trenul a mers foarte bine, cu o mică întârziere, dar e pentru prima dată şi trebuie prevenţie. E o mare realizare!”, a susţinut el.
Puţin după ora 8,00, trenul a plecat înapoi spre Bucureşti.
„Avem 70 de locuri şi, spre surprinderea noastră, după 19 ani, au fost destui călători. Acum plecăm spre Bucureşti, încercăm să scoatem întârzierea de zece minute, dar mai sunt unele pasaje în care trebuie să reducem viteza”, a explicat, pentru AGERPRES, mecanicul de locomotivă Ionel Moşoiu.
La data de 19/ 31 octombrie 1869 în Gara Giurgiu a sosit primul tren care a circulat pe linia Bucureşti – Filaret – Giurgiu, drumul de 67 de kilometri fiind parcurs atunci în 90 de minute.
Pe 13 august 2005, Podul de la Grădiştea s-a prăbuşit şi de atunci călătoria cu trenul de la Giurgiu la Bucureşti s-a făcut prin Videle şi dura aproximativ trei ore.
Sâmbătă, călătoria cu trenul pe ruta Bucureşti Nord – Giurgiu a fost reluată.
Trenul a plecat din Capitală la ora 5,45 şi a ajuns la Giurgiu la 7,56, cu o întârziere de zece minute”. - https://www.g4media.ro/dupa-19-ani-de-la-prabusirea-podului-de-la-gradistea-a-fost-reluata-calatoria-cu-trenul-pe-relatia-bucuresti-giurgiu.html
Despre ce naiba vorbim?
https://m.digi24.ro/stiri/actualitate/sua-vor-opri-toate-comenzile-pentru-sisteme-patriot-inclusiv-cele-ale-romaniei-pentru-a-le-furniza-ucrainei-2833541
Recap : nu pierdem UN sistem, pierdem PATRU!
Nice deal!
Supărarea reală a lui „razvanp” e că Ucraina are un sistem Patriot în plus ca să se apere de stăpânii lui.
De altfel, TOȚI postacii putiniști au avut azi comentarii asemănătoare și pe alte site-uri românești, s-a întâmplat ca „Republica” să fie în fișa postului acestui „razvanp”.
Adevarati patrioti ukrainieni!
Slava!
P.S. Să ai gura aurită și să pierdeți tot în Ucraina, poate așa scăpăm și de poluarea postăcească putinistă de pe-aici.
În rest, poți să-ți bagi sictirul în putinică.