Povestea Mândra Chic începe cu un moment aparent banal, dar care a schimbat totul. Alina Zară își amintește scena de acum mai bine de 15 ani: mătușa Cornelia răsfoia un număr al revistei Vogue, unde a văzut „o rochie de dantelă de Miuccia Prada” și nu putea înțelege de ce costă „cât mașina lu’ fiu-miu”.
Alina i-a explicat despre poveștile din spatele produselor — despre concept, valori, branding și investiție. Iar atunci a venit întrebarea care a aprins scânteia: „Da’ noi de ce nu putem face un brend din ăsta, al nostru?”.
Răspunsul Alinei a fost instinctiv și hotărât: „Ba, putem!”. De acolo a început drumul în antreprenoriat.
Deși la început puțini au crezut în proiect și mulți îi spuneau că „umblă după cai verzi pe pereți”, Alina a găsit curajul de a merge împotriva valului.
A urmat validarea neașteptată din partea celor de la Cărturești, care au invitat-o în proiectul ROD: „Ne-a validat cumva conceptul, mai ales că intram într-o lume pe care nu o cunoșteam deloc”.
Deși începuturile sunau deja ca o poveste de antreprenoriat, Alina spune că nu și-a propus niciodată asta: „Nu mi-am propus să fiu antreprenor, am aflat că sunt „antreprenoare socială” abia după câțiva ani”.
Pentru ea, proiectul nu a pornit din calcule sau tabele, ci din rădăcini: „Mândra Chic a apărut dintr-un amestec: dor de ceea ce a însemnat satul în care am copilărit… respect față de rădăcini și un interes tot mai serios pentru patrimoniul și industria textilă”.
Iar metoda ei de lucru rămâne la fel de intuitivă ca în prima z, iăr curajul din spate vine din propria istorie familială:
„N-am stat niciodată la masă cu un excel. Fac în continuare totul fără ceea ce se numește plan de business, nu urmez rețetele nimănui. Fac exact cum simt, pentru că sunt singura care are toate elementele acestei povești în minte și, cumva, în ADN. Nu există manual pentru așa ceva. De la cei din neamul meu, trecuți prin închisorile comuniste, am învățat să am curaj. Asumat. Curajul ăsta stă, de fapt, în spatele tuturor deciziilor pe care le iau azi: de la felul în care refuz rețetele « sigure », până la faptul că îmi permit să fac pionierat în zone în care nu există încă manual”, spune Alina Zară.
Curajul din spate vine din propria istorie familială: „De la cei din neamul meu, trecuți prin închisorile comuniste, am învățat să am curaj. Asumat”. Iar acest curaj o împinge constant să evite „rețetele sigure” și „să fac pionierat în zone în care nu există încă manual”.
De la o cameră, la un atelier de zestre contemporană
La început, totul a fost extrem de simplu și profund uman. „La început am fost, la propriu, o cameră de casă transformată în șezătoare”, spune Alina: „eu, mama, mătușa Aurica, Cornelița, câteva pânze… un fier de călcat și multe discuții despre finisaje, ca „să nu ne facem de mândră minune””.
Mai mult terapie decât business: „Era mai mult terapie de grup cu ac și ață decât business plan. Și începeam ziua cu «Doamne-ajută!»”.
Primul produs? Un tricou cu un mesaj simplu și profund, „Doamne-ajută!”, creat dintr-o bucată de pânză găsită „în lada de zestre din casa părinților prietenei mele, Daniela Graurā, o pânză veche, țesută în război”. Alina spune că aceasta a fost „pânza cu care am simțit că trebuie să începem”.
După 15 ani, aceeași pânză a reapărut într-un moment de rămas-bun: „Oamenii de aici pleacă în nemurire, adesea, însoțiți de o pânză importantă din zestrea casei”. Pentru Alina, a fost „o confirmare blândă că nimic nu e întâmplător” și o reamintire clară „de ce am început și care e, de fapt, misiunea noastră”.
Evoluție: din atelierul bunicului — într-un „campus” cultural rural
Spațiul fizic s-a transformat odată cu proiectul: „Am transformat vechiul atelier al familiei, care a fost cândva atelier de tâmplărie al bunicului, apoi atelier de fier forjat al tatălui meu, în atelierul de zestre contemporană de azi, cu o extensie de mic showroom rural”.
Alături, în casa vecină, a prins formă „Muzeul nostrum de Pânze și Povești”, împreună cu care atelierul formează un „mic „campus” cultural unde se întâmplă și muzeu, și creație, și proiecte educative”.
Mândra Chic este astăzi motorul economic care susține întregul ecosistem al Asociației Mândra Project: „arhiva digitală a memoriei comunității, programe de educație pentru copii, proiecte de biodiversitate, istorie recentă, rezidențe de creație”.
Provocări: statul, algoritmii și consumerismul
Ca în orice business, provocările sunt constante: „Fiscalizarea și un stat încă neprietenos și impredictibil”, „algoritmii din online care ne testează răbdarea”, dar și „presiunea consumerismului, care ține, de multe ori, de lipsă de educație și de repere”.
Dar echipa merge înainte cu aceeași disciplină și determinare: „Le luăm pe toate ca pe un antrenament constant și mergem înainte, cu aceeași încăpățânare bună cu care coasem fiecare poveste a noastră”.
Conceptul de „zestre contemporană”
Pentru Alina Zară, „zestre” nu mai înseamnă lada tradițională cu „20 de perne, 5 ii și 7 boi”, ci acele obiecte care te însoțesc ca identitate când pleci în lume: „un tricou, o pernă, o batistă care spun „de unde vii” și, un pic, „cine ești””.
Conceptul de „zestre contemporană” se construiește din textile lucrate manual în tehnici tradiționale – „țesut, dantelă, broderie” – combinate cu mesaje-manifest, desen simplu, croi actual și o orientare fermă spre sustenabilitate. Mândra Chic devine astfel „un atelier de slow fashion și suvenir local”, unde tradițiile sunt traduse „într-un limbaj purtabil pentru secolul XXI”.
„Spitalul de Textile”
Prin proiectul „Spitalul de Textile”, despre care Alina spune că este tot mai des discutat „la întâlniri cu diverse inițiative ale muzeelor de artă din lume (departamentele de textile)”, echipa încearcă „să închidă cercul”: refac, upcyclează, rebrodează și refolosesc textilele astfel încât ceea ce iese din atelier să aibă o viață cât mai lungă. Iar ceea ce nu mai poate fi purtat „se întoarce în războaiele de la muzeu sau în atelierele pentru copii, ca materie primă pentru ceva nou”.
În centrul acestei munci se află comunitatea. „Fără comunitate, Mândra Chic ar fi doar un nume simpatic pe o etichetă”, spune Alina. Proiectul se bazează pe o rețea de „bunici, mame, fiice, meșteri și colaboratori locali”, fiecare purtând mai departe o parte din meșteșug. Bunica lor rămâne figura-simbol: „de la ea au pornit și muzeul, și Suveica noastră celebră ce colindă prin lume de peste 1 milion de km, și obsesia mea să nu se piardă meșteșugurile”.
„În cel mai recent proiect al nostru, Gift Box Mândra Chic & Friends, ediția de Crăciun, lucrăm cu dantelărese, țesătoare, fierari, oameni care manufacturează cu lână, cânepă, bumbac, mărgele de sticlă, din sate din toată Țara Făgărașului. Fiecare piesă are, de fapt, un lanț întreg de oameni în spate: cineva a decupat povestea, altcineva a țesut, altcineva a croșetat, altcineva a brodat mesajul, iar noi ținem firul întins între ei și restul lumii ”, spune Alina Zară.
„Serii mici, ritm uman și comenzi pe măsură”
Pentru Alina Zară și Mândra Chic echilibrul între dezvoltare și autenticitate nu înseamnă creștere cantitativă, ci „a face mai bine, mai asumat”. Echipa preferă „serii mici, ritm uman și comenzi pe măsură” în locul unei „mini-fabrici de tricouri cu mesaj”. Este un drum care cere renunțări: „să refuzi proiecte care nu se potrivesc cu valorile tale, să nu simplifici procesele doar ca să fie mai ieftin, să reziști tentației de a muta totul într-o producție industrială”.
Poziționarea clară îi ajută: „un atelier-șezătoare de slow fashion și suvenir local, nu un brand fast-fashion cu „inspirations from folklore””. Regula lor de bază e limpede: „adaptăm ce trebuie adaptat, dar nu facem compromisuri la esențial – calitate, autenticitate, felul în care ne raportăm la oameni și la resurse”.
De-a lungul timpului, au primit de două ori propunerea de a vinde conceptul și business-ul – „genul de oferte care te trimit, teoretic, pe o plajă liniștită pentru tot restul vieții”. Deși oboseala o face uneori să se gândească la acea plajă, Alina spune că tentația dispare imediat ce apar emailurile de feedback.
„Am primit de două ori propunerea să vând conceptul & business-ul (genul de oferte care te trimit, teoretic, pe o plajă liniștită pentru tot restul vieții. Nu am găsit argumente valide când am refuzat. Probabil pentru că n-am găsit nicăieri în lume o combinație mai bună între textile, povești și încăpățânare frumoasă ca la Mândra. Când sunt foarte obosită, recunosc… îmi trece prin minte plaja. Dar îmi trece repede. De obicei exact atunci când încep să vină emailurile de feedback, cu mesaje lungi și calde de la oameni care ne spun ce înseamnă pentru ei o pânză, un mesaj sau un obiect de la noi. La al cincilea email din același val, orice regret se evaporă. Nicio plajă nu bate asta”, mărturisește Alina Zară.
Personalizare: de la idee la piesă cu suflet
Procesul de realizare a produselor personalizate începe simplu: oamenii ajung în atelier online sau fizic. Unii aleg modele existente și le adaptează împreună; alții vin cu ideile lor, iar echipa „combină culorile, mesajele și tipurile de piese până “se așază””. Există și clienți care aduc piese din propria zestre, cărora atelierul le oferă „o viață nouă „în stil Mândra Chic””.
Termenul de execuție este, de regulă, „între 2 și 4 săptămâni”, pentru că fiecare obiect trece prin mâini multiple, într-un „brand cu autor colectiv”. Iar cercul se închide prin programul Spitalul de Textile, unde piesele Mândra Chic sunt reparate, rebrodate, refăcute sau upcyclate după ani de purtare – „modul nostru de a ne asuma produsul până la capăt”.
În acest fel, fiecare obiect primește „șansa unei vieți cât mai lungi”, clienții evită să arunce textile, atelierul reduce impactul asupra naturii, iar industria primește „un exemplu că se poate și altfel”.
Viziune pentru următorii 5–10 ani
Mândra Chic nu urmărește expansiune agresivă. „Nu ne vedem cu Mândra Chic pe fiecare raft de mall”, spune Alina. Viziunea este un brand „relevant, sănătos, care rămâne ancorat în sat, dar comunică tot mai bine cu lumea”.
Elementele de păstrat sunt clare și ferme: „ritmul uman de lucru, relația directă cu meșterii și comunitatea, atenția la calitate și la poveste”. Brandul își dorește să rămână un loc unde oamenii știu „cine a cusut, cine a țesut și cine a spus prima dată povestea de pe etichetă”.
Schimbările viitoare includ unelte digitale mai bune, „platforme mai clare de comenzi, conținut educativ online, colaborări internaționale”, o linie mai clară de produse de lux și una pentru generația tânără – „aceeași esență, dar ambalată în limbajul lor”.
În rest, dorința lor este să rămână „un laborator de zestre contemporană și economie circulară în Țara Făgărașului” și să mute atelierul „în curtea Muzeului, pentru o experiență completă, integrată”.
„Lucrăm cu copii și adolescenți din sat încă de la început”
Pentru Alina Zară și echipa Mândra Chic, generația tânără din sat este un partener esențial, dar nu unul de la care se așteaptă automat continuitate. „Lucrăm cu copii și adolescenți din sat încă de la început”, de la ateliere în care își coseau singuri ia până la proiecte de educație alternativă și tabere de creație. Totuși, spune sincer: „Meșteșugurile tradiționale nu mai sunt „cool” în mod automat și nici nu mai sunt o necesitate pentru ei”.
De aceea, miza nu este să păstrezi tradiția ca pe un obiect de muzeu, ci să o traduci într-o limbă relevantă pentru tineri: „să le arătăm că broderia poate deveni design, că țesutul poate intra în zona de artă, că lucrul cu mâinile poate fi o meserie adaptată vremurilor, nu doar o amintire cu „așa făceau bunicii””. Este, în același timp, „terapie și modus vivendi la nivel de high culture”.
Ce funcționează cu adevărat? „Să le oferim contexte reale: proiecte plătite, colaborări, vizibilitate, spații de experimentare”. Dacă meșteșugul rămâne doar „o activitate drăguță la serbări”, șansele de continuitate sunt mici. Dar dacă devine „skill relevant, integrat în industrii creative”, lucrurile se schimbă.
„Nu lucrăm în zilele de sărbătoare religioase”
Un detaliu surprinzător pentru mulți clienți este ritmul după care funcționează atelierul. „Nu lucrăm în zilele de sărbătoare religioase”, iar această regulă rămâne valabilă chiar dacă uneori pare „anti-business”. Pentru echipă contează ca meșterele și colaboratoarele lor să nu simtă că trebuie să-și lase credințele la ușă.
Există și mici ritualuri de comunitate: la prânz, uneori pregătesc un „mix gastronomic” – rețete românești vechi, mai ales în post, dar și experimente culinare inspirate din alte culturi. Deschiderea aceasta este în ton cu modul în care lucrează: „deși lucrăm foarte local, vrem să rămânem deschiși spre lumea mare, nu într-o bulă folclorică”.
Poate cel mai important detaliu rămâne însă modul în care circulă resursele: „o parte importantă din profitul atelierului se întoarce direct în Muzeul de Pânze și Povești și în proiectele comunitare”. „Când cumperi un tricou sau o pernă, plătești și o bucățică din funcționarea unui muzeu rural și a unor programe educative, spune Alina Zară.
Una dintre piesele textile cele mai prețioase pentru Alina este cămașa de mireasă a bunicii sale, pe care a transformat-o în propria rochie de mireasă. A fost, spune ea, „o colaborare intergenerațională”: bunica a venit cu pânza, ea cu adaptarea pentru prezent. A mixat cămașa cu materiale valoroase din alte culturi, pentru a o face universală fără a-i lua identitatea de „mândră de la Mândra”. Nu este un gest nou: la banchetul de clasa a VIII-a și-a făcut rochia din rochia de mireasă a mamei. Textilele, pentru ea, nu sunt obiecte care „stau în depozite” sau consumabile, ci „baterii de memorie” care se încarcă la fiecare nouă folosire.
Când un obiect Mândra Chic ajunge într-o altă țară, reacția este aceeași de fiecare dată: bucurie pură.
„Primim mesaje de la oameni din toate colțurile lumii: Europa, Canada, Australia, Asia, care ne trimit poze cu tricourile, pernele sau ștergarele noastre în case și pe străzi foarte departe de Mândra. La noi există un mic ritual: când primim un mesaj mai emoționant, îl citim cu voce tare, în atelier. Fetele din producție află, astfel, unde a ajuns munca lor și cum, uneori, un simplu obiect textil poate alina dorul de acasă, poate crea o punte între „aici” și „acolo”. Suveica Mamei Ruța a făcut deja înconjurul lumii; produsele de zestre contemporană merg, încet, pe urmele ei”, spune Alina Zară.
20 de tipuri de cadouri în ediție limitată
Despre catalogul Christmas Gift Box Mândra Chic & Friends, Alina spune că este „un vis vechi pus în pagină”: 20 de tipuri de cadouri în ediție limitată, peste 50 de piese individuale și mai bine de 30 de creatori, ONG-uri, fundații, artizani și ateliere care au contribuit la colecție. Antropologi, designeri, avocați specializați în patrimoniu, creatori de conținut, chefi, artiști vizuali, meșteri din Țara Făgărașului și producători locali au adus fiecare câte o bucățică de sens — etică, estetică, gust bun și… bun gust.
Pentru zona corporate, gift box-urile pot fi adaptate identității fiecărei companii: selecția de produse, mesajele personalizate, cardurile și componentele care țin de CSR, comunitate și sustenabilitate. Scopul nu este livrarea de „cutii frumoase”, ci oferirea unui context prin care companiile pot dărui ceva cu impact real în mediul local.
Administrativ, anul 2024 a însemnat pentru Mândra Chic o cifră de afaceri de aproximativ 350.000 lei — o valoare sănătoasă pentru un brand construit pe serii mici, sustenabilitate și reinvestire constantă. Afacerea a pornit de la o investiție de circa 1.000 de euro și a crescut organic. Profitul este reinvestit în atelier, echipamente, muzeu și proiecte educative sau comunitare. Echipa cuprinde patru angajați full-time și o rețea de colaboratori — meșteri, țesătoare, dantelărese, creativi — care permit păstrarea ritmului uman, a calității și a legăturii directe cu meșteșugurile.
Alina spune că nu se consideră un antreprenor clasic, iar Mândra Chic nu este un business „de manual”. Lucrează după criterii care țin de etică, sentiment și coerență cu locul și oamenii din jur. „Bunătatea, fermitatea și onestitatea” sunt, în viziunea ei, cele mai solide strategii de brand. Recent, a adăugat pe coloana vertebrală a tricourilor un mesaj care rezumă această filozofie: make for those who know how to live gracefully.
Republica antreprenorilor este un proiect susținut de Banca Transilvania.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.