Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Mircea Nicolescu, la Republica Antreprenorilor: „Sunt un om orchestră. Nu prin vocație, ci din necesitate”

Mircea Nicolescu

După un faliment, „cu toate belelele aferente”, Mircea Nicolescu s-a recalificat. Inspirat de un personaj din „Pe aripile vântului”, atipicul antreprenor s-a apucat de tarte, quiche-uri și de torturi. Așa a deschis Chat Noir, „un business pornit dintr-o disperare combinată cu o pasiune”. Astăzi, afacerea înseamnă servicii complete de catering la evenimente corporate și private și un magazin online cu livrare în București. Totul în doi oameni. Ați citit bine.

În urmă cu cinci ani, Mircea Nicolescu deschidea Plăcintissima, un atelier de tarte și plăcinte, pe care nu doar că le prepara, dar le și livra personal clienților săi. Tocmai încheiase un capitol profesional în CV-ul deloc cosmetizat, iar banii nu îi prisoseau. Dimpotrivă. Venea după o perioadă „extrem de urâtă” – un faliment, când o carte i-a schimbat perspectiva. Astăzi o numește „un gen de revelație”: „Mi-a venit în minte un personaj secundar din Pe aripile vântului. Doamna Merriwether, o doamnă din lumea bună a sudului, după înfrângerea din războiul civil, pierzând totul, s-a „recalificat” şi făcea plăcinte, pe care le vindea soldaţilor nordişti. Stai, mafrend, că şi eu fac plăcinte. Cel puţin pe cea cu ficăţei n-am întâlnit-o în ţară. Şi uite-aşa am «alunecat » în direcţia asta”. 

Nicolescu avea 50 de ani, când a alunecat în ale gastronomiei, și un partener de drum: pe Alexandra Dumitriu. Și-a pornit afacerea într-un mic spațiu închiriat, aflat în buricul capitalei. Acolo și-a desfășurat o vreme activitatea vânzând la bucată tarte dulci și sărate, dar și torturi, în timp ce, în paralel, livra produsele preparate clienților pe care îi fidelizase. „Cu clienţii persoane fizice am o relaţie de amiciţie. E un grup nu foarte mare; dar, prin prisma reţelelor sociale, am ajuns să ştim câte ceva unii despre alţii. De ce am ales să livrăm personal? Pentru că e un business mic”, explică.

Pandemia l-a făcut să-și regândească afacerea și să o mute în online. Spațiul din Batiștei a fost închis pentru public fiind folosit doar ca laborator, iar brandul sub care se vindeau produsele avea să fie schimbat: „Nu se mai potrivea Plăcintissima”, spune Mircea Nicolescu. „Am realizat că, de fapt, nu făceam nicio plăcintă. Făceam tarte şi torturi. Şi am început să căutăm nume. Ne-am jucat cu denumiri şi a rămas ăsta, Chat Noir. E drept că aduce a şantan franţuzesc, dar îmi place.”

Coșmarul. Cheltuieli versus încasări

În 2022, a vrut să închidă firma, dar după o discuție cu o prietenă care conduce o mare companie de HR din România s-a răzgândit: vârsta lui reprezenta o problemă pentru aproape orice angajator de aici. Așa că soluția o reprezenta reușita în afacerea personală. Lucrurile păreau să se așeze pentru Chat Noir, iar clienții aveau să se diversifice: de la omul care voia o tartă pentru acasă, la companii.

„Nu pot spune cum mi-l imaginam la început și cum e acum”, afirmă Nicolescu despre businessul pe care nu l-a scalat încă. „Mi-l imaginam cu totul altfel. L-am modificat de vreo trei ori în 5 ani. Prima dată din cauza pandemiei, apoi m-au luat pe sus clienții, prin cerințele lor”. De doi ani însă, afacerea s-a extins la servicii de catering și candy bar pentru clienți corporate și persoane fizice din București și împrejurimi. „Avem o cifră de afaceri comparabilă cu salariul unui corporatist bun. Sub 200.000 euro.”

Este unul dintre angajații afacerii sale: „un om orchestră; nu prin vocație, ci prin necesitate”, descrie situația. Împreună cu partenera sa susține compania și asigură frecvent cateringul pentru evenimente cu 200 de persoane. Ei. Doi oameni. „Muncind mult, organizând mult, testând mult”, pare a fi rețeta. În portofoliul firmei apar și evenimente cu 650 de participanți, unde numărul persoanelor reprezintă o provocare. Provocare la care s-au găsit soluții, amintește Nicolescu: „M-am gândit să subcontractez o parte din muncă unei alte firme. Era de muncă pentru un om, cam 7- 8 ore. M-am gândit că îmi permite bugetul să dau, pentru munca asta, vreo 1.500 de lei. Mi-au cerut 5.500 lei. Am pus mâna pe telefon şi am sunat câţiva prieteni. Şi am rezolvat ce era de rezolvat”.


În 2025, Nicolescu își dorește „suficienți clienți, cât să poată ieși din bucătărie” (n.r. „Şi, în loc să stau la coadă tigăii, îmbrăcat în şorţ, să stau, în scaun, în biroul clienţilor”) și doi lucrători din Nepal: „Suntem sătui de neseriozitatea unei mari părţi a angajaţilor români”.

Pentru el există o singură direcție: reușita. Recunoaște că bucuria îi vine din comenzi și că e departe de a se relaxa. „- Vine o comandă mare. Doamne, ce mă bucur atunci! Relaxarea nu apare niciodată cu bucuria la pachet”. În prezent se concentrează pe extinderea serviciilor de catering pentru clienții mari și, în paralel, produce proaspăt, la comandă, pentru clienții din online.

Antreprenor în România: „Să fii Sisif”

Nicolescu consideră provocatoare condiția antreprenorului român: „Înseamnă să fii Sisif. Nenea ăla din mitologie care tot ridică un bolovan pe munte, iar când ajunge sus, vine un răulean şi i-l dă de-a rostogolul. Înseamnă ca optimismul tău să învingă experienţa. Înseamnă că speri mereu că te vei ridica de unde eşti acum şi vei ridica un biznis mare. Şi, până la urmă, înseamnă un act de creaţie. Nu ştiu să cânt, desenele mele sunt de neprivit. Încerc să creez în ceea ce fac”.

Așa că face mâncare și prăjituri. Și nu, nu le face „cu suflet”. Și nici din pasiune nu muncește. „Prietene, când faci ceva, fă cu responsabilitate, materie primă bună şi know-how. Lasă sufletul pentru când mergi la biserică. Degeaba suflet dacă habar n-ai ce faci. Sau, şi mai rău, ai impresia că ştii ce faci, pentru că ai văzut tu un filmuleţ pe tiktok”.

„Când ai termene de respectat, când ai probleme cu furnizorii, cu angajaţii, cu starea ta de sănătate câteodată, cu oboseala şi lipsa de energie, cu reprize de muncă uneori durând 48 de ore fără oprire, pasiunea nu supravieţuieşte. Nu numai că nu supravieţuieşte, dar ajungi ca acasă să mănânci chestii gata făcute, cumpărate, numai să nu mai dai drumul aragazului”. 

Dacă IMM-urile merg bine, România merge bine. Mulțumim IMM-urilor pentru că generează 50% din cifra de afaceri a firmelor din România. Republica vă va purta în lunile următoare într-o călătorie în lumea celor care mișcă România prin inițiativă, curaj și multă muncă.

Republica antreprenorilor este un proiect susținut de Banca Transilvania.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Aeroportul Otopeni / sursa foto: Profimedia

Pasagerii români și străini care tranzitează aeroporturile Henri Coandă (Otopeni) și Băneasa au acces la apă potabilă gratuită - momentan la robinet (din februarie 2026), iar în curând la stații de apă potabilă. Încă din iulie 2024, GEYC (Group of the European Youth for Change), o organizație de tineret din România activă la nivel european și internațional, a intervenit pe lângă CNAB (Compania Națională Aeroporturi București), dar și pe lângă factori de decizie, pentru a asigura dreptul la apă potabilă gratuită.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Anatomie abuz Romania / sursa foto: Profimedia

Prezentul articol este redactat din perspectiva unui om cu experiență de 30 de ani în managementul și dezvoltarea capitalului uman, consilier juridic specializat în dreptul muncii și drepturile omului, cu scopul de a documenta, analiza și argumenta fenomenul abuzului sistemic din societatea românească.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Români trumpiți sunt destui, și în țară și peste hotare. Nu-mi imaginez că românii adevărați, trumânii, ar putea avea o tresărire morală și umană în legătură cu ce spune și ce face ticălosul lor: aruncă un ultimatum de 48 de ore Iranului, pe rețeaua sa Truth Social, la 1 trecute fix noaptea, să deschidă Ormuz sau dă cu bombardeaua în ei.

Citește mai mult