Cancerul de sân este o realitate cu care se confruntă anual mii de femei în România, cu peste 10.000 de cazuri noi diagnosticate conform datelor Agenției Internaționale de Cercetare a Cancerului. Una din opt femei va face cancer de sân de-al lungul vieții. Din acest motiv, sânul este considerat un organ supus riscului, iar investigațiile imagistice anuale sunt esențiale, chiar și în absența simptomelor. Descoperită în stadiu incipient boala este perfect tratabilă, iar mamografia este instrumentul cheie în această luptă. Dr. Dana Elena Nedelcu, medic primar radiolog la Ponderas Academic Hospital, demitizează această procedură esențială, comparând-o simplu cu „un control de rutină la dentist". Mesajul său este clar: mamografia nu doare, dar întârzierea ei poate avea consecințe devastatoare.
Ce este Screening-ul și de ce este importantă mamografia
Screening-ul se adresează unei persoane potențial sănătoase, nu unui pacient cu simptome. Este o metodă aplicabilă pe scară largă, care oferă rezultate consistente la indivizi diferiți. Prin aplicarea sa extinsă, screening-ul ar trebui să genereze economii de resurse publice, costurile tratării unui pacient simptomatic fiind mult mai mari. Principalul motiv umanitar este depistarea precoce a bolii în faza asimptomatică, când potențialul de vindecare este maxim. De altfel, „depistarea precoce" este termenul românesc pentru screening, explică dr. Dana Nedelcu.
Fără îndoială, mamografia este investigația de screening pentru cancerul de sân care îndeplinește toate aceste cerințe: este reproductibilă, ieftină, aplicabilă pe scară largă și are o dependență redusă de operator. Rolul său principal este de a identifica modificări subtile – precum noduli mici, microcalcificări sau alte anomalii – adesea chiar cu doi ani înainte ca ele să poată fi fi simțite la palpare. Mai mult, testarea este rapidă și nedureroasă. În plus, îți poate salva viața.
Când se recomandă mamografia și cât de des poate fi făcută
Majoritatea țărilor recomandă începerea screening-ului mamografic de la vârsta de 40 de ani. Această vârstă este preferată deoarece șansa de reproducere scade, iar densitatea sânului se diminuează, făcând mamografia mai relevantă.
Pentru femeile cu risc mediu de cancer de sân (fără antecedente familiale semnificative sau alți factori de risc): o mamografie la doi ani poate salva viața.
Femei cu risc crescut (antecedente familiale puternice de cancer de sân, mutații genetice cunoscute precum BRCA1/2, istoric personal de anumite afecțiuni benigne ale sânului): screening-ul poate începe mai devreme (adesea înainte de 40 de ani) și poate include, pe lângă mamografie, și alte investigații imagistice, cum ar fi RMN-ul mamar. Frecvența și tipul investigațiilor vor fi stabilite individual de medicul specialist.
Dacă medicul suspicionează o leziune malignă, pe baza simptomelor sau după efectuarea unei ecografii, poate indica mamografia, indiferent de vârsta femeii.
Este esențial să discuți deschis cu medicul tău despre istoricul medical personal și familial, pentru a stabili cel mai potrivit program de screening pentru tine.
Situația screeningului în România comparativ cu alte țări
Din păcate, România nu are încă un program național organizat de screening pentru cancerul de sân. Există doar inițiative private, care au nevoie de susținere din partea statului astfel încât să aibă cu adevărat succes în rândul pacienților, afirmă dr. Dana Nedelcu. Ea explică cum, în țările cu programe naționale de screening ca politică de stat, pacienții primesc scrisori de invitație pentru a se prezenta în centre adecvate pentru efectuarea mamografiei. Dacă nu se prezintă și, în viitor, se îmbolnăvesc, statul și asigurările nu le mai plătesc tratamentele. Aceste sisteme includ centre adecvate, cu radiologi special instruiți pentru a interpreta testul de screening. Dacă medicii observă ceva, pacienta este rechemată pentru procedura de diagnostic, rămânând în centrul de senologie până la lămurirea situației.
Alte țări funcționează pe principiul „self screening-ului" sau al depistării precoce „oportunistice", unde femeile vin din proprie inițiativă sau sunt trimise de medicul de familie sau ginecolog. Exemple de țări fără program național includ Grecia, Bulgaria și țări din America de Sud.
Semnale de alarmă
Orice cancer descoperit în faza asimptomatică este potențial curabil, mai ales datorită noilor tratamente. Dar, spune dr. Dana Nedelcu, ele nu pot acționa atunci când boala este extinsă în tot corpul. Nu trebuie să așteptăm anumite semne pentru a ne îndrepta spre cabinetul de imagistică. Totuși, semnele care necesită atenție imediată includ:
Ceva tare la palpare
Deformarea mamelonului
Scurgeri roșii pe mamelon
Ceva umflat în axilă
Deformarea sânului
Durerea persistentă
Roșeața neobișnuită a sânului
Oboseala nejustificată
Orice altă modificare care „nu mai este ca înainte".
Ordinea logică ar fi consultul clinic – la medicul de familie, la ginecolog sau la chirurg – și ulterior către Imagistică. Dr. Nedelcu consideră că „femeia care palpează este o urgență", deoarece în diagnosticul și tratamentul unui cancer "avem de dus o luptă contra cronometru".
Demitizarea durerii la mamografie: „Nu este dureroasă!"
Una dintre cele mai mari temeri care împiedică femeile să facă mamografii este percepția durerii. Dr. Nedelcu este categorică: mamografia nu este dureroasă. „Este un mit". Sânii sunt comprimați în cursul efectuării procedurii, iar disconfortul de scurtă durată resimțit – și invocat de parte dintre paciente – este cauzat de o poziționare inadecvată a sânilor. Într-un serviciu profesionist de mamografie nu ar trebui să simți durere, explică dr. Nedelcu.
Pregătirea pentru mamografie și experiența pacientei
Nu există condiții stricte pe care ar trebui să le îndeplinească o femeie înaintea unei mamografii; poate veni oricând. Ideea de a nu veni înainte de ciclul menstrual provine din constatarea existenței sensibilității sânului, când poziționarea poate fi dificilă și compresia imposibilă ducând la o imagine inadecvată. Însă multe femei nu au nici o problemă înainte de ciclu.
Deodorantele cu talc pot induce imagini false, dar această problemă este acum rezolvată, de când tehnologia a evoluat. Dacă femeia este simptomatică – adică palpează ceva – trebuie să vină cât mai rapid, fără nici o pregătire, recomandă dr. Dana Nedelcu.
Experiența pacientei este profund influențată de abordarea personalului medical: „Femeii trebuie să i se vorbească blând și să i se respecte demnitatea și intimitatea. Vestea, chiar și una potențial dificilă, trebuie comunicată fără să o demoralizeze, astfel încât ea să vrea să fie tratată, nu să se ascundă. Altfel, când își va găsi resursele să lupte, ar putea fi prea târziu”, conchide medicul.
Ce se întâmplă după mamografie
După investigație, îți poți relua activitățile normale. Dacă rezultatul mamografiei este negativ, vei continua controalele la intervalele recomandate de medic. Modificările se depistează mult mai ușor prin compararea investigațiilor anterioare. Dacă rezultatul mamografiei este anormal este posibil să primești recomandare de a realiza investigații suplimentare și să fii examinată de un chirurg specializat în chirurgia sânului. Tot ce ai de făcut e să te sfătuiești cu medicul și să respecți recomandările pentru evaluările ulterioare, ca să poți participa activ la îngrijirea sănătății personale.
Acționează acum pentru sănătatea ta
Dacă ai o suspiciune, cazuri de cancer în familie sau ai împlinit 40 de ani, o mamografie efectuată la timp îți oferă o șansă considerabil crescută de vindecare, în cazul confirmării unei probleme. Nu amâna screeningul pentru cancerul de sân.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.