Foto Shutterstock
George (n.red. pseudonim folosit pentru păstrarea confidențialității cazului medical) are 35 de ani, iar până de curând viața lui părea să fie într-o perfectă ordine. O carieră stabilă, o familie iubitoare și planuri clare pentru viitor. Totul părea să se desfășoare conform așteptărilor.
În urmă cu mai puțin de un an, când și-a schimbat locul de muncă, George a efectuat un control de rutină la medicina muncii. Ceea ce părea o simplă formalitate, avea să îi schimbe cursul vieții. Medicul care l-a examinat a identificat un zgomot anormal la inimă.
„A fost unul dintre cele mai interesante cazuri pe care le-am avut. Un bărbat care nu se știa cu nicio problemă de sănătate, în vârstă de 34 de ani, a venit pentru un control la angajare. Asta se întâmpla undeva în 2023, prin vară. În timpul examenului clinic mi-a atras inițial atenția faptul că avea o tensiune puțin mărită, dar nu era ceva îngrijorător. Însă inima lui se auzea foarte diferit, comparativ cu o inimă sănătoasă. Identificam un suflu acolo, care, în mod similar, nu e un simptom rar întâlnit. Totuși, în cazul său, se auzea destul de tare. Aceste sufluri sunt pe mai multe grade, să spunem, gradul 1 fiind cel mai silențios, adică îl auzi cu stetoscopul, iar gradul 6 fiind un suflu care se poate auzi chiar cu urechea liberă, dacă stai lângă pacient. El avea un suflu de grad 3-4, adică destul de intens”, a povestit dr. Andrei Gavrilă, medic specialist Medicina muncii.
„Deși anevrismul era atât de mare, pacientul nu acuza absolut nimic”
George nu se aștepta la nimic alarmant. „La anamneză l-am întrebat dacă a avut vreodată probleme cardiologice, dacă prezintă vreun simptom, dacă amețește. El a negat orice fel de simptom. Din trecutul lui medical, în afară de câteva fracturi pe care le avusese cu câțiva ani în urmă, nu acuza absolut nimic. El afirma că e perfect sănătos.”
Medicul a decis să îi recomande un EKG, control care a confirmat bănuielile medicului. „La EKG am observat de asemenea, câteva modificări. Observăm destul de des modificări pe EKG, de aceea noi încercăm să le spunem pacienților să își țină respirația și să refacem proba EKG în timp ce aceștia stau nemişcați și își țin respirația, deoarece multe dintre aceste modificări pot fi doar variații ale normalului. La el, în loc să se reducă, aceste modificări se amplificau. Deci clar, un semnal de alarmă. Și am discutat cu domnul și a fost și el de acord să meargă să efectueze un control cardiologic”.
Rezultatul investigațiilor suplimentare a fost șocant. „La controlul cardiologic ulterior, cardiologul, făcând o ecografie, observă un anevrism de aortă de aproximativ șapte centimetri. Foarte mare. Practic, aorta, care este vasul de sânge principal al corpului, care alimentează tot corpul cu sânge, dintr-un conduct, se dilatase și devenise exact ca un balonaș. Vă dați seama că acel balonaș avea pereții foarte dezorganizați. Acolo sângele nu mai curgea într-un singur sens, așa cum ar fi normal să curgă, ci o parte din el se întorcea și către inimă. Deși anevrismul era atât de mare, pacientul nu acuza absolut nimic”.
Diagnosticul pacientului, anevrism de aortă, este asemănat de cardiologi cu o bombă cu ceas.
„Acest anevrism ține luni, ține poate ani, dar există oricând riscul ca, de la o mișcare bruscă, o lovitură, sau pur și simplu când nu faci nimic, să se spargă”. Iar implicațiile, dacă s-ar fi spart acest anevrism, sunt fatale, spune medicul.
Un astfel de anevrism se formează în ani de zile, a explicat dr. Andrei Gavrilă. „De obicei, la oameni perfect sănătoși, ca să spun așa, care nu au alte afecțiuni genetice, este destul de rar să fie fix în poziția aceea, la rădăcina aortei. În cazul anumitor afecțiuni genetice, precum sindromul Marfan, un număr foarte mare de pacienți prezintă malformația aceasta, însă la pacientul de care am discutat nu era cazul”, a continuat acesta.
„Abonamentul medical m-a ajutat foarte mult”
Pentru George, vestea primită în urma controlului medical de medicina muncii a fost greu de acceptat la început. Nu era prima dată când participa la un astfel de control, dar acest rezultat avea să îi schimbe viața.
„Lucrez din 2012 și nimeni nu mi-a spus despre această problemă, cu toate că am făcut de mai multe ori controale de medicina muncii, la diverse alte clinici. Nimeni nu mi-a spus că aș avea o problemă”, mărturisește pacientul.
Rezultatul descoperit a fost șocant: „Riscul ăsta, dacă rămânea nedepistat, era fatal pentru mine, din câte am înțeles. Medicii mi-au spus că dacă într-o dimineață, mă ridicam mai brusc din pat, acea umflătură putea plesni”.
Pacientul a reflectat și asupra lipsei de educație preventivă în ceea ce privește sănătatea: „Nimeni nu te îndrumă să faci în fiecare an un set de analize și controale medicale, să previi eventuale probleme de sănătate. Eu am crescut în mediul rural - nu am fost îndrumat, nici părinții mei nu mi-au spus, nici în școală nu te îndrumă nimeni să faci asta – măcar un set de analize pe an, controale preventive”.
De această dată, abonamentul medical oferit de angajator a făcut diferența. „Abonamentul medical m-a ajutat foarte mult mai ales pentru analize înaintea operației, apoi după operație, pentru monitorizare. Am o analiză periodică, să zic așa, pentru dozajul pastilelor care le iau pentru anticoagularea sângelui. Faptul că am un abonament medical mă ajută să îmi planific vizitele la medic și să-mi monitorizez sănătatea.”
Din fericire, George a fost operat la timp. „Pacientul a fost operat, cu succes, i s-a rezolvat chirurgical anevrismul și i s-a montat și o proteză valvulară aortică, deoarece acest anevrism era fix lângă valva aortică, și aceasta era înglobată în el și afectată. Acum pacientul este bine, recunoscător pentru că a descoperit la timp o afecțiune care putea să fie fatală, și are încredere în medicina românească”, a explicat medicul Andrei Gavrilă.
Astăzi, George este sănătos și recunoscător. Recunoscător pentru acel control aparent banal de medicina muncii, pentru medicii care i-au fost alături și pentru șansa de a continua să-și trăiască viața alături de cei dragi.
Controlul de medicina muncii, singurul dintr-un an pentru mulți dintre români
Prevenția medicală în România rămâne sub media Uniunii Europene, în mare parte din cauza lipsei unui comportament preventiv similar cu cel din țările vestice. Circa 60% dintre români nu îşi fac controale medicale preventive, potrivit raportului STADA privind sănătatea pentru 2023. La asta se adaugă cheltuielile încă reduse cu sănătatea. România a cheltuit în 2022 doar 5,7% din PIB pentru sănătate, al doilea cel mai mic procent din rândul țărilor UE, potrivit celui mai recent raport OECD.
Abonamentele medicale pot juca un rol esențial în schimbarea mentalității, contribuind la dezvoltarea unui comportament proactiv în ceea ce privește sănătatea. Prin facilitarea accesului la servicii de prevenție – fie incluse, fie la prețuri reduse – românii sunt încurajați să își monitorizeze sănătatea în mod regulat și să conștientizeze importanța vizitelor preventive la medic.
Această abordare poate face diferența dintre depistarea la timp a unor probleme de sănătate și complicații care pot deveni greu de gestionat ulterior.
Dr. Andrei Gavrilă confirmă că pentru mulți dintre români, controlul de medicina muncii este, uneori, singura interacţiune cu un medic dintr-un an. Medicina Muncii, inclusă în abonamentele Regina Maria, reprezintă un important punct de control pentru abonați. Cu acest prilej, angajaţii au parte de o examinare de screening, cu precădere pentru afecţiunile cardiovasculare și de nutriţie. Tocmai de aceea, nu sunt puţine cazurile de hipertensiune arterială și de diabet zaharat descoperite prin acest control anual.
Cum se desfășoară un control de medicina muncii
Conform legislații în vigoare din România, fiecare angajat e obligat să efectueze acest control de medicină a muncii, atât la angajare cât și ulterior, periodic, de obicei la un an, dar există și cazuri când se efectuează mai des, la șase luni.
„Acest consult este programat de către angajator sau se poate programa chiar și pacientul. Se prezintă în clinică cu două documente obligatorii, și anume fișa de solicitare în care este menționat examenul pentru care vine - că e de angajare, că e periodic - și fișa de factor de risc, unde ar trebui să fie menționate toate riscurile la care este expus angajatul. Fișa se completează de către angajator.
I se face un examen clinic general și investigațiile necesare conform fișei de factor de risc. I se completează un dosar medical, iar ulterior, pe baza acestui dosar medical, se stabilește aptitudinea în muncă și recomandările, dacă este cazul”, a descris medicul Andrei Gavrilă.
Din 10 pacienți văzuți într-o zi, aproape 3 au hipertensiune arterială, fără să știe
La un astfel de control, medicii descoperă o paletă largă de afecțiuni.
„Unele dintre acestea le descoperim ca afecțiuni total noi, de care pacientul nu avea nicio idee, precum hipertensiune arterială. Sunt foarte multe cazuri. Din 10 pacienți văzuți într-o zi, avem aproximativ 2, poate chiar 3 în anumite zile, cu hipertensiune arterială. Descoperim și cazuri de diabet, pentru că pentru anumite profesii și anumiți factori de risc, li se recoltează obligatoriu analiza de glicemie. Și găsim pacienți care au glicemie de 200-300, am avut și cazuri excepționale, care atingeau indicele de 600. În plus, descoperim afecțiuni cardiovasculare, precum regurgitări mitrale, regurgitări aortice”, a explicat medicul specialist Medicina Muncii.
Medicina Muncii joacă, astfel, un rol esențial în ceea ce privește prevenția în România, mai ales în contextul în care ne aflăm, încă, departe de mediile europene în ceea ce privește comportamentele preventive sau screening-urile periodice. Iar atunci când sunt realizate în mod corect, cu accent pe aspectele medicale de prevenție primară și secundară, controalele de medicina muncii sunt mai mult decât simple avize de aptitudini. În cadrul Regina Maria sunt efectuate anual, în medie, peste 540.000 examinări de Medicina Muncii, dintre care aproximativ 95.000 chiar la sediile companiilor, conform celor mai recente date publicate în raportul „Health of the Nation”.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.