Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Surpriza România vs alte 8 țări europene: cea mai bună veste dintr-un clasament „rău”

Transformare digitală

Foto: Andriy Popov/ Panthermedia/ Profimedia

România este astăzi pe penultimul loc din Uniunea Europeană în Indicele Economiei și Societății Digitale. Cu toate acestea, perspectivele ei în acest domeniu sunt departe de a fi atât de sumbre pe cât pare să o indice poziția actuală.

Un studiu realizat în Danemarca, Franța, Germania, Italia, Olanda, Polonia, Spania, Marea Britanie și România indică faptul că, deși se află pe ultimul loc în ceea ce privește digitalizarea, țara noastră are cel mai mare potențial de creștere.

„Nivelul de dezvoltare economică al României este mai mic decât cel al celorlalte țări analizate. Ca urmare, furnizarea de infrastructură digitală și adoptarea publică a tehnologiilor digitale sunt în prezent mai limitate decât în ​​alte părți ale Europei. Într-adevăr, România are cel mai mic scor în șapte din cei zece indicatori care alcătuiesc indicele de angajament digital. Însă prezintă un potențial de creștere digitală mai mare decât oricare dintre celelalte opt țări. Susținerea pentru dezvoltarea digitalizării în diferite sectoare este la al doilea nivel după Polonia. În mod crucial, în ciuda nivelurilor relativ scăzute de implicare în folosirea tehnologiilor digitale, România se clasează pe locul al treilea la indicatorul de disponibilitate digitală, acest lucru sugerând că abilitățile și sprijinul public sunt cele de care e nevoie pentru a stimula digitalizarea pe mai departe. Deși România se află în prezent într-un stadiu mai puțin matur al transformării sale digitale, țara are potențialul de a reduce rapid acest decalaj în următorii ani”, se arată în Indexul de Transformare Digitală, realizat de platforma de trading și investiții eToro.

Chiar dacă Italia este pe penultimul loc în ceea ce privește angajamentul digital, potențialul său de creștere nu este la fel de mare ca al României, notează autorii studiului.

„Spre deosebire de România, Italia are performanțe slabe și în ceea ce privește indicele de creștere digitală, sugerând că perspectivele Italiei de a închide decalajul digital pe care îl are față de alte țări europene sunt slabe”, mai menționează sursa citată, care subliniază faptul că 36% dintre respondenții italieni au declarat că sunt rezistenți extinderea tehnologiilor digitale la locul de muncă.

Danemarca se clasează pe primul loc în privința indicatorilor penetrării tehnologiei digitale, cu cea mai mare proporție de vânzări online și cea mai răspândită utilizare a platformelor digitale pentru servicii bancare și pentru interacțiunea cu autoritățile. Marea Britanie conduce clasamentul european când e vorba de nivelurile actuale de penetrare a tehnologiilor digitale. Spania se clasează pe primul loc în ceea ce privește pregătirea digitală, în timp ce Germania are cel mai mic nivel de sprijin pentru creșterea digitalizării din toate cele nouă țări analizate. În termeni de potențial de creștere, 

Însă în România „există un puternic apetit al publicului și disponibilitate pentru continuarea transformării digitale, ceea ce indică faptul că România ar putea închide decalajul digital pe care îl are față de alte țări europene. Condiția este ca mediul de business și guvernul să își intensifice eforturile pentru a furniza produsele și infrastructura necesare”, conchid autorii cercetării, realizate pe 18.000 de respondenți. 

„Challengerii digitali” din Europa Centrală și de Est

Într-un studiu din anul 2018, intitulat „Ascensiunea Challengerilor Digitali. Cum poate digitalizarea să devină următorul motor de creștere în Europa Centrală și de Est” și McKinsey vorbea despre potențialul României în acest domeniu. 

„Considerăm România ca una dintre cele zece piețe ’Digital Challenger’ din Europa Centrală și de Est. Aceste țări prezintă rate mai mici de digitalizare față de așa-numitele țări ’Digital Frontrunners’ (Belgia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Irlanda, Luxemburg, Olanda, Norvegia și Suedia) sau piețele UE „Big 5” (Franța, Germania, Italia, Spania și Regatul Unit). România are însă o fundație puternică pe baza căreia poate să-și accelereze digitalizarea”, remarca atunci McKinsey Institute, care a analizat ce se întâmplă în Bulgaria, Croația, Cehia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia.

30% din noul grup de utilizatori digitali provin din România

În octombrie 2020, în plină pandemie, McKinsey Institute a publicat o nouă analiză care vizează același grup de țări. Potrivit acesteia, între 2017 și 2019, economia digitală din Europa Centrală și de Est (CEE) a crescut cu aproape 8% pe an, în timp ce în România rata de creștere a fost chiar mai mare, și anume 11% pe an. În 2019, dimensiunea economiei digitale din Europa Centrală și de Est a depășit cu aproximativ 2% scenariul „business-as-usual” prevăzut anterior, atingând o valoare de aproximativ 94 miliarde de euro. În cazul României, dimensiunea economiei digitale a fost de 16,6 miliarde EUR, în creștere cu 473 milioane euro comparativ cu scenariul nostru inițial. Cu toate acestea, țările cel mai dezvoltate din punct de vedere digital, cele din Europa de Nord, au reușit să crească și mai repede, mărind decalajul față de CEE.

„Regiunea CEE are un potențial suplimentar de creștere digitală. Așa cum arată sondajul nostru recent, aproape 12 milioane de noi utilizatori de servicii online au apărut în Europa Centrală și de Est - mai mult decât populația Slovaciei, Croației și Sloveniei reunite. Dintre aceștia, 3,4 milioane, sau aproximativ 30% din noul grup de utilizatori digitali, provin din România”, susțin autorii studiului McKinsey.

Aceștia subliniază că țările din CEE beneficiază, de asemenea, de o infrastructură digitală de înaltă calitate și accesibilă, cu 92% din zonele populate fiind acoperite de rețele 4G. Regiunea are o mare bază de talente, cu 216.000 de absolvenți la disciplina STEM (știință, tehnologie, inginerie, matematică) în 2018. Din aceștia, 35.500 sunt din România.

„Potențialul considerabil de creștere digitală a CEE este, de asemenea, puternic susținut de unicornii estimați la o valoare totală de 31 de miliarde de euro. Mai mult, România a fost pe primul loc în ceea ce privește atragerea de venture capital în regiune, în mare parte datorită rundelor de finanțare pentru UiPath”, arată raportul McKinsey. Cu toate acestea, economiile din CEE atrag investiții se 13 ori mai mici decât cele din țările cele mai avansate din punct de vedere digital.

Deocamdată, în ciuda curbei ascendente, potențialul întreg de creștere pe care McKinsey îl vedea pentru țările din CEE în 2018 nu a fost încă atins.

„Pentru a ne apropia de scenariul aspirațional pentru economia digitală prezentat în raportul nostru anterior, este necesară acțiunea tuturor stakeholderilor - decidenți politici, oameni de afaceri, indivizi din țările pe care le considerăm Digital Challenger. Restricțiile impuse în timpul pandemiei sunt un catalizator pentru transformarea digitală. Nu pentru că au schimbat semnificativ soluția tehnică, ci pentru că au făcut soluția cu atât mai importantă. Acum, companiile au nevoie de site de comerț electronic, de servicii pentru clienți online și de tehnologii cloud și de automatizare (inclusiv analiza datelor, AI, automatizarea proceselor robotizate și o arhitectura IT îmbunătățită) pentru a supraviețui. Prin urmare, multe dintre recomandările pe care le-am prezentat în raportul nostru de acum doi ani rămân valabile astăzi. Pentru a realiza cu succes o transformare digitală, organizațiile au nevoie de o abordare holistică, digitalizând interacțiunile cu clienții, optimizând operațiunile și modernizându-și departamentele de tehnologie”, concluzionează raportul McKinsey din 2020. 

Articolul face parte din proiectul editorial „Revoluția online”, susținut de eMAG.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult