Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

„Dacă tu ești în telemuncă, este ilogic să fii chemat la birou ca să semnezi un document”. Cum poate fi făcută digitalizarea muncii în România

Corneliu Bențe

În ultimul an, munca s-a mutat de la birou acasă, iar în unele țări în Europa aproape jumătate din angajați își desfășoară activitatea la distanță. În orașele mari, clădiri emblematice de birouri, care forfoteau de oameni, sunt mai mult goale, iar întâlnirile s-au mutat din sălile de conferințe pe Zoom. Amploarea pe care a luat-o telemunca în ultima perioadă face și mai vizibilă nevoie de digitalizare a relațiilor de muncă în România, spune Corneliu Bențe, președintele Uniunii Naționale a Experților în Legislația Muncii. „Faptul că s-au simplificat proceduri și poți comunica pe mail cu ITM și AJOFM nu înseamnă digitalizare”, crede expertul în legislația muncii. Într-o întâlnire recentă cu ministrul Muncii, Raluca Turcan, organizația pe care o reprezintă a susținut necesitatea semnăturii electronice a contractelor de muncă, modificarea legii privind telemunca și reforma REVISAL. 

„Digitalizarea înseamnă să dai posibilitatea angajatorilor și angajaților să creeze raportul juridic de muncă prin forme virtuale”

Potrivit UNELM, dacă activitatea angajatului se desfășoară la distanță, atunci și identificarea sa, încheierea contractului, instruirea pentru securitate și sănătate în muncă și sesiunile de pregătire trebuie să se poată desfășura tot la distanță, dacă ambele părți doresc acest lucru. 

„Dacă tu ești în telemuncă, este ilogic să fii chemat la birou ca să semnezi un document. Digitalizarea înseamnă să dai posibilitatea angajatorilor și angajaților să creeze raportul juridic de muncă prin forme virtuale. Și trebuie să începem cu începutul: semnarea electronică a contractelor de muncă și a actelor subsecvente acestora. În acest moment, contractul de muncă se semnează cu pixul pe un formular de hârtie și trebuie să faci dovada că ai înmânat salariatului un exemplar. Și inspectorul de muncă vrea încă să vadă semnătura angajatului care să ateste că a primit un exemplar. Aceasta este cutuma”, explică Corneliu Bențe. Însă, precizează el, legea prevede că angajatorul are obligația de a încheia contracte individuale de muncă, în formă scrisă, în limba română, și că elementele contractului de muncă se vor înregistra în registrul electronic. Iar o formă scrisă este și contractul de muncă în variantă electronică. 

Cum poți transfera costul semnăturii electronice de la angajat la angajator

Pentru a încheia un contract de muncă în format electronic este nevoie atât de semnătura electronică a angajatorului, cât și cea a angajatului. Acest lucru implică o procedură elaborată, dar și un cost de aproximativ 30 de euro pe an, pe care un angajat nu ar avea de ce să îl plătească dacă semnătura electronică o singură dată. Corneliu Bențe susține mutarea acestui cost dinspre angajat înspre angajator. „Aceasta este chestiunea pe care eu am discutat-o și cu doamna ministru, dar și cu unul din marii furnizori de semnătură electronică. Iată cum ar putea decurge lucrurile: Angajatorul ar putea iniția semnarea unui contract. Întocmește documentul în format electronic, îl semnează în format electronic și îl trimite în platforma supersecurizată a furnizorului, care îți trimite un link, în care îți spune că angajatorul X te invită să semnezi un document. Intri în serverul supersecurizat al furnizorului și, după ce ești verificat în 2-3 etape, ți se va deschide documentul. Îl vei citi și vei spune: semnez sau nu. Furnizorul te va informa că semnătura este ireversibilă. După ce îl vei semna, documentul va merge în acel sistem al furnizorului apoi către angajator. În momentul acela se va retrage o sumă de bani, să spune 1,5 euro sau 2,5 euro pentru fiecare angajat. Deși există și alte opinii, noi susținem că semnătura electronică de pe contractele de muncă trebuie să fie calificată, pentru că relația de muncă poate naște la un moment dat conflicte care ajung în instanță, iar semnătura calificată rezistă în instanță”, spune Corneliu Bențe. Acesta subliniază că semnarea electronică a contractelor trebuie să fie o opțiune, nu o obligație.

Carnețelul albastru și cel roșu care supraviețuiesc în plină eră digitală

O altă propunere a expertului în legislația muncii este ca, în cazul telemuncii, inclusiv procedura de identificare a angajatului să se poată face prin sistem video, după o procedură similară cu cea a deschiderii unui cont bancar la distanță. Totodată, expertul crede că, dacă angajatul lucrează de acasă, trebuie să aibă și posibilitatea de a face instructajul pentru sănătatea și securitate în muncă, dar și pe cel PSI online, eventual prin tutoriale video. „În prezent, trebuie să avem două carnețele cumpărate, unul albastru și unul roșu, pe care trebuie să le completăm cu pastă albastră. Cel albastru este pentru securitate și sănătate în muncă și cel roșu pentru PSI”, povestește expertul.

„La nivel european se discută despre dreptul angajatului de a se deconecta”

Telemunca a reușit să țină mulți oameni la adăpost de îmbolnăviri și le-a deschis oportunitatea de a avea joburi la care, altădată, nu ar fi avut acces. Astăzi, cu o conexiune bună la internet, poți să lucrezi pentru o companie cu sediul într-un mare oraș dintr-o mică localitate aflată la sute de kilometri distanță. Au scăzut costurile pe care firmele le aveau cu chiriile, utilitățile și întreținerea spațiilor de lucru. Însă tot telemunca poate da posibilitatea unor abuzuri din partea angajatorilor. „Am avut angajatori care au cerut schița apartamentului. Nu e posibil așa ceva. Sau au cerut: în timpul conferinței, în spate ori îți pui fundalul virtual, ori trebuie să ai peretele alb și un tablou și să nu intre copilul peste tine. Nu poți cere asta. Au venit la noi angajați care ne-au cerut sfatul și ne-au spus că angajatorii lor le cer să stea 8 ore cu camera pornită și cu ei în cadru. Acest lucru reprezintă, desigur, o intruziune nepermisă în viața privată, așa cum este instalarea softurilor de urmărire”, explică expertul în legislația muncii. Cum poate angajatorul monitoriza performanțele angajatului? O posibilitate este să îi pună la dispoziție o platformă în care să își desfășoare munca și să-i evalueze activitatea desfășurată acolo. O alta, să îi ceară un raport cu mailurile trimise sau documentele generate. Totodată, mai poate să îi pună la dispoziție un echipament electronic restricționat, astfel încât să nu poate accesa anumite site-uri. „La nivel european se discută acum despre dreptul angajatului de a se deconecta, de a nu mai fi contactat între anumite ore, tocmai pentru a nu fi non-stop la dispoziția angajatorului”, spune Corneliu Bențe.

Evoluția tehnologiei, contextul social, dar și cel sanitar a făcut ca felul în care muncesc oamenii să se schimbe într-un interval scurt de timp, iar legislația muncii trebuie să evolueze. „Trebuie să găsim metode alternative care să acopere obligații, care se întâmplau înainte fizic. Nu ne putem opune evoluției, nu mai putem rămâne ancorați în anii ‘90.Trebuie să vedem cum se transformă societatea, economia. Trebuie să pot semna un contract la distanță, să folosesc echipamentele tehnice puse la dispoziție de angajator, să mă pot forma profesional utilizand platforme online de formare profesională, să-mi poată fi verificată activitatea de angajator de la distanță, în modalități prevăzute prin contract”, crede expertul în legislația muncii.

Articolul face parte din proiectul editorial „Revoluția online”, susținut de eMAG.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • SEMNATURA OLOGRAFA este impusa in continuare in Romania - chiar si in pandemie, cu tele-munca, si stare de alerta, de peste un an de zile - mai ales de (mult prea) numerosi birocrati ai Romaniei pe documentele contractuale, financiar-contabile, fiscale, juridice, judiciare, etc.... Cum va putet inchipui ca vor renunta toti acestia DE BUNA VOIE la obiectul muncii lor? Pe de alta parte ramai stupefiat constatand ca marii nostri experti IT (de fapt TI) si in securitatea IT (de fapt TI) nu au gasit inca - sau nu s-au pus inca de acord - in 20 de ani de "informatizare a administratiei publice", cu factorii de decizie din domeniile mai sus mentionate - pentru o solutie ORIENTAT CETATEAN/ CONTRIBUABIL deci cat mai SIMPLA, RAPIDA, SIGURA si mai ales GRATUITA pentru semnatari, cel putin! .. De ex. o solutie cu USER NAME si PASSWORD aleator (gererat de un dispozitiv TOKEN ca la banci).... In loc de asa ceva ne tot sunt propuse solutii INUTIL DE COMPLEXE, COMPLICATE, CRONOFAGE, etc, toate doar - probabil - pentru a justifica sumele solicitate...Treziti-va la realitate domnilor experti si decidenti MAI REPEDE si ganditi-va la beneficiari/ populatie nu doar la banii pe care ii veti castiga! Altfel vom mai ramane timp de alte decenii in DIGITAL DIVIDE (prapastia digitala, un concept neintrat in uz la noi, cu toata romgleza unora, desi exista de deceniii!)... Iar DIGITALIZAREA va deveni un alt pompos slogan politicianist (cum a devenit in 15 ani "asigurarea calitatii educatiei" - un costisitor simulacru inutil)....
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult