În ultimul an, munca s-a mutat de la birou acasă, iar în unele țări în Europa aproape jumătate din angajați își desfășoară activitatea la distanță. În orașele mari, clădiri emblematice de birouri, care forfoteau de oameni, sunt mai mult goale, iar întâlnirile s-au mutat din sălile de conferințe pe Zoom. Amploarea pe care a luat-o telemunca în ultima perioadă face și mai vizibilă nevoie de digitalizare a relațiilor de muncă în România, spune Corneliu Bențe, președintele Uniunii Naționale a Experților în Legislația Muncii. „Faptul că s-au simplificat proceduri și poți comunica pe mail cu ITM și AJOFM nu înseamnă digitalizare”, crede expertul în legislația muncii. Într-o întâlnire recentă cu ministrul Muncii, Raluca Turcan, organizația pe care o reprezintă a susținut necesitatea semnăturii electronice a contractelor de muncă, modificarea legii privind telemunca și reforma REVISAL.
„Digitalizarea înseamnă să dai posibilitatea angajatorilor și angajaților să creeze raportul juridic de muncă prin forme virtuale”
Potrivit UNELM, dacă activitatea angajatului se desfășoară la distanță, atunci și identificarea sa, încheierea contractului, instruirea pentru securitate și sănătate în muncă și sesiunile de pregătire trebuie să se poată desfășura tot la distanță, dacă ambele părți doresc acest lucru.
„Dacă tu ești în telemuncă, este ilogic să fii chemat la birou ca să semnezi un document. Digitalizarea înseamnă să dai posibilitatea angajatorilor și angajaților să creeze raportul juridic de muncă prin forme virtuale. Și trebuie să începem cu începutul: semnarea electronică a contractelor de muncă și a actelor subsecvente acestora. În acest moment, contractul de muncă se semnează cu pixul pe un formular de hârtie și trebuie să faci dovada că ai înmânat salariatului un exemplar. Și inspectorul de muncă vrea încă să vadă semnătura angajatului care să ateste că a primit un exemplar. Aceasta este cutuma”, explică Corneliu Bențe. Însă, precizează el, legea prevede că angajatorul are obligația de a încheia contracte individuale de muncă, în formă scrisă, în limba română, și că elementele contractului de muncă se vor înregistra în registrul electronic. Iar o formă scrisă este și contractul de muncă în variantă electronică.
Cum poți transfera costul semnăturii electronice de la angajat la angajator
Pentru a încheia un contract de muncă în format electronic este nevoie atât de semnătura electronică a angajatorului, cât și cea a angajatului. Acest lucru implică o procedură elaborată, dar și un cost de aproximativ 30 de euro pe an, pe care un angajat nu ar avea de ce să îl plătească dacă semnătura electronică o singură dată. Corneliu Bențe susține mutarea acestui cost dinspre angajat înspre angajator. „Aceasta este chestiunea pe care eu am discutat-o și cu doamna ministru, dar și cu unul din marii furnizori de semnătură electronică. Iată cum ar putea decurge lucrurile: Angajatorul ar putea iniția semnarea unui contract. Întocmește documentul în format electronic, îl semnează în format electronic și îl trimite în platforma supersecurizată a furnizorului, care îți trimite un link, în care îți spune că angajatorul X te invită să semnezi un document. Intri în serverul supersecurizat al furnizorului și, după ce ești verificat în 2-3 etape, ți se va deschide documentul. Îl vei citi și vei spune: semnez sau nu. Furnizorul te va informa că semnătura este ireversibilă. După ce îl vei semna, documentul va merge în acel sistem al furnizorului apoi către angajator. În momentul acela se va retrage o sumă de bani, să spune 1,5 euro sau 2,5 euro pentru fiecare angajat. Deși există și alte opinii, noi susținem că semnătura electronică de pe contractele de muncă trebuie să fie calificată, pentru că relația de muncă poate naște la un moment dat conflicte care ajung în instanță, iar semnătura calificată rezistă în instanță”, spune Corneliu Bențe. Acesta subliniază că semnarea electronică a contractelor trebuie să fie o opțiune, nu o obligație.
Carnețelul albastru și cel roșu care supraviețuiesc în plină eră digitală
O altă propunere a expertului în legislația muncii este ca, în cazul telemuncii, inclusiv procedura de identificare a angajatului să se poată face prin sistem video, după o procedură similară cu cea a deschiderii unui cont bancar la distanță. Totodată, expertul crede că, dacă angajatul lucrează de acasă, trebuie să aibă și posibilitatea de a face instructajul pentru sănătatea și securitate în muncă, dar și pe cel PSI online, eventual prin tutoriale video. „În prezent, trebuie să avem două carnețele cumpărate, unul albastru și unul roșu, pe care trebuie să le completăm cu pastă albastră. Cel albastru este pentru securitate și sănătate în muncă și cel roșu pentru PSI”, povestește expertul.
„La nivel european se discută despre dreptul angajatului de a se deconecta”
Telemunca a reușit să țină mulți oameni la adăpost de îmbolnăviri și le-a deschis oportunitatea de a avea joburi la care, altădată, nu ar fi avut acces. Astăzi, cu o conexiune bună la internet, poți să lucrezi pentru o companie cu sediul într-un mare oraș dintr-o mică localitate aflată la sute de kilometri distanță. Au scăzut costurile pe care firmele le aveau cu chiriile, utilitățile și întreținerea spațiilor de lucru. Însă tot telemunca poate da posibilitatea unor abuzuri din partea angajatorilor. „Am avut angajatori care au cerut schița apartamentului. Nu e posibil așa ceva. Sau au cerut: în timpul conferinței, în spate ori îți pui fundalul virtual, ori trebuie să ai peretele alb și un tablou și să nu intre copilul peste tine. Nu poți cere asta. Au venit la noi angajați care ne-au cerut sfatul și ne-au spus că angajatorii lor le cer să stea 8 ore cu camera pornită și cu ei în cadru. Acest lucru reprezintă, desigur, o intruziune nepermisă în viața privată, așa cum este instalarea softurilor de urmărire”, explică expertul în legislația muncii. Cum poate angajatorul monitoriza performanțele angajatului? O posibilitate este să îi pună la dispoziție o platformă în care să își desfășoare munca și să-i evalueze activitatea desfășurată acolo. O alta, să îi ceară un raport cu mailurile trimise sau documentele generate. Totodată, mai poate să îi pună la dispoziție un echipament electronic restricționat, astfel încât să nu poate accesa anumite site-uri. „La nivel european se discută acum despre dreptul angajatului de a se deconecta, de a nu mai fi contactat între anumite ore, tocmai pentru a nu fi non-stop la dispoziția angajatorului”, spune Corneliu Bențe.
Evoluția tehnologiei, contextul social, dar și cel sanitar a făcut ca felul în care muncesc oamenii să se schimbe într-un interval scurt de timp, iar legislația muncii trebuie să evolueze. „Trebuie să găsim metode alternative care să acopere obligații, care se întâmplau înainte fizic. Nu ne putem opune evoluției, nu mai putem rămâne ancorați în anii ‘90.Trebuie să vedem cum se transformă societatea, economia. Trebuie să pot semna un contract la distanță, să folosesc echipamentele tehnice puse la dispoziție de angajator, să mă pot forma profesional utilizand platforme online de formare profesională, să-mi poată fi verificată activitatea de angajator de la distanță, în modalități prevăzute prin contract”, crede expertul în legislația muncii.
Articolul face parte din proiectul editorial „Revoluția online”, susținut de eMAG.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.