Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Cum ar trebui digitalizată educația în România. „Nu toți copiii or să fie programatori, nu toți or să facă roboți. Însă, orice meserie ar avea peste 10 ani, vor trebui să știe cum funcționează noile tehnologii”

Robotică

Foto: Luca Sola/ AFP/ Profimedia

Înainte de pandemie, Ana Maria Stancu le preda copiilor din mediul rural lecții de educație digitală. Atunci când ajungea în laboratorul de informatică al unei școli sărace de la sat, știa că nu pot să se aștepte la prea multe de la calculatoarele așezate pe pupitre. 

Sursa foto: Facebook RoboHub

„Eu mi-am ales instrumentele pentru a preda educație digitală, astfel încât să ruleze în browser și să nu mai instalez nimic, pentru că bănuiam că nu merg calculatoarele. Însă surpriza a fost că nici măcar browserul nu mai puteau să-l deschidă copiii”, spune Ana Maria Stancu, președinte al Asociației E-Civis. 

Pandemia a adus mai multe, dar nu suficiente, tablete în școli și în casele unor elevi care nu aveau acces la niciun dispozitiv de învățarea la distanță. A introdus forțaț, pe scară largă, tehnologia în educația din România. Profesorii au predat pe Zoom și în Google Meet, iar elevii și-au încărcat temele în G-Suite. A fost creată o strategie de digitalizare a educației, care a fost asumată public drept o prioritate.

„Învățământul românesc trebuie digitalizat, asta înseamnă și calculatoare, și tablete pentru toți elevii, dar înseamnă platforme digitale pentru învățământ online, fiindcă o să mai avem învățământ online, înseamnă digitalizarea întregului sistem, trebuie sa avem o dată toate datele la un loc. Este nevoie de materiale pentru învățământul online, e nevoie de materiale auxiliare, e nevoie de pregătirea profesorilor și a învățătorilor pentru învățământul online”, a declarat recent președintele Klaus Iohannis, care a spus că acest lucru poate fi făcut din banii europeni prevăzuți în Planul Național de Redresarea și Reziliență.

„Pentru mine, educația digitală este să îi învăț pe copii la clasă și noțiuni de programare și robotică”

Însă cum ar trebui făcută digitalizarea educației și în ce ar trebui să constea educația digitală în România, într-o lume în care comunicarea real-time și schimbul online de informații țin deja de ABC-ul vieții contemporane? Și într-o țară în care, în multe laboratoare de informatică, nu poți deschide pe computere un browser?

În calitate de reprezentant al societății civile, Ana Maria Stancu a participat la consultările din timpul elaborării strategiei de digitalizare a educației. „Pandemia și intrarea în lockdown au început în martie, strategia a fost lansată undeva în decembrie anul trecut, la multe luni după. S-au dat termene foarte scurte pentru consultări, eu am fost în 3 grupuri de lucru, trebuia să citești un document într-o zi - două, să dai feedback, să intri într-un webinar, apoi să urmărești repede cum s-a modificat documentul. Mi-am dat seama că acesta nu prevede sursele de finanțare. Mi-am dat seama că ar trebui mai întâi să definim termenul, pentru că avem accepțiuni diferite despre ce înseamnă educația digitală. Pentru mine, educația digitală este să îi învăț pe copii la clasă și noțiuni de programare și robotică și să aibă cu ce să facă asta, Pentru alții educația digitală înseamnă să știe să folosească Classroom și Teams. Eu cred că, dacă vorbim despre meseriile viitorului, nu să vorbim despre meseriile viitorului doar cu Classroom și Teams”, spune Ana Maria Stancu. 

Aceasta a fondat la București RoboHub, un loc în care copii învață noțiuni de bază despre programare sau robotică. În timpul lecțiilor, trainerii folosesc dispozitive programabile precum ozoboții sau microbiții pentru a face demonstrații practice,

Foto: Facebook RoboHub

„Aș introduce în școlile din România, măcar pentru ca elevii să poată să testeze, RPA-ul de la UI Path”

„Acestea îi ajută pe copii să înțeleagă ce este un algoritm. Degeaba le predai tu, dacă nu văd, dacă nu pun mâna, dacă nu înțeleg despre ce vorbești. Pentru că sunt lucruri abstracte și unii copii pot să le înțeleagă, iar alții nu și trebuie să le arăți. Eu sunt unul dintre copiii ăia care nu înțeleg dacă nu-mi arăți concret. În acest fel, poți observa că ai pus niște lucruri unul după altul și după aceea vezi robotul că face secvențial exact ce i-ai spus. Plus că eu aș introduce în școlile din România, măcar pentru ca elevii să poată să testeze, RPA-ul (Robotic Process Automation) de la UI Path. Avem ditamai unicornul, însă copiii și adulții din România nu știu ce înseamnă RPA. Nu toți copiii or să fie programatori, nu toți or să facă roboți, nu toți or să facă RPA. Însă, în orice meserie vor fi peste 10 ani vor trebui să știe cum funcționează și de aceea predăm noi noțiuni introductive de programare și robotică”. Pe lângă implicarea în Asociația E-Civis, Ana Maria Stancu conduce o firmă care se ocupă de închirierea de roboți umanoizi pentru evenimente și de vânzarea roboților de dezinfectare cu lumină UV.

Dincolo de folosirea platformelor educaționale, fiecare școală din România are nevoie de laboratoare de informatică dotate cu laptopuri și dispozitive care să le deschidă copiilor interesul pentru robotică și programare, crede aceasta. „E nevoie de vreo 30 de laptopuri într-o școală, de câțiva microbiți, câțiva ozoboți, poate își mai iau vreun robot un pic mai scump, ca să poată înțelege și mai bine copiii ce fac roboții și să facă introducerea în diverse tehnologii”, continuă ea.

„Așa cum sunt difuzate spoturi la TV despre consumul a doi litri de apă pe zi și sarea care dăunează sănătății, aș difuza și spoturi cu noțiuni de educație digitală”.

Pandemia a accelerat procesul de digitalizare și a pus societatea românească în cea mai avansată poziție de până acum din acest punct de vedere. „În educație, oamenii deja sunt pe platforme, deja știu ce să facă, pot să facă asta atunci când este cazul. E-commerce-ul și plățile cu cardul au crescut, oamenii își plătesc mai mult impozitele online. S-au făcut mulți pași care nu mai pot fi dați înapoi”, crede Ana Maria Stancu. Însă este nevoie de un efort de educare digitală a societății. „Educația despre noile tehnologii ar trebui să facă parte din cei 7 ani de acasă ai copilului. Trebuie să știe să nu comunice cu necunoscuți pe Roblox, să aibă grijă pe cine urmăresc pe TikTok, să știe că printr-o parolă compromisă de la WiFi cineva poate să le acceseze toate dispozitivele din casă. Din nefericire, România stă foarte prost la capitolul ăsta, cel mai prost din UE, tot schimbăm locul cu Bulgaria. În indicele DESI suntem pe ultimul loc atât la digitalizarea IMM-urilor, cât și la digitalizarea societății în sine. Noi folosim foarte multe telefoane mobile, dar foarte puțini oameni folosesc calculatorul”, explică ea.

Cum le-ar face educație digitală adulților?

„Așa cum sunt difuzate spoturi la TV despre consumul a doi litri de apă pe zi și sarea care dăunează sănătății, aș difuza și spoturi cu noțiuni de educație digitală”.

Articolul face parte din proiectul editorial „Revoluția online”, susținut de eMAG.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult