Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Digitalizarea României prin ochii unui profesor universitar: „Foarte mulți cred că informatica înseamnă numai să scrii linii de cod. Dar, în primul rând, trebuie să știi să concepi un model”

Prof. Dan Cristea

Foto: Facebook Facultatea de Informatică din Iași

Prima agenție europeană pe care o va găzdui România este Centrul European pentru Securitate Cibernetică, iar unul dintre motivele pentru care Bucureștiul a fost selectat în defavoarea altor orașe precum Bruxelles, Munchen, Varșovia, Vilnius sau Luxemburg este buna reputație de care se bucură specialiștii români în tehnologia informației. „Lumea știe că aici există aceste școli de informatică bine cotate și, datorită lor, au venit enorm de multe firme care fac IT în România. Cred că reputația IT-iștilor români se trage dintr-o școală românească de matematică foarte bună, dintr-un liceu foarte serios, din înființarea unor licee cu profil de informatică în mai multe orașe ale țării. Avem copii excepțional dotați, care au găsit pasiunea în informatică”, spune profesorul Dan Cristea de la Facultatea de Informatică a Universității „Al. I Cuza din Iași”.

 În opinia sa, înființarea în România a Centrului European pentru Securitate Cibernetică va accelera procesul de digitalizare și va crește valoarea sumelor alocate pentru cercetarea în domeniul tehnologiei informației. „O investiție mai mare în zona IT ar face foarte bine. Eu cred că noi mergem Oricum într-o direcție bună, există această Autoritate Națională pentru Digitalizarea României care a făcut o serie de lucruri valoroase și le va continua. Poate va crește numărul granturilor pentru cercetare și deja poate a contribuit la acordarea, anul acesta, a mai multe granturi de cercetare decât cele prevăzute inițial”, spune profesorul.

„Multe firme recrutează studenții de pe băncile facultății”

În ultimii ani, zona de tehnologie a informației a cunoscut o dezvoltare atât de rapidă încât firmelor este din ce în ce mai greu să recruteze oameni și sunt voci din industrie care spun că, la această oră, cea mai mare bătălie se dă în România nu pe clienți, ci pe programatori. Unii dintre aceștia sunt angajați full-time încă de pe băncile facultății, ceea ce face foarte dificilă participarea lor la cursuri, a văzut profesorul. „Multe firme recrutează studenții de pe băncile facultății, nu cele mai mari, care au parteneriat cu Facultatea de Informatică din Iași. Firmele serioase au un fel de contract nescris cu Facultatea de informatică din Iași, prin care nu ne iau studenții, dar cele mici se bat și îi angajează. Dacă studentul lucrează 8 ore pe zi la stăpân nu-i mai arde să meargă la școală”, spune Dan Cristea.

„Foarte multe tehnologii moderne au un substrat matematic foarte puternic”

Însă profesorul este de părere că o perioadă mai lungă de studiu temeinic i-ar ajuta pe tineri să înțeleagă mult mai în adâncime fundamentele tehnologiei informației și să facă în viitor o muncă mult mai valoroasă. „Acești tineri iau contact cu tehnologia cu ochelari de cal, prin prisma direcției în care lucrează firma, și acea tehnologie o învață ei. Dar pierd generalitatea, pierd capacitatea de a modela o problema, de a răspunde întâi și întâi la un nivel mai teoretic și după aceea de a butona apuca să butonezi un program. Foarte mulți cred că informatica înseamnă numai să scrii linii de cod. Dar, în primul rând, trebuie să știi să concepi un model, este o soluție pe care o dai cu mintea ta și asta se face în niște termeni mai generali. De aceea ai nevoie de o deschidere și nu doar de actul de a programa, de a face linii de cod. Multă lume face programare, dar modelarea stă înaintea ei și asta înseamnă a fi informatician de valoare. Foarte multe tehnologii moderne au un substrat matematic foarte puternic. Ne gândim la deep learning, la învățarea automată pe bază de rețele neurale. dar fără a înțelege la baza lor, ceea ce înseamnă multă matematică, nu prea poți să înțelegi tehnologia. Poți să o folosești, este adevărat, dar nu o poți manipula și adapta nevoilor tale, pentru a găsi soluții într-o zonă nouă”, crede profesorul.

„Imaginați-vă o zi în care biblioteca umanității ar fi digitalizată. Nu în sensul stocării eI, ci în sensul conceptualizării informațiilor din cărți”

Dan Cristea este inițiatorul secției de masterat în Lingvistică Computațională din cadrul Facultății de Informatică a Universității „Al. I. Cuza” din Iași și își dorește ca studenții săi să își deschidă orizontul dincolo de universul tehnologiei. 

Lingvistica, de pildă, are un rol important în tehnologiile bazate pe inteligența artificială care trebuie să înțeleagă limbajul uman și să interpreteze corect comenzile vocale. Aplicațiile acestor pot fi însă mult mai largi. „Există o diversitate de exprimări, care toate se conceptualizează la fel. Colaborăm cu lingviști, luăm limbajul de la baza lui, de la despărțirea în cuvinte, în propoziții, în zona morfologică, sintactică, semantică, pragmatică, învățăm cum să utilizăm rețelele pentru a face tot felul de formalizări și ne ducem în zona de înțelegere a conținutului limbajului. Imaginați-vă o zi în care biblioteca umanității ar fi digitalizată, nu în sensul stocării eI, care se face deja în multe părți, ci în sensul conceptualizării informațiilor din cărți și a putinței de a raționa cu informația cuprinsă în tratate, în manuale”, explică el. Unul dintre proiectele sale de cercetare este descifrarea, cu ajutorul tehnologiei, a documentelor vechi românești scrise cu caractere. Este doar unul dintre exemple prin care cercetătorii din domeniul tehnologiei, se folosesc de știința viitorului pentru a extrage informație din ceea ce mintea umană a creat de-a lungul timpului. Și pentru a da o și mai mare valoare prezentului. 

Articolul face parte din proiectul editorial „Revoluția online”, susținut de eMAG.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • În primii ani de informatică la noi au existat la ASE două secții: una de analiză și alta de programare. Iar cei care absolveau chiar știau să alcătuiască programe de la un capăt la celălalt, programarea era o creație. Și aveau o trăsătură comună (cei pe care i-am cunoscut) - o cultură remarcabilă. Dacă s-ar putea recupera măcar parțial experiența acelor ani!
    • Like 0
  • Multe greseli de editare.
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult