Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

În acest an, ghiseul.ro a trecut de un milion de utilizatori: „Funcționarii au văzut că astfel nu mai au lume la coadă, că nu se mai ceartă oamenii la ghișee”

Online banking

Foto: Getty Images

În 2021, numărul românilor care și-au făcut cont în ghiseul.ro a trecut de un milion. De la începutul anului, au fost făcute în platforma de plăți peste 1.224.000 de tranzacții, a căror valoare se ridică la peste 460 de milioane de lei. „Pe lângă numărul de utilizatori, și numărul instituțiilor înscrise în platformă a cunoscut o creștere impresionantă. Dacă la sfârșitul lui 2019 aveam circa 350 de primării care se înscriseseră în platformă în decurs de 9 ani, astăzi numărul lor a ajuns la 800. Toate primăriile aveau obligația de a se înscrie în ghiseul.ro încă de acum 9 ani, dar cum obligația nu a fost însoțită și de o sancțiune, nu au făcut-o. Pandemia a accelerat lucrurile”, spune Octavian Oprea, președintele Autorității pentru Digitalizarea României.

Alături de primării și ANAF, în ghiseul.ro au fost înrolate recent Direcția de pașapoarte și Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor. Și alte instituții, între care și două universități, sunt în proces de înscriere în platformă.

Furnizori privați de servicii pot fi înscriși în ghiseul.ro

„Lucrăm acum la fluxul tehnic de interconectare cu două universități, Universitatea Politehnică din București și Academia de Studii Economice: Lucrăm la interconectare cu Apa Nova, lucrăm la interconectarea Inspectoratului de Stat în Construcții. Din momentul în care a existat voință politică, noi ne-am putut deschide, cu ajutorul inițiativelor legislative, către toate instituțiile publice și private care oferă servicii de utilitate publică”, subliniază șeful ADR.

În ghiseul.ro urmează să fie înscrisă și Autoritatea Aeronautică Română, instituția către care cetățenii trebuie să plătească o taxă atunci când vor să ridice în aer o dronă. O taxă care, astfel, va putea fi plătită electronic.

Majoritatea tranzacțiilor pe ghiseul.ro sunt făcute la începutul anului, dar înrolarea mai multor furnizori pe platforma guvernamentală va schimba fluxul de plăți. „Sunt plăți care intervin pe parcursul întregului an - pentru permis, pentru certificatul de înmatriculare, pentru o dronă”, estimează Octavian Oprea.

Octavian Oprea

„Marea majoritatea a funcționarilor sunt mulțumiți pentru că au înțeles că prin digitalizare nu-și pierd locul de muncă”

Pandemia a accelerat procesul de informatizare a instituțiilor și, pe măsură ce au început să folosească soluțiile digitale, angajații la stat au devenit mai puțin reticenți față de ele, a observat acesta. „Au văzut că astfel nu mai au lume la coadă, că nu se mai ceartă oamenii la ghișee. Marea majoritatea a funcționarilor sunt mulțumiți pentru că au înțeles că prin digitalizare nu-și pierd locul de muncă. Au înțeles că o instituție funcționează cu oameni, iar tehnologia îi ajută să capete noi competențe.

Așa s-a întâmplat și în interiorul ADR, colegii mei s-au conformat cu faptul că urmează să implementăm un soft de managementul documentelor, s-au conformat cu faptul că avem un soft de managementul datelor, iar fiecare e obligat să își pună în el lucrările pe care le desfășoară, ca să existe o trasabilitate a sarcinilor”, crede el.

Primăria care le arată cetățenilor în ce fază se află solicitarea lor

Din cauza nivelului redus de alfabetizare digitală în România, încă nu există în țară vreo primărie care să fi colectat taxele exclusiv online. Însă există autorități locale mai avansate decât altele la acest capitol.

„Avem primării care sunt foarte deschise spre digitalizare. Aici, aș putea da ca exemplu Primăria Sectorului 6, care are o deschidere totală. Își doresc ca în următorii ani metoda de încasare clasică, la ghișeu, să scadă simțitor, aici aproape că s-a egalat nivelul de încasare a taxelor online cu cel fizic. Primăria sectorului 3 stă foarte bine, primăria sectorului 4, la fel. Iar din țară aș putea da exemplu clar al Primăriei Cluj și mai avem o primărie al cărui exemplu ne-am dori să îl aducem la nivel național și mă refer la primăria Sinaia. În Sinaia, cetățenii pot vede a în timp real unde și la ce funcționar se află cererea pe care ei au depus-o la primărie spre soluționate. E un lucru extraordinar”, declară președintele ADR.

Articolul face parte din proiectul editorial „Revoluția online”, susținut de eMAG.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult