Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Proiecte pilot anunțate de șeful Autorității pentru Digitalizarea României în București: mai puține hârtii în procesul de vânzare sau cumpărare a unei mașini, mai puține drumuri de la primărie la notar în sectoarele 6 și 1

Competente digitale

Foto: Getty Images

În anul care a trecut, instituțiile publice au fost fost mai deschise ca niciodată către soluțiile digitale: multe documente sunt trimise acum online, semnătura electronică nu mai este privită ca o ciudățenie de către funcționarii statului și din ce în ce mai multe taxe au început să fie plătite prin ghiseul.ro, în loc de ghișeul fizic. O problemă a rămas însă: reticența instituțiilor de a oferi acces altor instituții la datele pe care le dețin, chiar dacă acestea au un interes legitim, spune președintele Autorității pentru Digitalizarea României, Octavian Oprea (foto)


„Reticența față de soluțiile digitale a scăzut treptat, până la un anumit punct, până la accesul la date. Când vorbim de accesul la date fiecare instituție se înfoaie ca un arici și se consideră proprietară pe setul ei de date, dar lucrăm acolo să deblocăm din punct de vedere legislativ situația. 

Din păcate, impasul acesta a rezistat, din cauza faptului că Parlamentul nu a fost unul deschis la această modificare legislativă. În ADR, în fostul minister, exista un proiect de lege pentru interoperabilitate, în care obligam instituțiile publice să își deschidă datele către alte instituții publice, iar acum ajutorul Comisiei de Tehnologia Informației și Comunicațiilor din Parlament, suntem în curs de finalizare a acestui proiect legislativ. 

Potrivit proiectului, fiecare instituție va avea acces la date ale altei instituții, conform obiectului său de activitate”, spune Octavian Oprea..

Ca un prim pas înspre asigurarea interoperabilității, ADR va inventaria softurile folosite de fiecare instituție publică, una dintre probleme fiind acestea sunt foarte diferite. 

O soluție tehnică de transpunere a datelor într-un format unic

„Pe lângă acest proiect legat de inventarierea softurilor și soluțiilor, pentru că acesta este unul dintre cele mai consistente impedimente pe care le-am întâlnit, am încercat să ne schimbăm noi viziunea. Dacă o instituție deține datele într-un anumit format, nu e nicio problemă. Le va păstra în continuare în acest format, dar noi lucrăm acum și încercăm să punem la dispoziție soluția tehnică prin care aceste date vor fi transformate într-un format unic. Eu le iau de la tine în formatul tău și le potrivesc cu un standard unic, trimițându-le apoi către cealaltă instituție. Va fi practic o magistrală de date, gestionată de ADR, în care fiecare instituție va livra informație și va ieși informație standardizată. entru că e mai simplu să ne adaptăm noi. Am identificat o soluție tehnică pe care o adaptăm în momentul de față și ne-am asumat ca, până spre sfârșitul acestui an, să avem proof of concept”, afirmă șeful ADR.

Cetățenii care vor să facă tranzacții în sectoarele 6 și 1 nu vor mai fi nevoiți să meargă cu certificatul de atestare fiscală de la primărie la notar

Acesta spune că până la finalul anului vor fi implementate în București două proiecte pilot care au la bază principiul interoperabilității. Primul dintre acestea, care le va permite notarilor să acceseze date de la primării, va începe să funcționeze mai întâi în sectorul 6 și mai apoi în sectorul 1 al Capitalei. „Am întâlnit deschiderea unui furnizor de servicii software pentru administrația publică. Am făcut un call, până acum un singur furnizor a venit către noi. Și am zis: haideți să dăm acces notarilor publici la informațiile deținute de administrațiile fiscale ale fiecărei primării. Vom începe cu primăria sectorului 6, ceea ce înseamnă că cetățenii care vor să facă tranzacții în sectorul 6 nu vor mai fi nevoiți să meargă cu certificatul de atestare fiscală și cu alte documente de la primărie la notar. La puțin timp, vom introduce soluția în Primăria Sectorului 1, după care vom încerca să replicăm la nivel național și am certitudinea că vom reuși. O să terminăm mai întâi cu primăriile care beneficiază de serviciile acestui furnizor, pentru că fiecare furnizor a dezvoltat un standard. Și atunci ca să existe un punct de plecare, un pilon de pod, am ales un furnizor. Ulterior, vom merge către toți furnizorii”, a precizat Octavian Oprea.

Mai puține hârtii în procesul de vânzare sau cumpărare a unei mașini

Un alt proiect se referă la eliminarea copiilor după o serie de documente cerute în procesul de vânzare sau cumpărare a mașinii. „Cred că până spre sfârșitul anului va fi gata un sistem de interoperabilitate la nivelul direcțiilor de taxe și impozite locale din București. Vrem ca în cadrul procesului de vânzare și cumpărare al autovehiculelor cetățeanului să nu-i mai fie solicitate date, informații și copii după documente pe care statul le deține - copie după cartea de identitate, copii după dovada plății unor taxe, pentru că le poți plăti în ghiseul.ro și se pot furniza aceste date în format electronic, copie după certificatul de înregistrare al firmei. Astfel de documente nu vor mai fi solicitate la nivelul municipiului București, după care vom începe să ne extindem către municipiile reședințe de județ”, afirmă șeful ADR.

Faptul că instituțiile nu își transmit una alteia datele pe care le dețin și îl forțează pe cetățean să facă ping-pong cu documente reprezint una dintre piedicile majore pentru digitalizarea administrației publice. „Avem nevoie mai întâi de un exemplu de bune practici pentru a putea replica sistemul la nivel național. În momentul de față am pus la dispoziția Direcției de Înmatriculări și Permise Auto un flux în care descărcăm informațiile legate de plățile pentru serviciile pe care i le oferă. Cetățeanul nu trebuie să se mai ducă cu o copie a chitanțe la înmatriculări sau permise sau pașapoarte, dacă a plătit prin Ghiseul.ro”, spune Octavian Oprea.

Articolul face parte din proiectul editorial „Revoluția online”, susținut de eMAG.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult