Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Țara începe întotdeauna cu cel de lângă noi

Femeie cu cățel de Ziua Națională

Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos

Astăzi vom fi asaltați de urări de la mulți ani.

Steaguri tricolore vor flutura pe rețelele sociale, îndemnuri ce aduc aminte de curajul înaintașilor vor fi citate.

În același timp, mulți dintre patrioți vor scoate în evidență iubirea de mici și grătare. Ceva fasole cu ciolan, pe fundal. Asta este, așa sărbătorim.

Ne aducem aminte de faptul ca suntem români, cei mai mulți dintre noi, pe 1 decembrie. Dar români suntem și pe 15 aprilie, 22 august sau 7 septembrie.

Între timp, 1 decembrie s-a transformat intr-un eveniment de a merge la munte sau de a petrece. Ar trebui să știm că 1 decembrie este cel mai important eveniment din istoria poporului român. Ziua de 1 decembrie, deși neexplicit, a făcut trimitere la Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România în 1918, respectiv la Proclamația de la Alba Iulia, care a avut loc la 1 decembrie 1918.

Nu suntem buni români doar pentru că ne lăudăm cu asta. Nu suntem buni români doar pentru că editam fotografii și punem un text motivațional pe fundal.

Înainte de a „rupe” cu dragostea noastră de țară rețelele sociale ar trebui să vedem, fiecare dintre noi, ce a făcut nu pentru țară, ci să vedem ce am făcut pentru cel de lângă noi. Țara începe mereu cu cel care este lângă noi, indiferent că vorbim despre prieteni, colegi sau vecini.

Ne comportăm în regulă, civilizat, am deranjat pe cineva intenționat?

Sper ca la anul de 1 decembrie să răspundem la întrebarea „ce am făcut, fiecare dintre noi, pentru cel de lângă noi?” înainte de a ne bate cu pumnul în piept că iubim suprem România.

Dragostea de țară nu trebuie să se transforme într-o dragoste conjuncturală, o dragoste care durează fix 24 de ore.

Aș fi încântat dacă ne-am comporta normal și am iubi România nu conjunctural, o zi pe an, ci pentru 364 de zile, începând cu cel de lângă noi.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Români trumpiți sunt destui, și în țară și peste hotare. Nu-mi imaginez că românii adevărați, trumânii, ar putea avea o tresărire morală și umană în legătură cu ce spune și ce face ticălosul lor: aruncă un ultimatum de 48 de ore Iranului, pe rețeaua sa Truth Social, la 1 trecute fix noaptea, să deschidă Ormuz sau dă cu bombardeaua în ei.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Camera care crește odată cu tine: cum arată designul pentru adolescenți în 2025

Camera de tineret este, probabil, cel mai personal spațiu dintr-o locuință. Este locul în care un copil de 10 ani începe să devină altcineva - mai complex, mai revendicativ, mai conștient de sine. Pe pereți apar afișe cu artiști, pe rafturi se adună cărți, căști, obiecte care spun ceva despre cine ești sau despre cine vrei să fii. Este spațiul în care se fac teme și se ascultă muzică tare, în care se doarme cu telefonul lângă cap și se plânge după o zi grea.

Citește mai mult

Turisti Columbia

Columbia e departe azi de ce vedem în Narcos. Cocaină se mai produce în junglă, dar clanurile s-au mutat în Mexic. Cu toate astea, mulți turiști occidentali își doresc o Columbie în care să trăiască un sejur de experiențe extreme și aduc vagoane de bani să-și satisfacă nevoile. Evident că cererea fiind mare, oferta e pe măsură.

Citește mai mult

CT Popescu

„Niels Bohr a fost un fizician danez, laureat Nobel pentru Fizică în 1922. Pe când era student, Niels Bohr a fost întrebat de profesorul său de fizică: Cum se poate măsura înălțimea unei clădiri cu ajutorul unui barometru? Bohr a propus aruncarea barometrului de pe acoperișul clădirii și măsurarea timpului în care acesta ajunge la sol. Bohr cerea nota maximă, iar profesorul voia să i-o dea pe cea mai mică.

Citește mai mult