Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Țara începe întotdeauna cu cel de lângă noi

Femeie cu cățel de Ziua Națională

Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos

Astăzi vom fi asaltați de urări de la mulți ani.

Steaguri tricolore vor flutura pe rețelele sociale, îndemnuri ce aduc aminte de curajul înaintașilor vor fi citate.

În același timp, mulți dintre patrioți vor scoate în evidență iubirea de mici și grătare. Ceva fasole cu ciolan, pe fundal. Asta este, așa sărbătorim.

Ne aducem aminte de faptul ca suntem români, cei mai mulți dintre noi, pe 1 decembrie. Dar români suntem și pe 15 aprilie, 22 august sau 7 septembrie.

Între timp, 1 decembrie s-a transformat intr-un eveniment de a merge la munte sau de a petrece. Ar trebui să știm că 1 decembrie este cel mai important eveniment din istoria poporului român. Ziua de 1 decembrie, deși neexplicit, a făcut trimitere la Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România în 1918, respectiv la Proclamația de la Alba Iulia, care a avut loc la 1 decembrie 1918.

Nu suntem buni români doar pentru că ne lăudăm cu asta. Nu suntem buni români doar pentru că editam fotografii și punem un text motivațional pe fundal.

Înainte de a „rupe” cu dragostea noastră de țară rețelele sociale ar trebui să vedem, fiecare dintre noi, ce a făcut nu pentru țară, ci să vedem ce am făcut pentru cel de lângă noi. Țara începe mereu cu cel care este lângă noi, indiferent că vorbim despre prieteni, colegi sau vecini.

Ne comportăm în regulă, civilizat, am deranjat pe cineva intenționat?

Sper ca la anul de 1 decembrie să răspundem la întrebarea „ce am făcut, fiecare dintre noi, pentru cel de lângă noi?” înainte de a ne bate cu pumnul în piept că iubim suprem România.

Dragostea de țară nu trebuie să se transforme într-o dragoste conjuncturală, o dragoste care durează fix 24 de ore.

Aș fi încântat dacă ne-am comporta normal și am iubi România nu conjunctural, o zi pe an, ci pentru 364 de zile, începând cu cel de lângă noi.

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Arsenie. Viața de apoi

„Constatarea cea mai sumbră, după experiența asta, e că oamenii se lasă foarte ușor manipulați pe fondul de nevoie intimă religioasă și că ne îndreptăm, cumva și din analfabetism istoric sau din necunoaștere, către valorizarea acestor formule autoritare antioccidentale, antieuropene conspiraționiste care sunt în spațiul public din ce în ce mai puternice. Și asta vom vedea la alegerile de anul viitor cu ce o să se soldeze”, a concluzionat Alexandru Solomon.

Citește mai mult

Apă de băut

Copil fiind, înainte de 1990, „recrutam” câte un adolescent mai vânjos din cartier ca să cărăm sacoșele cu 10-12 recipiente din sticlă, pe care le dădeam goale și le aduceam acasă pline cu apă minerală. Vecinul se alegea cu o monedă sau un biscuit Poiana. Dacă știa să negocieze mai bine, primea cu împrumut mingea mea de fotbal, câteva ore.

Citește mai mult