Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Țara noastră-i țara noastră...

„Ne bucurăm că ai venit în țara noastră!”. La prima vedere, propoziția rostită de dna Firea în vreme ce se învârtea pe lângă Simona Halep în „uralele” publicului de pe Arena Națională, pare o cretinărie. Cum, adică, ne bucurăm că ai venit în România? Da ce, urma să se ducă Simona în Mazagascar? Sau în Costa Bica? Și ne bucurăm că a ales, din fericire, România?

Și totuși, cretinăria își are noima ei. Străduindu-se să acopere marea de fluierături și strigăte de huo, dna Firea a zbierat pur și simplu la Simona cuvintele de mai sus și alte câteva. De fapt, nu se mai adresa învingătoarei de la Roland Garros, ci încerca să răspundă valurilor de dispreț în care o înecau tribunele. De aceea i-a țâșnit pe gură „... ai venit în țara noastră!”. 

Cuvântul „noastră” are o istorie în dictatura comunistă din România. În discursurile oficiale se spunea: „Au intervenit organele noastre de Securitate”, ca și cum securiștii erau, cu duioșie, familia noastră, sânge din sângele nostru, cum scria Marin Preda.

Aveam, de asemenea, „Partidul nostru”, ceea ce însemna că toți cetățenii muncitori și cinstiți din România nu puteau fi decât membri de Partid, cu carnet sau „cu sufletul”.

Industria era și ea „a noastră”, comerțul, „comerțul nostru socialist”, școala, „școala noastră”, iar echipele sportive feminine, „fetele noastre” – cum ar suna asta acum, când, la handbal, de pildă, nenumărate „străineze” de valoare întăresc echipele românești!...

Și, bunînțeles, „țara noastră”. Ceea ce însemna că ea, țara, nu este a străinilor, a spionilor imperialiști, a rămășițelor burghezo-moșierești, cozi de topor ale agenturilor lagărului capitalist. Țara aparținea oamenilor muncii socialiste, prin, firește, reprezentanți... 

Orice român care se ducea în Occident și se mai întorcea în țară era verificat la fir de păr, ca să se depisteze posibila sa contaminare cu idei și năravuri vestice.

Dna Firea i s-a adresat Simonei ca unei transfuge care s-a dus pe la Paris și a hotărât să se întoarcă totuși în „țara noastră”, fiind un exemplu deosebit de util pentru propaganda dictaturii. Iar celor din tribune le transmitea, cu acel „țara noastră” strigat din bojoci, ceea ce le-a detaliat mai târziu: că nu sunt altceva decât „niște soroșiști bine organizați, echipe de cetățeni cu venin, plasate strategic”.

Senatorul PSD Țuțuianu, fost ministru al Apărării, i-a numit „fasciști și naziști”, avertizând că „Dacă lăsăm să se întâmple astfel de lucruri, consecințele vor fi grave pentru societate”. 

Care „astfel de lucruri”? Huiduieli, nu la Operă, ci pe stadion? Trebuie sugrumate huiduielile de pe stadioane? 

Iar pentru jupânul maxim, Dragnea, fanii Simonei Halep scoși din sărite de dna Firea, ca și toți cei care nu îmbracă rubașca albă a PSD, sunt, nici mai mult, nici mai puțin decât șobolani – care trebuie, desigur, stârpiți.

S-a mai văzut asta în istoria propagandei. În virulentul „documentar” antisemit Der Ewige Jude (Evreul etern), realizat în 1940, la comanda lui Goebbels, prim-planuri cu evrei din ghetouri alternează cu imagini ale unor cuiburi colcăitoare de șobolani. Era pregătirea pentru Die Endlösung, Soluția Finală a camerelor de gazare.

Dând măsura a ceea ce e în stare să facă dacă va deține puterea totală, PSD a mers până la abjecția încremenitoare de a comunica public că huiduielile de pe Arena Națională erau adresate... Simonei Halep! Prin urmare, în ochii Europei și lumii, România trebuie să fie țara unde mii de cetățeni își iau cu huo campioana care vine să împartă trofeul cu ei!...

Astăzi începe Campionatul Mondial din Rusia. În 1978, când competiția s-a desfășurat în Argentina dictaturii lui Jorge Videla, marii fotbaliști Iohann Cruyff și Paul Breitner au refuzat să participe pentru că, spunea Cruyff: „Nu accept să joc fotbal când la un kilometru de stadion unor oameni li se smulg unghiile”. Rămâne de văzut ce se va întâmpla la Campionatul European de Fotbal din 2020 pe și pe lângă stadioanele românești...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult

Solar Resources

V-am spus anul trecut povestea IT-stului care a făcut o „reconfigurare de traseu” în carieră: sătul de orele pierdute în trafic în București, s-a întors „la țară”, lângă Turnu Măgurele, să facă agricultură bio.

Citește mai mult

Post Malone

A deschis turneul său european ”The Big Ass Tour” la Cluj și a spus în fața tuturor că nu a mai fost niciodată în România, dar că e „ireal” că a fost primit atât de bine aici. A vorbit cu sinceritate despre începuturile sale și despre cum i se zicea la început că va fi un „one hit wonder”. Am descoperit la Untold X un artist cu o voce foarte bună, inepuizabilă, ca o baterie cu reîncărcare rapidă: la finalul fiecărei piese părea că rămâne fără suflare. În mod neașteptat, se reîncărca în câteva zeci de secunde în care i se auzea respirația adâncă și intra cu aceeași forță în următoarea melodie. E foarte valoros Post Malone, pentru mine, revelația acestei ediții (foto: Inquam Photos / Vlad Bereholschi).

Citește mai mult