Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Țara noastră-i țara noastră...

„Ne bucurăm că ai venit în țara noastră!”. La prima vedere, propoziția rostită de dna Firea în vreme ce se învârtea pe lângă Simona Halep în „uralele” publicului de pe Arena Națională, pare o cretinărie. Cum, adică, ne bucurăm că ai venit în România? Da ce, urma să se ducă Simona în Mazagascar? Sau în Costa Bica? Și ne bucurăm că a ales, din fericire, România?

Și totuși, cretinăria își are noima ei. Străduindu-se să acopere marea de fluierături și strigăte de huo, dna Firea a zbierat pur și simplu la Simona cuvintele de mai sus și alte câteva. De fapt, nu se mai adresa învingătoarei de la Roland Garros, ci încerca să răspundă valurilor de dispreț în care o înecau tribunele. De aceea i-a țâșnit pe gură „... ai venit în țara noastră!”. 

Cuvântul „noastră” are o istorie în dictatura comunistă din România. În discursurile oficiale se spunea: „Au intervenit organele noastre de Securitate”, ca și cum securiștii erau, cu duioșie, familia noastră, sânge din sângele nostru, cum scria Marin Preda.

Aveam, de asemenea, „Partidul nostru”, ceea ce însemna că toți cetățenii muncitori și cinstiți din România nu puteau fi decât membri de Partid, cu carnet sau „cu sufletul”.

Industria era și ea „a noastră”, comerțul, „comerțul nostru socialist”, școala, „școala noastră”, iar echipele sportive feminine, „fetele noastre” – cum ar suna asta acum, când, la handbal, de pildă, nenumărate „străineze” de valoare întăresc echipele românești!...

Și, bunînțeles, „țara noastră”. Ceea ce însemna că ea, țara, nu este a străinilor, a spionilor imperialiști, a rămășițelor burghezo-moșierești, cozi de topor ale agenturilor lagărului capitalist. Țara aparținea oamenilor muncii socialiste, prin, firește, reprezentanți... 

Orice român care se ducea în Occident și se mai întorcea în țară era verificat la fir de păr, ca să se depisteze posibila sa contaminare cu idei și năravuri vestice.

Dna Firea i s-a adresat Simonei ca unei transfuge care s-a dus pe la Paris și a hotărât să se întoarcă totuși în „țara noastră”, fiind un exemplu deosebit de util pentru propaganda dictaturii. Iar celor din tribune le transmitea, cu acel „țara noastră” strigat din bojoci, ceea ce le-a detaliat mai târziu: că nu sunt altceva decât „niște soroșiști bine organizați, echipe de cetățeni cu venin, plasate strategic”.

Senatorul PSD Țuțuianu, fost ministru al Apărării, i-a numit „fasciști și naziști”, avertizând că „Dacă lăsăm să se întâmple astfel de lucruri, consecințele vor fi grave pentru societate”. 

Care „astfel de lucruri”? Huiduieli, nu la Operă, ci pe stadion? Trebuie sugrumate huiduielile de pe stadioane? 

Iar pentru jupânul maxim, Dragnea, fanii Simonei Halep scoși din sărite de dna Firea, ca și toți cei care nu îmbracă rubașca albă a PSD, sunt, nici mai mult, nici mai puțin decât șobolani – care trebuie, desigur, stârpiți.

S-a mai văzut asta în istoria propagandei. În virulentul „documentar” antisemit Der Ewige Jude (Evreul etern), realizat în 1940, la comanda lui Goebbels, prim-planuri cu evrei din ghetouri alternează cu imagini ale unor cuiburi colcăitoare de șobolani. Era pregătirea pentru Die Endlösung, Soluția Finală a camerelor de gazare.

Dând măsura a ceea ce e în stare să facă dacă va deține puterea totală, PSD a mers până la abjecția încremenitoare de a comunica public că huiduielile de pe Arena Națională erau adresate... Simonei Halep! Prin urmare, în ochii Europei și lumii, România trebuie să fie țara unde mii de cetățeni își iau cu huo campioana care vine să împartă trofeul cu ei!...

Astăzi începe Campionatul Mondial din Rusia. În 1978, când competiția s-a desfășurat în Argentina dictaturii lui Jorge Videla, marii fotbaliști Iohann Cruyff și Paul Breitner au refuzat să participe pentru că, spunea Cruyff: „Nu accept să joc fotbal când la un kilometru de stadion unor oameni li se smulg unghiile”. Rămâne de văzut ce se va întâmpla la Campionatul European de Fotbal din 2020 pe și pe lângă stadioanele românești...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult