Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Tarifele vamale au efecte semnificative asupra companiilor multinaționale. Ca răspuns, 30% iau în calcul majorarea prețurilor, iar 16% mutarea producției sau exportul în altă țară - studiu Deloitte

companie - getty Images

Foto: Getty Images

O tremie dintre companiile multinaționale (34%) susțin că introducerea unor tarife comerciale suplimentare sau a unor bariere netarifare ar avea un impact semnificativ asupra activității lor, în timp ce 57% afirmă că impactul ar fi unul moderat, iar pentru a atenua efectele unor astfel de măsuri, aproape 30% ar majora prețurile, iar 16% ar lua în calcul relocarea producției în altă țară sau exportul pe alte piețe, se arată în Deloitte 2025 Global Tax Policy Survey. Conform studiului, monitorizarea tarifelor și a reacțiilor pe care le generează reprezintă una dintre caracteristicile cheie ale politicii fiscale globale în 2025, dat fiind că acestea ar putea să înlocuiască anumite politici fiscale naționale, în circumscripții aflate în căutarea unor avantaje competitive pe plan global. 

Studiul analizează impactul pe care cinci teme fiscale majore îl au asupra activității companiilor multinaționale, respectiv aspectele legate de transparență și raportare (pe primul loc, la fel ca în 2024), urmate de digitalizarea sistemelor fiscale, criteriile de sustenabilitate (în urcare de pe locul cinci anul trecut, cu mențiunea că studiul a fost efectuat înainte de simplificarea majoră a cerințelor de raportare pe teme de sustenabilitate din Uniunea Europeană, prin pachetul Omnibus I), reforma fiscală internațională (impozitul minim pe cifra de afaceri – Pilonul II din reforma OCDE) și implicațiile fiscale legate de forța de muncă.

Prima temă - aspectele legate de transparență și raportare – continuă să preocupe companiile multinaționale prin prisma poverii administrative pe o implică. Astfel, 82% dintre participanții la studiu estimează că, în următorii doi-trei ani, vor crește cerințele de transparență a datelor fiscale, având în vedere, în principal, obligațiile aferente raportării publice țară cu țară (Public Country-by-Country Reporting – Public CbC) și criteriile de sustenabilitate.

Referitor la a doua temă, digitalizarea sistemelor fiscale, 86% dintre participanți spun că autoritățile naționale continuă să facă progrese în adoptarea modelului OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) de administrare fiscală 3.0 - o administrație modernă și digitală. Însă, în timp ce 77% estimează efecte benefice, precum îmbunătățirea relației dintre contribuabili și autoritatea fiscală, economie de timp și de resurse la conformarea fiscală etc., 22% se așteaptă la creșterea costurilor și a complexității procedurilor de raportare. Spre exemplu, există tot mai multă îngrijorare cu privire la faptul că procesele automatizate, precum facturarea electronică, ar putea introduce mai multă complexitate decât simplificare în raportările fiscale, mai reiese din studiu.

Sustenabilitatea, a treia temă de impact anul acesta, care a urcat două locuri față de anul trecut, reprezintă o prioritate absolută pentru mai mult de jumătate dintre participanții la studiu. La momentul colectării datelor, peste 90% dintre companii se așteptau la un impact major din partea mecanismului UE de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM).

Ca urmare a evoluțiilor din reforma fiscală internațională (implementarea impozitului minim pe profit la nivel global – Pilonul II din acordul OCDE), aproape jumătate din participanții la studiu se așteaptă să plătească impozite mult mai mari, în timp ce un procent similar anticipează doar o creștere marginală a taxelor din această cauză.

Din perspectiva forței de muncă, a cincea temă analizată, activitatea transfrontalieră la distanță continuă să reprezinte o provocare atât pentru întreprinderi, cât și pentru autoritățile naționale. În acest caz, cei mai mulți participanți au invocat reglementările legate de impozitul pe profit (76%), cum ar fi prețurile de transfer și riscurile legate de crearea de sedii permanente, dar și taxele pe muncă ( 69%) și contribuțiile sociale (58%).

La cele cinci teme de impact analizate în studiu se adaugă și incertitudinea tot mai pregnantă cu privire la regulile fiscale care guvernează cooperarea între mai multe jurisdicții, cum ar fi reglementările emise în baza recomandărilor OCDE sau directivele europene. În trecut, acestea erau subiectul unor dezbateri întinse pe ani sau chiar pe decenii, în anumite cazuri, dar mai nou se consemnează schimbări mult mai rapide, care pun companiile în dificultate din perspectiva planurilor pe termen lung. Modificarea în regim de urgență a cerințelor de raportare privind sustenabilitatea, tarifele comerciale anunțate sau impuse de SUA mai multor țări și contramăsurile acestora din urmă sunt doar câteva exemple care au luat prin surprindere comunitatea de afaceri internațională. La acestea se adaugă și anunțul UE potrivit căruia finanțarea planurilor din zona de apărare ar putea avea drept sursă inclusiv o taxă asupra companiilor care își desfășoară activitatea și vând în UE, cu cifra de afaceri de cel puțin 100 de milioane de euro. Această incertitudine se manifestă și asupra companiilor multinaționale care activează în România, astfel că acestea ar trebui să pledeze, individual sau la nivel de grup, pentru intensificarea cooperării internaționale în direcția asigurării coerenței și predictibilității reglementărilor în domeniul fiscal.

Studiul Deloitte 2025 Global Tax Policy Survey, ajuns la a 12-a ediție, este realizat anual, începând din 2014, în rândul reprezentanților departamentelor de taxe și al directorilor financiari, pentru a analiza impactul noilor reglementări fiscale aplicabile la nivel internațional asupra companiilor din întreaga lume. Studiul din acest an cuprinde opiniile exprimate de peste 1.100 de reprezentanți ai companiilor din 28 de țări.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Radu Jude la Paris

Adevărul e că nu ieșim în lume cu prea multe. Cu excepția performanțelor câtorva sportivi, începând cu David Popovici, a câtorva companii private care au trecut granița și aspiră la statutul de unicorni și a filmelor din „noul val”, România nu iese prea mult în evidență. De aceea, orice „ieșire în lume” face foarte mult bine imaginii unei țări în deficit uriaș de imagine internațională.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Marina Axentii

La doar 27 de ani, Axentii Marina (foto) se află pe un parcurs academic remarcabil. Originară din România, ea este doctorandă în domeniul Ingineriei Produselor Alimentare la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, iar în prezent își desfășoară activitatea de cercetare peste ocean.

Citește mai mult