Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Taxa de solidaritate. Cum să pedepsești companiile care contribuie deja cel mai mult?

inflatie - supermarket

Foto: Profimedia

Revine în discuția din spațiul public taxa de solidaritate, respectiv 1% pe cifra de afaceri a companiilor care au venituri ce depășesc pragul de 100 milioane €, măsură prin care guvernul așteaptă încasări suplimentare la buget de aproximativ 5 miliarde lei. Mai exact, analizând situațiile financiare pentru anul 2020 (ultimul exercițiu pentru care absolut toate companiile au depus deja situațiile financiare la acest moment), 333 de companii depășesc pragul de 100 milioane € cifră de afaceri, acestea înregistrând venituri consolidate de circa 570 miliarde lei (36% din veniturile raportate de toate companiile active în România), iar taxa de solidaritate ar putea aduce venituri la bugetul public de circa 5,7 miliarde lei.

Judecând după dinamica activității economice și a inflației din anul 2021, probabil că veniturile publice adiționale ar putea depăși chiar pragul de 6 miliarde lei. Așa cum este denumită, taxa de solidaritate se dorește a fi o măsură fiscala prin care companiile mari să contribuie și mai mult la veniturile publice pentru sprijinirea economiei, dar fără a explica transparent care este destinația acestor venituri (solidaritate pentru ce?) sau de ce nu se aplică simultan reforme pentru reducerea economiei subterane prin alte practici care au impact negativ mult mai mare în buget.

Prin aceasta analiză surprind cine va suporta efortul fiscal suplimentar în eventualitatea introducerii acestei taxe (surpriză, capitalul românesc este un contribuitor important și întreg poporul vă deconta prin inflație), cuantific efectele taxei de solidaritate (de ce România devine nefrecventabilă pentru marile investiții?) și demonstrez că firmele vizate de taxa de solidaritate contribuie deja cel mai mult la formarea PIB și veniturile publice încasate de statul român (companiile sunt deja solidare). Toate aceste concluzii se bazează pe cifre obiective.

PRINCIPALELE CONCLUZII

  • Taxa de solidaritate va fi suportată în cuantum de 54% de companii cu acționariat românesc sau mixt în diferite proportii. Analizând structura acționariatului companiilor eligibile pentru taxa de solidaritate (venituri >100 milioane €), doar 46% din cifra de afaceri aparține unor companii care au acționariat integral străin, în timp ce diferența de 54% este reprezentată de venituri ale unor companii unde acționariatul este românesc sau mixt în diferite proporții;
  • România devine nefrecventabilă investițiilor potențiale care pot fi realizate în viitor de către marile companii care nu sunt prezente în țara noastră, din cauza taxelor extrem de ridicate aplicate companiilor mari precum și asupra forței de muncă. Aplicarea taxei de solidaritate în cuantum de 1% din cifra de afaceri înregistrată ar genera venituri adiționale la bugetul public de circa 5,7 miliarde Lei, având în vedere veniturile înregistrate de companiile vizate pe parcursul anului 2020. Povara fiscală adițională pentru aceste companii înseamnă 22,4% din profitul brut, iar dacă adaugăm și rata de taxare efectivă de circa 18% aplicată deja profitului brut, sarcina fiscală totală asupra profitului brut se ridică la circa 40%. Dacă considerăm și impozitul de 5% aplicat dividendelor plătite (în scenariul distribuirii integrale a profitului către dividend), statul ar urma să capteze aproape jumătate din întreg profitul brut realizate de marile companii în România;

  • Taxa de solidaritate va fi suportată de popor prin inflație. Din cauza impactului fiscal major pentru marile companii, costurile fiscale adiționale cauzate de taxa de solidaritate vor fi transferate în prețurile finale ale produselor și serviciilor oferite către companii și populație. Practic, aproape jumătate din veniturile fiscale prognozate prin taxa de solidaritate (2,6 din 5,7 miliarde Lei) sunt generate de companii active în comerț cu amănuntul și distribuție (adică consum), companii care au o marjă netă de profitabilitate scăzută și specifică activității de intermediere (profit net raportat la cifra de afaceri de 3,9% pentru retail și 3,2% pentru distribuție);
  • Companiile vizate de taxa de solidaritate contribuie deja cel mai mult la bugetul public. Practic, cele 333 de firme care înregistrează venituri peste 100 milioane € concentrează 36% din toate rulajele comerciale realizate de toate companiile active în România, contribuie cu 32% la veniturile din TVA încasate la bugetul public, asigură 29% din impozitul pe profit la bugetul public, respectiv 17% la impozitul pe venit și contribuțiile sociale pentru contractele de muncă. Deși nu sunt decât 333 de firme, companiile vizate de taxa de solidaritate angajează circa 650.000 de salariați (în creștere cu aproape 100.000 în ultimii 5 ani), plătind un salariu mediu brut în anul 2020 de 6.939 Lei (cu aproape 30% peste media națională).

Cine va suporta consecințele acestei taxe? Multe companii românești și poporul prin inflație!

Teoretic, aceasta taxă vizează marile companii multinaționale active în România, despre care există voci din clasa politică care au acuzat în ultimii ani că nu contribuie suficient la dezvoltarea economică prin taxele și salariile plătite. Nu doar că această afirmație nu este adevărată (așa cum voi demonstra la finalul acestui articol) dar, în eventualitatea introducerii taxei de solidaritate, companiile mari cu capital integral sau partial românesc vor fi cel mai important contribuitor la suportarea aceste taxei. Astfel, dacă evaluăm structura acționariatului firmelor cu venituri >100 milioane €, constatăm că doar 46% din cifra de afaceri aparține unor companii care au acționariat străin, în timp ce diferența de 54% este reprezentată de venituri ale unor companii unde acționariatul este românesc sau mixt în diferite proporții.

O altă problemă cauzată de această taxă este accelerarea inflației, care este deja pe un trend crescător foarte alarmant. Practic, costurile suplimentare cauzate de introducerea taxei de solidaritate sunt atât de mari (așa cum demonstrez în secțiunea următoare) încât devine aproape sigur tranferul costurilor fiscale adiționale în prețurile produselor și serviciilor. Cu alte cuvinte, taxa de solidaritate va fi plătită de noi toți, poporul român, prin inflație și scăderea standardului de viață. Practic, aproape jumătate din veniturile fiscale prognozate prin taxa de solidaritate (2,6 din 5,7 miliarde Lei) sunt generate de companii active în comerț cu amănuntul și distribuție (adică consum), companii care au o marjă netă de profitabilitate scăzută și specifică activității de intermediere (profit net raportat la cifra de afaceri de 3,9% pentru retail și 3,2% pentru distribuție). În eventualitatea introducerii taxei de solidaritate în cuantum de 1% din cifra de afaceri, aproximativ o treime din profitul net va fi capturat de povara fiscală adițională. Un efect semnificativ pe care majoritatea companiilor vor încerca să-l transfere mai departe către consumatorul final prin creșterea prețurilor. Alte sectoare grav afectate de introducerea taxei de solidaritate vor fi industria de mașini și echipamente, producția și furnizarea de energie electrică și termică, industria alimentară și a băuturilor sau poștă și telecomunicatii. Imaginați-vă că aproape tot ceea ce consumăm în viața de zi cu zi (produse alimentare, combustibil, energie, servicii de comunicații, internet și telefonie) se vor scumpi și mai accelerat decât ceea ce vedem și simțim în momentul de față.

Apăsați pe imagine, pentru a o vizualiza la rezoluție completă

Efectul taxei de solidaritate – de ce România devine nefrecventabilă pentru marile investiții?

Conform situațiilor financiare aferente anului 2020 (ultimul exercițiu pentru care toate companiile active în Romania au depus deja situațiile financiare), doar 333 de companii au înregistrat o cifră de afaceri peste pragul de 100 milioane € din totalul celor 585.290 de firme active în România, dar acestea concentrează 36% din totalul rulajelor comerciale.

Apăsați pe imagine, pentru a o vizualiza la rezoluție completă

Analiza grupului de companii cu venituri >100 milioane €, în oglindă cu restul firmelor active în România relevă următoarele concluzii:

  • Cele 333 de firme cu venituri superioare pragului de 100 mil euro au raportat pe parcursul anului 2020 un profit brut de 25,46 miliarde Lei (4,4% raportat la cifra de afaceri), ceea ce reprezintă 21% din profitul consolidat la nivelul întregului mediu de afaceri. Restul de 99,94% din companiile active în România generează diferența de 64% de venituri și 79% profit brut;
  • Profitul net consolidat raportat de cele 333 de firme cu venituri superioare pragului de 100 milioane € pe parcursul anului 2020 a fost 20,80 miliarde Lei, respectiv 3,6% din cifra de afaceri. Practic, impozitul aplicat profitului brut (ajustat cu veniturile neimpozabile, cheltuielile nedeductibile și alte deduceri fiscale) pentru anul 2020 se ridică la 4,66 miliarde Lei, ceea ce indică o rată de taxare efectivă a profitului brut de 18,3%;
  • Aplicarea taxei de solidaritate în cuantum de 1% din cifra de afaceri înregistrată ar genera venituri adiționale la bugetul public de circa 5,7 miliarde Lei, având în vedere veniturile înregistrate de companiile vizate pe parcursul anului 2020. Astfel, taxa de solidaritate împreună cu profitul brut aplicat deja companiilor ar însemna o rată de taxare efectivă de 40,9% din profitul brut. Dacă se consideră și impozitul aplicat dividendului într-un scenariu de distribuire integrală a profitului net, deducem că aproape jumătate din întregul profit brut al companiilor vizate de taxa de solidaritate este captat de statul român prin taxele impuse. România devine astfel nefrecventabilă investițiilor potențiale care pot fi realizate în viitor de către marile companii care nu sunt prezente în țara noastră, din cauza taxelor extrem de ridicate aplicate companiilor mari precum și asupra forței de muncă. Haideți să facem un exercițiu de imaginație: cine ar mai veni să facă afaceri în Romania știind că aproape jumătate din profitul brut este captat de statul român prin impozit și taxa de solidaritate?
  • Dacă raportăm taxa de solidaritate și impozitul aplicat profitului brut la nivelul cifrei de afaceri, sarcina fiscală raportată la vânzări se ridică la 1,8%, în condițiile în care companiile cu venituri <100 milioane € înregistrează o sarcină fiscală similară de 1,1%. Această diferență majoră creează un avantaj fiscal pentru companiile mici și medii. Acest lucru este valabil în special în sectoarele în care numărul companiilor care depășesc pragul de 100 mil euro venituri este foarte redus (una sau câteva companii) și acestea vor fi într-o poziție comercială dezavantajată față de restul companiilor care nu suportă această taxă.


Apăsați pe imagine, pentru a o vizualiza la rezoluție completă

Judecând după distribuția marjelor de profitabilitate netă înregistrată de companiile vizate de taxa pe solidaritate, 60 de firme înregistrează pierderi pe parcursul anului 2020, în timp ce 30 au raportat un profit net mai mic de 1% din cifra de afaceri. Practic, aceste companii vor înregistra pierderi și mai mari în eventualitatea impuneri taxei de solidaritate. Companiile cu venituri superioare pragului de 100 mil euro înregistrează un profit net raportat la cifra de afaceri de 3,6%, ceea ce înseamnă că o treime din acestea ar urma să fie anulate în eventualitatea impunerii taxei de solidaritate de 1% din cifra de afaceri. Rolul acestor companii este de importanță sistemică, având în vedere contribuția semnificativă la formarea PIB și a veniturilor publice (așa cum este detaliat în secțiunea următoare).


Apăsați pe imagine, pentru a o vizualiza la rezoluție completă

CONTRIBUȚIA FISCALĂ A COMPANIILOR VIZATE DE TAXA DE SOLIDARITATE? ACESTE COMPANII SUNT DEJA SOLIDARE

Contribuția la TVA a companiilor din eșantionul analizat a fost calculată aplicând cota de 19% la diferența dintre cifra de afaceri netă și cheltuieli cu mărfuri, materii prime și prestații externe. Limitările acestui calcul se referă la imposibilitatea de a determina ponderea exporturilor și a importurilor realizate de aceste companii în perioada analizată, precum și regimul TVA al achizițiilor / vânzărilor extra-comunitare. Calculele ilustrate în tabelul următor indică faptul că firmele analizate au generat o contribuție la totalul încasărilor publice din TVA între 30–32% în fiecare an din perioada analizată, în linie cu ponderea cifrei de afaceri în totalul rulajelor comerciale înregistrate de toate companiile active în România.

Apăsați pe imagine, pentru a o vizualiza la rezoluție completă

Contribuția la impozitul pe profit calculat că diferență dintre profitul brut și profitul net, deoarece reflectă implicit impactul veniturilor neimpozabile, cheltuielilor nedeductibile precum și a altor deduceri de sponsorizări sau donații din baza impozabilă. Calculele ilustrate în tabelul următor indică faptul că firmele din eșantionul analizat au generat o contribuție la totalul impozitului pe profit consolidat la nivel național care a variat între 24–33% în perioada analizată.

Apăsați pe imagine, pentru a o vizualiza la rezoluție completă

Apăsați pe imagine, pentru a o vizualiza la rezoluție completă

Aportul la impozitul pe venit și contribuțiile sociale pentru contractele de muncă – impact calculat pentru companiile din eșantionul analizat având în vedere fondul de salariu și numărul de angajați. Practic, companiile vizate de taxa de solidaritate au raportat o creștere a locurilor de muncă în perioada analizată cu aproape 110.000 poziții, salariul mediu brut crescând cu circa 2.000 Lei, de la 4.803 Lei (2015) până la 6.939 Lei (2020) și depășind media națională cu aproape 30%. Astfel, companiile din eșantionul analizat au plătit impozite și contribuții sociale în creștere cu 74% în perioada analizată, de la 13 miliarde Lei (2015) până la 22,57 miliarde Lei (2020), reprezentând circa 17% din totalul taxelor similare încasate de la toate companiile active în România. Astfel, companiile mari care nu vor putea transfera costurile taxei de solidaritate în prețul final din cauza concurenței favorizate în lipsa acestei taxe, vor trebui să se restructureze (disponibilizări, scădere de salarii).

Apăsați pe imagine, pentru a o vizualiza la rezoluție completă

Consolidând toate impozitele și taxele plătite de companiile din eșantionul analizat (TVA, impozit profit, contribuții și impozit venit aferent contractelor de muncă pentru angajați), acestea au înregistrat plăți către bugetul public în creștere cu aproape 50% în perioada analizată, de la 31,9 miliarde Lei (2015) până la 46,8 miliarde Lei (2020), generând în fiecare an circa 16% din totalul veniturilor fiscale curente înregistrate la nivelul întregului buget public.

Apăsați pe imagine, pentru a o vizualiza la rezoluție completă

CE AR TREBUI FĂCUT? REFORME FISCALE PENTRU REDUCEREA ECONOMIEI SUBTERANE

Înainte de a ne grăbi să pedepsim prin suprataxare companiile mari care contribuie deja cel mai mult la veniturile publice, cred cu tărie că ar trebui să ne preocupe regândirea sistemului fiscal pentru creșterea încasărilor la TVA (unde România are cele mai proaste rezultate din UE), descurajarea evaziunii fiscale, eliminarea tratamentelor fiscale preferențiale și digitalizarea administrației publice. Consiliul Fiscal a publicat luna trecută (mai 2022) o lucrare extrem de interesantă — Consolidarea bugetară și creșterea veniturilor fiscale — necesitate vitală pentru stabilitatea și securitatea economică a României. Un document de aproape 100 de pagini la care au lucrat 20 de profesioniști din domeniul economic și fiscal, care au fundamentat 5 reforme importante pentru creșterea veniturilor publice:

  • regândirea impozitării microîntreprinderilor — impact bugetar 0,5% PIB;
  • recalibrarea impozitării capitalului vs muncă — impact bugetar 1,5% PIB;
  • reforme fiscale pentru creșterea încasărilor la TVA — impact bugetar 2% PIB;
  • regândirea impozitării proprietăților imobiliare și auto;
  • transformarea digitală.

Articol publicat pe site-ul autorului.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Gabi check icon
    Iată cam ce „gandeşte" (sau ce presupune) partidul unic PSDPNLUDMR şi guvernul lor - despre contribuabilii pe care-i cică i-ar reprezenta:
    - Românii şi firmele lor, ar fi plini de bani şi nu mai ştiu ce să facă cu acei bani.
    - Şi uite aşa, pentru că au prea mulţi bani, hai să-i „invităm” printr-o lege ca să fie şi ei solidari-socialişti cu ceilalţi cioloveci. Să mai „nivelăm" un pic situaţia asta de inegaliate socială, tovarăşi. Căci altfel li se va urca la cap liberalismul capitalist...mama lor de moşieri şi burghezi!
    - Dacă tu nu vrei să devi solidar-socialist, atunci te vom declara anti-social (adică anti-socialist) şi atunci vai de curul tău. Fiindcă ANAF-ul te va sancţiona până când vei fi transformat într-un boschetar fiscal.

    Aşadar, grijă mare cu sistemul de taxare din România. Cel mai bine este să nu participi într-un astfel de sistem impredictibil şi care nu are niciun fel de remuşcări faţă de cei care contribuie cu bună credinţă la aşa-zisa „Găleată Comună”.
    Aşa cum stau lucrurile astăzi, achitarea corectă de taxe şi impozite sunt bani aruncaţi degeaba, dar şi un accept din partea ta ca să fi abuzat în continuare.
    Mai bine verifică; cui şi de ce îţi dai banii pe care i-ai muncit din greu.
    • Like 3
  • Delia MC Delia MC check icon
    Sursa de bani e sub nasul lor, una e colectarea mai bună a taxelor și impozitelor dar din păcate au promovat prea mulți incompetenți care evident nu sunt în stare s-o facă. Oricum taxa asta de solidaritate pare Taxa de lăcomie 2.0 a lui Dragnea de era să pună companii vitale pe butuci ori să le fugărească din țară și rămâneam cu buza umflată. (Mentalitatea lui ) Dragnea n-a murit ci se transformă și în orice caz se perpetuează.
    Dacă această măsură are un impact redus însă cu efecte secundare numeroase, se pune întrebarea dacă pesediștii, inițiatorii acestui proiect, au făcut deja astfel de calcule de impact și eficiență că ideea se vehiculează deja de ceva timp. Dacă nu, atunci sunt incompetenți ( Q.E.D.) iar dacă da, măsură e eminamente populistă și o știu, adică sunt perverși. Aș zice și una și alta.
    Întâi trebuie o colectare mai bună altfel degeaba tot pui bani in sac dacă sacul e găurit.
    • Like 3
    • @ Delia MC
      Adi check icon
      Eu vad lucrurile altfel, anume:
      - Daca ai o inundatie, mai intai inchizi robinetul complet. Fara nicio ezitare!
      - Apoi te apuci sa repari gaurile, eventual sa schimbi tot sistemul daca e defect.
      - Numai dupa aceea dai drumul la robinet, insa treptat, (adica incet) - ca sa poti verifica daca ai facut o treaba buna. Daca nu ai facut, atunci te intorci la primul pas si inchizi din nou robinetul complet.
      Restul e amageala, risipa inutila de timp si resurse..
      • Like 3
    • @ Delia MC
      Gabi check icon
      Uite d-aia nu-mi plac mie românii. Pentru că sunt socialişti şi proşti (fără nicio aluzie la dvs, doamnă Delia).
      Adică, te opreşte forţat pe trotuar un necunoscut, un cerşetor, fiindcă legea i-a dat lui voie să facă asta, el îţi numără banii pe care-i ai în buzunar, fiindcă legea i-a dat voie, apoi îţi ia 100 de lei din totalul banilor pe care îi aveai la tine, tot fiindcă legea i-a dat lui voie sa facă asta.
      Păi, într-un asemenea sistem de rahat, atunci nu mai are rost să te mai chinui să produci ceva căci „ce-i al meu e automat şi al tău”.
      Chiar dacă au trecut 32 de ani, românii nu se mai satură odată de „redistribuirea” (hoţia) social-socialistă..
      • Like 3
    • @ Adi
      Delia MC Delia MC check icon
      Felicitări, like, asta e ordinea și metoda. Nu prea e altfel ci mult mai precis ca procedură. Ai noștri se reped să pună în sac înainte de a cârpi sacul și pun ce iau cu nerușinare tot de la amărâtul care munceste cu cârca. O fac și pentru a livra ceva alegătorilor conduși de sete de răzbunare ( să le dăm la oase nemernicilor care sug sângele boborului și pentru a-l întărâta propagă ideile astea la televiziunile vuvuzele de partid ) și care oricum nu pricep o iotă.
      • Like 1
    • @ Delia MC
      Adi check icon
      Like si felicitari reciproce, draga doamna.
      Mesajul acelor televiziuni-vuvuzele din romania sunt gresite, sau cel putin populiste. Caci majoritatea romanilor trebuie sa invete a se integra in occident spre deosebire de-a lupta impotriva occidentului.
      Si Gabi a formulat niste ganduri excelente care merita a fi luate in considerare.
      • Like 1
    • @ Adi
      Taxa de solidaritate reprezinta inchiderea robinetului. Da tu nu vrei sa fie inchis ca te adapi de acolo.
      • Like 0
  • Principiul de bază (în taxare) ar trebui să fie creșterea concurenței (evitat și de lucrarea citată). În perioade grele trebuie sprijiniți cei mici: altfel riști să rămâi fără concurență, singura care conduce la un preț final mai mic.

    Cei mari ar trebui să fie solidari pentru a nu risca o amendă de 10% din CA, pe normele în materie de concurență, când rămân singurei, vulnerabili de a fi amendați chiar pe nedrept. Așadar întrebarea ar fi: merită 1% taxă ca să îi ajut pe cei mici, pentru a nu risca 10% (aproape cert)?!
    • Like 0
  • Gabi check icon
    Societatea civilă trebuie să ia act şi să denunţe acest precedent periculos.
    Dacă nu vom face acest lucru, atunci următorul pas va fi să acceptăm ca statul să ne diminueze, sau chiar să ne deposedeze conturile bancare pe care le avem - tot din motiv de „solidaritate”.
    În România, ANAF are deja acces la toate conturile bancare 24/din 24 de ore. Nu doar ca să la vadă, dar şi ca să le blocheze sau chiar ca să se auto-servească din ele după cum condideră de cuvinţă.
    Dacă statul poate să deposedeze prin ordonanţă de guvern profiturile unei firme - atunci acelaşi stat va putea să-ţi ia şi din banii tăi pe care i-ai depus la bancă. Aşa ceva nu este în regulă!
    Nu credeam că, vreodată, o să încep a-i înţelege pe oamenii care nu au încredere în a-şi ţine banii la bancă. Dar acum le înţeleg perfect reticenţa pe care o au.
    • Like 4
  • Lucrarea consiliului fiscal este considerată chiar de autori ca "work in progress", fără a implica instituțiile la care sunt afiliați, iar membrii Grupului nu împărtășesc aceleași opinii în diverse probleme.
    • Like 0
  • Ovidiu check icon
    Dar nu e nicio pedeapsă, Iancule. E o taxă de solidaritate, o dai cu bunătate, o dai cu umilință, o dai cu smerenie, o dai cu milostenie. Ce naiba, parcă n-ai fi creștin, parcă ai fi rechin.
    • Like 2
    • @ Ovidiu
      Adi check icon
      Imi pare rau sa-ti spun, dar nu sunt de acord.
      A da ceva din solidaritate inseamna ca TU vrei sa faci un gest de bunavointa, adica de a dona, adica de a face un cadou.
      In momentul in care un tert (statul) te OBLIGA sa faci acea donatie...atunci nu mai este un act de bunavointa din partea ta - ci o obligatie legala. Adica o impunere. Adica o alta deposedare de bani. O alta taxa impusa de catre stat cu falsul pretex ca ar fi platita, chipurile, benevol de catre tine.
      Acum intelegi diferenta intre a dona un cadou din solidaritate si a fi OBLIGAT sa accepti a fi deposedat de bani?
      Din pacate, unii nu inteleg diferenta, dar doneaza in continuare bani la buget pentru pensii speciale si alte cheltuieli nesabuite ale statului. Apoi va plangeti ca au crescut inflatia si preturile. Pai ati acceptat sa bagati bani in sistem "din solidaritate" (adica fara motiv real) ...acum luati si trage consecintele, tovarasi.
      • Like 7
    • @ Adi
      Delia MC Delia MC check icon
      Perfect de acord dar cred și sper ca dl Ovidiu să fi fost ironic.
      • Like 1
    • @ Adi
      Ovidiu check icon
      Nu te contrazic. Comentariul meu a fost scris într-o notă ironică.
      • Like 0
    • @ Delia MC
      Ovidiu check icon
      Într-adevăr, comentariul meu a fost scris într-o notă ironică.
      • Like 0
    • @ Ovidiu
      Adi check icon
      Momentan lucrurile au devenit cat se poate de serioase. Lumea nu mai are timp si chef de glume pe seama abuzurilor de impozitare ale statului. Eu am prins timpurile cu bancuri cu Bula in care se facea misto de sistem - au fost o pierdere de timp care nu a condus la absolut nimic. Oameni buni, hai sa nu mai facem ironii pe seama abuzurilor politicienilor si ale statului, in general, caci viata-i scurta. Ei isi dau ordonante si legi prin care sa ne jupuiasca mai mult. Dar daca noi facem haz de necaz inseamna ca ne meritam soarta...
      • Like 4


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult