Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Taxa de solidaritate ar putea reveni din 2023. Ciolacu: „Este pe agendă și vom alege varianta cea mai bună”. Cât ar urma să plătească suplimentar Dacia

Dacia - Inquam Photos / Adel Al-Haddad

Foto: Inquam Photos / Adel Al-Haddad

Taxa de solidaritate ar putea reveni, de anul viitor. Fără să dea detalii despre ce formă va avea și ce categorii vor fi vizate, șeful PSD, Marcel Ciolacu, a declarat recent că subiectul „este pe agendă și vom alege varianta cea mai bună”, inspirată de legislația germană.

„Eu am zis, de exemplu, taxa de solidaritate există în Germania. Și nu știu dacă o avem. Este pe agenda de discuții și vom alege varianta cea mai bună. Exact cum este în Germania. Trebuie făcută o raportare între taxe și venituri”, a spus miercuri liderul PSD, potrivit Europa FM.

Marcel Ciolacu a adăugat că un grup mixt, format din reprezentanți ai PNL, PSD și UDMR, ar trebui să stabilească, alături de experți de la Ministerul Finanțelor, ce schimbări vor fi făcute în Codul Fiscal, urmând să fie realizate simulări, inclusiv pentru o eventuală introducere a unei asemenea taxe. Nu înainte de a fi discutată la nivelul conducerii coaliției de guvernare.

O variantă aflată în discuții avansate prevede că firmele cu afaceri care depășesc 100 de milioane de euro ar putea plăti, de anul viitor, o taxă de solidaritate de 1% pe cifra de afaceri, măsura fiind agreată deja la nivel de specialiști și urmând să fie discutată la nivel politic, în perioada următoare, potrivit unor surse guvernamentale citate de Profit.ro

Potrivit sursei menționate, taxa de solidaritate ar trebui să fie plătită de peste 330 de companii, printre care Automobile Dacia, OMV Petrom, Kaufland, Ford România, Rompetrol, Carrefour. De exemplu, Dacia ar achita suplimentar, la bugetul de stat, 37 milioane euro, iar OMV Petrom, încă 30 milioane euro, raportat la cifrele de afaceri disponibile la finalul anului trecut. Suma totală ce ar urma să ajungă la bugetul statului era estimată la un miliard de euro.

Mediul de afaceri a respins ideea aplicării unei taxe de solidaritate, arătând că în perioade de criză nu trebuie aplicate taxe mai mari, pentru că ar frâna creșterea economiei, care se află într-o perioadă de recuperare a pierderilor cauzate de pandemie.

„Introducerea unor taxe în mod intempestiv, deși nu este un caz singular, fără o analiză atât a impactului direct, dar și comparativ cu compatibilitatea legislației europene și a posibilelor reacții subsecvente, în loc să stimuleze economia astfel încât să genereze venituri în plus la budget, penalizează exact acele segmente de companii care se conformează și au reușit să performeze în condițiile sanitare restrictive. De cele mai multe ori, luarea unor astfel de decizii fără o consultare reală cu mediul de afaceri, fără un dialog transparent și o perioadă rezonabilă de ajustare nu va avea efectul scontat, iar impactul negativ în imaginea României sunt foarte greu de recâștigat”, se arăta într-un comunicat transmis la finalul anului trecut de Consiliul Investitorilor Străini.

Tema introducerii unei taxe de solidaritate apare periodic în spațiul public, sub diverse forme, care nu au ajuns să fie aplicate.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    Taxa pe cifra de afaceri este o aberatie economica. Ce faci cu o firma care nu are profit? O faci sa se imprumute si pentru taxe? Asta ca sa nu mai zic ca la unele firme unde rulajul este foarte mare, profitul este sub acest prag. Sunt alte ineptii scoase pe gura de persoanje cu experienta economica redusa din P$D care vor sa depopuleze de tot tara asta. Iar cand vin cu argumente ca in Germania e la fel, denota fie o necunoastere totala a situatiei sau mint in fata. Daca vor sa vorbesca de solidaritate sa o faca la pensii, intre speciali si restul pensionarilor.
    • Like 1
  • Dorin check icon
    Solidaritate cu cine!? Cu gașca căpușelor bugetare , habarniste , nesimțite, tupeiste și nehalite.? Păi îi umflii pe băieții PCR,iști ( pile, cunoștințe și relații ) de la stat cu salarii babane și tot felul de sporuri aiuristice și vii cu tupeu să mă jupoi pe mine privat . Multă nesimțire și tupeu porcesc la acestă clonă de secretar de partid ceaușist care este Ciolacu.
    • Like 0
  • In primul rand taxa pe solidaritate nu ma-i exista in Germania. In al doilea rand taxa de solidaritate din Germania a fost folosita pentru a diminua decalajele economice si de infrastructura dintre Germania de Vest si cea de Est. Nu pentru a acoperii incapacitatea politicenilor . La taxe copiem pe toti , dar la lucruri bune pe nimeni. Orice prost poate ridica taxele.
    • Like 1
  • D check icon
    Dar administrație publică și infrastructură exact ca în Germania, pe când?
    • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult