Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Taxa de solidaritate ar putea reveni din 2023. Ciolacu: „Este pe agendă și vom alege varianta cea mai bună”. Cât ar urma să plătească suplimentar Dacia

Dacia - Inquam Photos / Adel Al-Haddad

Foto: Inquam Photos / Adel Al-Haddad

Taxa de solidaritate ar putea reveni, de anul viitor. Fără să dea detalii despre ce formă va avea și ce categorii vor fi vizate, șeful PSD, Marcel Ciolacu, a declarat recent că subiectul „este pe agendă și vom alege varianta cea mai bună”, inspirată de legislația germană.

„Eu am zis, de exemplu, taxa de solidaritate există în Germania. Și nu știu dacă o avem. Este pe agenda de discuții și vom alege varianta cea mai bună. Exact cum este în Germania. Trebuie făcută o raportare între taxe și venituri”, a spus miercuri liderul PSD, potrivit Europa FM.

Marcel Ciolacu a adăugat că un grup mixt, format din reprezentanți ai PNL, PSD și UDMR, ar trebui să stabilească, alături de experți de la Ministerul Finanțelor, ce schimbări vor fi făcute în Codul Fiscal, urmând să fie realizate simulări, inclusiv pentru o eventuală introducere a unei asemenea taxe. Nu înainte de a fi discutată la nivelul conducerii coaliției de guvernare.

O variantă aflată în discuții avansate prevede că firmele cu afaceri care depășesc 100 de milioane de euro ar putea plăti, de anul viitor, o taxă de solidaritate de 1% pe cifra de afaceri, măsura fiind agreată deja la nivel de specialiști și urmând să fie discutată la nivel politic, în perioada următoare, potrivit unor surse guvernamentale citate de Profit.ro

Potrivit sursei menționate, taxa de solidaritate ar trebui să fie plătită de peste 330 de companii, printre care Automobile Dacia, OMV Petrom, Kaufland, Ford România, Rompetrol, Carrefour. De exemplu, Dacia ar achita suplimentar, la bugetul de stat, 37 milioane euro, iar OMV Petrom, încă 30 milioane euro, raportat la cifrele de afaceri disponibile la finalul anului trecut. Suma totală ce ar urma să ajungă la bugetul statului era estimată la un miliard de euro.

Mediul de afaceri a respins ideea aplicării unei taxe de solidaritate, arătând că în perioade de criză nu trebuie aplicate taxe mai mari, pentru că ar frâna creșterea economiei, care se află într-o perioadă de recuperare a pierderilor cauzate de pandemie.

„Introducerea unor taxe în mod intempestiv, deși nu este un caz singular, fără o analiză atât a impactului direct, dar și comparativ cu compatibilitatea legislației europene și a posibilelor reacții subsecvente, în loc să stimuleze economia astfel încât să genereze venituri în plus la budget, penalizează exact acele segmente de companii care se conformează și au reușit să performeze în condițiile sanitare restrictive. De cele mai multe ori, luarea unor astfel de decizii fără o consultare reală cu mediul de afaceri, fără un dialog transparent și o perioadă rezonabilă de ajustare nu va avea efectul scontat, iar impactul negativ în imaginea României sunt foarte greu de recâștigat”, se arăta într-un comunicat transmis la finalul anului trecut de Consiliul Investitorilor Străini.

Tema introducerii unei taxe de solidaritate apare periodic în spațiul public, sub diverse forme, care nu au ajuns să fie aplicate.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    Taxa pe cifra de afaceri este o aberatie economica. Ce faci cu o firma care nu are profit? O faci sa se imprumute si pentru taxe? Asta ca sa nu mai zic ca la unele firme unde rulajul este foarte mare, profitul este sub acest prag. Sunt alte ineptii scoase pe gura de persoanje cu experienta economica redusa din P$D care vor sa depopuleze de tot tara asta. Iar cand vin cu argumente ca in Germania e la fel, denota fie o necunoastere totala a situatiei sau mint in fata. Daca vor sa vorbesca de solidaritate sa o faca la pensii, intre speciali si restul pensionarilor.
    • Like 1
  • Dorin check icon
    Solidaritate cu cine!? Cu gașca căpușelor bugetare , habarniste , nesimțite, tupeiste și nehalite.? Păi îi umflii pe băieții PCR,iști ( pile, cunoștințe și relații ) de la stat cu salarii babane și tot felul de sporuri aiuristice și vii cu tupeu să mă jupoi pe mine privat . Multă nesimțire și tupeu porcesc la acestă clonă de secretar de partid ceaușist care este Ciolacu.
    • Like 0
  • In primul rand taxa pe solidaritate nu ma-i exista in Germania. In al doilea rand taxa de solidaritate din Germania a fost folosita pentru a diminua decalajele economice si de infrastructura dintre Germania de Vest si cea de Est. Nu pentru a acoperii incapacitatea politicenilor . La taxe copiem pe toti , dar la lucruri bune pe nimeni. Orice prost poate ridica taxele.
    • Like 1
  • D check icon
    Dar administrație publică și infrastructură exact ca în Germania, pe când?
    • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult