Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Taxa de solidaritate ar putea reveni din 2023. Ciolacu: „Este pe agendă și vom alege varianta cea mai bună”. Cât ar urma să plătească suplimentar Dacia

Dacia - Inquam Photos / Adel Al-Haddad

Foto: Inquam Photos / Adel Al-Haddad

Taxa de solidaritate ar putea reveni, de anul viitor. Fără să dea detalii despre ce formă va avea și ce categorii vor fi vizate, șeful PSD, Marcel Ciolacu, a declarat recent că subiectul „este pe agendă și vom alege varianta cea mai bună”, inspirată de legislația germană.

„Eu am zis, de exemplu, taxa de solidaritate există în Germania. Și nu știu dacă o avem. Este pe agenda de discuții și vom alege varianta cea mai bună. Exact cum este în Germania. Trebuie făcută o raportare între taxe și venituri”, a spus miercuri liderul PSD, potrivit Europa FM.

Marcel Ciolacu a adăugat că un grup mixt, format din reprezentanți ai PNL, PSD și UDMR, ar trebui să stabilească, alături de experți de la Ministerul Finanțelor, ce schimbări vor fi făcute în Codul Fiscal, urmând să fie realizate simulări, inclusiv pentru o eventuală introducere a unei asemenea taxe. Nu înainte de a fi discutată la nivelul conducerii coaliției de guvernare.

O variantă aflată în discuții avansate prevede că firmele cu afaceri care depășesc 100 de milioane de euro ar putea plăti, de anul viitor, o taxă de solidaritate de 1% pe cifra de afaceri, măsura fiind agreată deja la nivel de specialiști și urmând să fie discutată la nivel politic, în perioada următoare, potrivit unor surse guvernamentale citate de Profit.ro

Potrivit sursei menționate, taxa de solidaritate ar trebui să fie plătită de peste 330 de companii, printre care Automobile Dacia, OMV Petrom, Kaufland, Ford România, Rompetrol, Carrefour. De exemplu, Dacia ar achita suplimentar, la bugetul de stat, 37 milioane euro, iar OMV Petrom, încă 30 milioane euro, raportat la cifrele de afaceri disponibile la finalul anului trecut. Suma totală ce ar urma să ajungă la bugetul statului era estimată la un miliard de euro.

Mediul de afaceri a respins ideea aplicării unei taxe de solidaritate, arătând că în perioade de criză nu trebuie aplicate taxe mai mari, pentru că ar frâna creșterea economiei, care se află într-o perioadă de recuperare a pierderilor cauzate de pandemie.

„Introducerea unor taxe în mod intempestiv, deși nu este un caz singular, fără o analiză atât a impactului direct, dar și comparativ cu compatibilitatea legislației europene și a posibilelor reacții subsecvente, în loc să stimuleze economia astfel încât să genereze venituri în plus la budget, penalizează exact acele segmente de companii care se conformează și au reușit să performeze în condițiile sanitare restrictive. De cele mai multe ori, luarea unor astfel de decizii fără o consultare reală cu mediul de afaceri, fără un dialog transparent și o perioadă rezonabilă de ajustare nu va avea efectul scontat, iar impactul negativ în imaginea României sunt foarte greu de recâștigat”, se arăta într-un comunicat transmis la finalul anului trecut de Consiliul Investitorilor Străini.

Tema introducerii unei taxe de solidaritate apare periodic în spațiul public, sub diverse forme, care nu au ajuns să fie aplicate.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    Taxa pe cifra de afaceri este o aberatie economica. Ce faci cu o firma care nu are profit? O faci sa se imprumute si pentru taxe? Asta ca sa nu mai zic ca la unele firme unde rulajul este foarte mare, profitul este sub acest prag. Sunt alte ineptii scoase pe gura de persoanje cu experienta economica redusa din P$D care vor sa depopuleze de tot tara asta. Iar cand vin cu argumente ca in Germania e la fel, denota fie o necunoastere totala a situatiei sau mint in fata. Daca vor sa vorbesca de solidaritate sa o faca la pensii, intre speciali si restul pensionarilor.
    • Like 1
  • Dorin check icon
    Solidaritate cu cine!? Cu gașca căpușelor bugetare , habarniste , nesimțite, tupeiste și nehalite.? Păi îi umflii pe băieții PCR,iști ( pile, cunoștințe și relații ) de la stat cu salarii babane și tot felul de sporuri aiuristice și vii cu tupeu să mă jupoi pe mine privat . Multă nesimțire și tupeu porcesc la acestă clonă de secretar de partid ceaușist care este Ciolacu.
    • Like 0
  • In primul rand taxa pe solidaritate nu ma-i exista in Germania. In al doilea rand taxa de solidaritate din Germania a fost folosita pentru a diminua decalajele economice si de infrastructura dintre Germania de Vest si cea de Est. Nu pentru a acoperii incapacitatea politicenilor . La taxe copiem pe toti , dar la lucruri bune pe nimeni. Orice prost poate ridica taxele.
    • Like 1
  • D check icon
    Dar administrație publică și infrastructură exact ca în Germania, pe când?
    • Like 1


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu---

Pohta lui Trump de a înșfăca Groenlanda e chiar mai puțin justificată decât cea a lui Putin de a înșfăca Ucraina. RSS Ucraineană a făcut parte din imperiul sovietic. În partea de sud-est a țării există o minoritate rusă și rusofilă. Ucraina nu e membru UE sau NATO. Populația Groenlandei, formată din inuiți, e total diferită de cea nord-americană. Groenlanda nu a aparținut niciodată SUA, din 1814 face parte din regatul Danemarcei. Toți groenlandezii sunt cetățeni danezi de drept. Groenlanda e membru UE și NATO.

Citește mai mult

MERCOSUR. Sursa foto: Profimedia

O piață comună cu Mercosur elimină bariere tarifare și netarifare din calea exporturilor. Mai ales a exporturilor de valoare adăugată mare: autoturisme, tractoare (cele de la Reghin se vând ca pâinea caldă în Chile, în dauna chinezilor), echipamente electrice etc. Pentru noi, ca țară, liberul schimb cu Mercosur aduce beneficii nete, dă un impuls pozitiv extraordinar economiei noastre. foto: Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon INDIA LIFE

În loc să ne pierdem timpul comentând destinul Americii (despre morți numai de bine) sau contemplând ficțiuni „indo-pacifice”, ar fi mai bine să începem să construim lumea indo-atlantică. Oceanul Indian, Marea Roșie și Marea Mediterană (cu Marea Neagră în nord) formează un continuum maritim – adică de departe cel mai scurt și mai ieftin coridor comercial care poate lega Asia de Sud (în principal India) și Asia de Sud-Est, de Europa. foto Profimedia

Citește mai mult

Psihologii trag un semnal de alarmă cu privire la proiectul de redefinire a profesiei lor: „Dacă un șofer lucrează într-un sat unde oamenii nu au bani, statul i-ar spune că el nu a condus niciun kilometru în acel an, deși a salvat vieți în fiecare zi!”

În prag de sărbători, pe sub radarul opiniei publice, a fost depusă în Parlament o propunere legislativă (B708/2025) care promite să „organizeze” profesia de psiholog. În realitate, analiza documentelor și vocile experților din domeniu conturează un scenariu alarmant: un amestec de birocrație sufocantă, bariere financiare absurde și o centralizare a puterii care transformă Colegiul Psihologilor într-un „stat în stat”. sursa foto: Profimedia

Citește mai mult