Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Taxa de solidaritate, „premiul” pe care îl primești când investești în fabrici în România, aduci tehnologie, creezi locuri de munca, ești contribuabil onest și atingi o cifră de afaceri de 500 milioane de lei

Fabrică - Foto: Bogdan Dănescu/Inquam Photos

Foto: Bogdan Dănescu/Inquam Photos

Termenul “premiu”, nu-mi aparține, a fost lansat ieri de Florin Pogonaru, dar descrie foarte bine ce poți păți daca ai încredere în România și investești într-o fabrică. Pentru că din cele peste 300 de companii eligibile pentru “premiere”, foarte multe sunt societăți comerciale care au în spate o fabrică în România. Așadar, a) pe lângă creșterile incredibile la preturile la utilități (care ne-au arătat că de fapt nici nu avem destul gaz, ați văzut ce a pățit Azomureș), b) nevoia de creșteri salariale în 2022 cu cel puțin inflația, chiar mai mult în cazul indexărilor la salariul minim și c) dublările prețurilor materiilor prime care vin, desigur, din import, fabricile din țară vor plăti încă 1% din cifra de afaceri.

Să dam câteva exemple, că să înțelegem cine va plati și cine nu:

1) Marii producători internaționali de autovehicole aduc mașinile din import prin 10-20 de dealeri locali și regionali, care fiecare în parte nu fac o cifră de afaceri de 500 milioane lei / an. Așadar, de plătit vor plăti cele două fabrici din țară, împreună cu producătorii de componente auto cu fabrici aici;

2) Marii producători internaționali din chimie, IT, electronice, electrocasnice, mâncare, etc. își aduc produsele prin importatori care fie nu ating cifre de afaceri de 500 de milioane lei, fie dacă trec de 500 milioane lei, nu au cum să plătească 1% taxa suplimentară pentru că lucrează cu marje reduse. Așadar, de plătit vor plati producătorii din țară, pentru că sunt ușor de identificat și urmărit.

3) Din cele 18 miliarde lei ale pieței farmaceutice, doar 1,5 miliarde se fabrică în tara, restul sunt aduse prin distribuitori care, la fel ca mai sus, fie nu ating cifre de afaceri de 500 milioane lei, fie dacă trec de 500 milioane lei, nu au cum să plătească 1% taxa suplimentară pentru că lucrează cu marje controlate.

Așadar, cert este că taxa va fi plătita doar de cele două fabrici din țară care au cifra de afaceri de peste 500 milioane lei.

Iar “criminalii” fiscali, evazioniștii, munca la negru și băieții deștepți (la propriu) care fac afaceri de miliarde fară să plătească un leu în Romania, scapă de la solidaritate.

La o cifră de afaceri pentru ultimul an financiar de 780 milioane lei am plătit în țară taxa clawback de 38 milioane lei, 26 milioane lei impozit pe profit și alte multe milioane în contribuții sociale și sănătate. La asta se vă adaugă “taxa de solidaritate” de 7,8 milioane de lei, astfel că îmi iau adio de la finanțarea unui nou hub de distribuție pentru Europa.

Multe fabrici care aveau planuri de expansiune în România le vor pune pe stop, asta însemnând că vor stagna tehnologic și că deficitul de balanță comerciala al României se va accentua. Și, pe termen lung, iar se închid câteva fabrici, spre bucuria importatorilor și, desigur, a imobiliarilor, care își trag un bloc sau un mall în locul lăsat liber.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ce-a mai mare spalare de creier ii atunci cand ii faci pe saraci sa apere avutia bogatilor.
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult