Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Taxa de solidaritate, „premiul” pe care îl primești când investești în fabrici în România, aduci tehnologie, creezi locuri de munca, ești contribuabil onest și atingi o cifră de afaceri de 500 milioane de lei

Fabrică - Foto: Bogdan Dănescu/Inquam Photos

Foto: Bogdan Dănescu/Inquam Photos

Termenul “premiu”, nu-mi aparține, a fost lansat ieri de Florin Pogonaru, dar descrie foarte bine ce poți păți daca ai încredere în România și investești într-o fabrică. Pentru că din cele peste 300 de companii eligibile pentru “premiere”, foarte multe sunt societăți comerciale care au în spate o fabrică în România. Așadar, a) pe lângă creșterile incredibile la preturile la utilități (care ne-au arătat că de fapt nici nu avem destul gaz, ați văzut ce a pățit Azomureș), b) nevoia de creșteri salariale în 2022 cu cel puțin inflația, chiar mai mult în cazul indexărilor la salariul minim și c) dublările prețurilor materiilor prime care vin, desigur, din import, fabricile din țară vor plăti încă 1% din cifra de afaceri.

Să dam câteva exemple, că să înțelegem cine va plati și cine nu:

1) Marii producători internaționali de autovehicole aduc mașinile din import prin 10-20 de dealeri locali și regionali, care fiecare în parte nu fac o cifră de afaceri de 500 milioane lei / an. Așadar, de plătit vor plăti cele două fabrici din țară, împreună cu producătorii de componente auto cu fabrici aici;

2) Marii producători internaționali din chimie, IT, electronice, electrocasnice, mâncare, etc. își aduc produsele prin importatori care fie nu ating cifre de afaceri de 500 de milioane lei, fie dacă trec de 500 milioane lei, nu au cum să plătească 1% taxa suplimentară pentru că lucrează cu marje reduse. Așadar, de plătit vor plati producătorii din țară, pentru că sunt ușor de identificat și urmărit.

3) Din cele 18 miliarde lei ale pieței farmaceutice, doar 1,5 miliarde se fabrică în tara, restul sunt aduse prin distribuitori care, la fel ca mai sus, fie nu ating cifre de afaceri de 500 milioane lei, fie dacă trec de 500 milioane lei, nu au cum să plătească 1% taxa suplimentară pentru că lucrează cu marje controlate.

Așadar, cert este că taxa va fi plătita doar de cele două fabrici din țară care au cifra de afaceri de peste 500 milioane lei.

Iar “criminalii” fiscali, evazioniștii, munca la negru și băieții deștepți (la propriu) care fac afaceri de miliarde fară să plătească un leu în Romania, scapă de la solidaritate.

La o cifră de afaceri pentru ultimul an financiar de 780 milioane lei am plătit în țară taxa clawback de 38 milioane lei, 26 milioane lei impozit pe profit și alte multe milioane în contribuții sociale și sănătate. La asta se vă adaugă “taxa de solidaritate” de 7,8 milioane de lei, astfel că îmi iau adio de la finanțarea unui nou hub de distribuție pentru Europa.

Multe fabrici care aveau planuri de expansiune în România le vor pune pe stop, asta însemnând că vor stagna tehnologic și că deficitul de balanță comerciala al României se va accentua. Și, pe termen lung, iar se închid câteva fabrici, spre bucuria importatorilor și, desigur, a imobiliarilor, care își trag un bloc sau un mall în locul lăsat liber.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ce-a mai mare spalare de creier ii atunci cand ii faci pe saraci sa apere avutia bogatilor.
    • Like 0


Îți recomandăm

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult

Solar Resources

V-am spus anul trecut povestea IT-stului care a făcut o „reconfigurare de traseu” în carieră: sătul de orele pierdute în trafic în București, s-a întors „la țară”, lângă Turnu Măgurele, să facă agricultură bio.

Citește mai mult

Post Malone

A deschis turneul său european ”The Big Ass Tour” la Cluj și a spus în fața tuturor că nu a mai fost niciodată în România, dar că e „ireal” că a fost primit atât de bine aici. A vorbit cu sinceritate despre începuturile sale și despre cum i se zicea la început că va fi un „one hit wonder”. Am descoperit la Untold X un artist cu o voce foarte bună, inepuizabilă, ca o baterie cu reîncărcare rapidă: la finalul fiecărei piese părea că rămâne fără suflare. În mod neașteptat, se reîncărca în câteva zeci de secunde în care i se auzea respirația adâncă și intra cu aceeași forță în următoarea melodie. E foarte valoros Post Malone, pentru mine, revelația acestei ediții (foto: Inquam Photos / Vlad Bereholschi).

Citește mai mult