Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

UDMR și PSD vor să impună companiilor mari o taxă de solidaritate. În realitate, ea va fi plătită de toți românii în prețul produselor

Supermarket - getty

Foto: getty

Companiile care au o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro ar urma să plătească o taxă de 1% din aceasta, dacă măsura propusă de UDMR în discuțiile despre buget din coaliție de guvernare va deveni realitate. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, susține că o astfel de măsură este necesară pentru a crește veniturile la buget „într-o perioadă dificilă” și că ea ar fi impusă pentru cel mult trei ani, pe modelul aplicat în Ungaria care a introdus o „taxă de criză” în 2010, în timpul recesiunii economice. Propunerea UDMR poartă numele de „taxă de solidaritate”.

„Este o propunere pentru o perioadă scurtă, de un an de zile, de a creşte veniturile la buget într-o perioadă dificilă, când eşti nevoit, din cauza inflaţiei, a creşterii preţurilor la energie, să mai aduci la buget nişte sume cu care poţi să îi ajuţi pe acei oameni care au nevoie de ajutor, dar, în acelaşi timp, trebuie să faci şi investiţii în sănătate, în educaţie, în domenii importante. Eu am propus această taxă, nu este ceva uzual, trebuie o discuţie şi cu oamenii de afaceri. Au existat mici discuţii, unii acceptă mai uşor, alţii mai greu. Eu propun o taxă de 1% din cifra de afaceri pe anul 2021, pe un an de zile, care înseamnă un venit important şi care va avea ca destinaţie investiţii în sănătate şi educaţie, domenii prioritare, nu cheltuieli permanente”, a declarat Kelemen Hunor, potrivit Agerpres. Propunerea nu a fost agreată încă în coaliția de guvernare, unde e susținută de PSD, dar nu și de PNL. Dacă va deveni realitate, ar urma să aibă impact asupra a peste 300 de companii private și de stat, care vor contribui împreună la buget cu aproximativ 5,5 miliarde de lei în plus. Reprezentanții mediului de afaceri se opun taxei de solidaritate propusă de UDMR, pe care o critică și o serie de analiști economici. 

Investitorii străini: Introducerea taxei penalizează exact acele segmente de companii care se conformează și au reușit să performeze

Consiliul Investitorilor Străini și-a exprimat îngrijorarea față de această propunere. „Introducerea unor taxe în mod intempestiv, deși nu este un caz singular, fără o analiză atât a impactului direct, dar și comparativ cu compatibilitatea legislației europene și a posibilelor reacții subsecvente, în loc să stimuleze economia astfel încât să genereze venituri în plus la buget, penalizează exact acele segmente de companii care se conformează și au reușit să performeze în condițiile sanitare restrictive. De cele mai multe ori luarea unor astfel de decizii fără o consultare reală cu mediul de afaceri, fără un dialog transparent și o perioadă rezonabilă de ajustare nu va avea efectul scontat, iar impactul negativ în imaginea României sunt foarte greu de recâștigat”, a transmis, într-un comunicat, organizația care reprezintă 120 dintre cele mai mari companii din țară. 

Camera de Comerț Americană în România (AmCham) a cerut la rândul său coaliției de guvernare să renunțe la această intenție, despre care spune că descurajează investițiile.

Dan Schwartz: Taxa va fi recuperată de la clienți

Consultantul fiscal Dan Schwartz a declarat la Digi24 că, dacă va fi adoptată, taxa de solidaritate va fi recuperată de companii tot de la cetățenii de rând. „În mod logic, această taxa va fi recuperată de la clienți sau de la consumatori. Termenul solidaritate e distractiv pentru ca nu înțeleg de de trebuie sa fie solidare doar 300 de entități care oricum plătesc la bugetul statului cele mai mari sume. Aceștia sunt cei mai mari angajatori din România, deci ne putem aștepta la tot felul de efecte negative”. În opinia sa, o astfel de taxă „confirmă incapacitatea autorităților românești de a colecta taxele și impozitele în mod corect, la nivelul cel puțin mediu al UE. Efectul se va vedea unde ne doare mai mult: în zona de investiții si de creare a unor noi locuri de muncă”, a afirmat Dan Scwartz.

Iancu Guda: Hoția și evaziunea TVA ne costă 35 miliarde de lei în România și descurajează antreprenorii corecți. Aici unde este solidaritatea?

Despre incapacitatea statului de a colecta taxele a vorbit și analistul economic Iancu Guda. „TVA gap nerecuperat (evaziune fiscală) în Romania este 35% (din 100 lei se colectează doar 65). Suntem pe locul 1 în UE timp de 7 ani la rând! Urmează Grecia cu 25% (la mare distanță), media UE este 8%, Bulgaria are 9%, a reușit să colecteze mai bine prin digitalizarea administrației fiscale. Hoția și evaziunea TVA ne costă 35 miliarde de lei în România și descurajează antreprenorii corecți. Aici unde este solidaritatea?”, se întreabă analistul care spune că taxa reprezintă „taxa de incompetență a guvernului de a rezolva alte inechități mult mai grave din economie”. 

Printre acestea se numără averile ilicite și nejustificate de veniturile fiscalizate, pensiile speciale și aparatul public supradimensionat.

Radu Georgescu: Politicianul care a pus denumirea de „taxa de solidaritate” este foarte bun pe marketing

Economistul Radu Georgescu averrizează că această taxă va fi, de fapt, plătită de toată lumea, „Politicianul care a pus denumirea de „taxa de solidaritate” este foarte bun pe marketing. 80% dintre oameni vor fi de acord cu această taxă. Statul ia bani de la bogați si le dă celor săraci. Dar de fapt toți vom plăti”

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fady Fady Chreih | Reginamaria.ro

De la etajul 17 al unei clădiri emblematice din Nordul Bucureștiului, orașul pare mai verde și mai ordonat. Fady Chreih, CEO-ul Rețelei private de sănătate Regina Maria, îmi povestește, într-un interviu pentru platforma republica.ro, despre cum s-a transformat o afacere locală lansată în toamna lui 1995 într-un motor al unei schimbări culturale- a redefinit ce înseamnă să fii pacient, medic și angajator într-o Românie care se caută încă pe sine și face eforturi să găsească răspunsuri la întrebări dificile în istoria sa de după 1990. În 20230, Regina Maria vizează afaceri de 1 miliard de euro, dublu față de astăzi.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Studenți la calculator

Din când în când mai schimb vorbe la o cafea, la sfârșit de săptămână, cu studenții sau foștii studenți cu care am lucrat în diverse momente ale vieții. Fac asta de ani de zile și încă îmi face plăcere. La început, când încercam să ne cunoaștem mai bine, eram convinsă că stăpânesc bine limba română. Aveam impresia că știu nuanțe, subtexte, ritmuri. Până într-o zi, acum câțiva ani, când unul dintre ei a spus: „Mamăăă, ce vibe soft are mesajul ăsta, dar totuși e on point.” Și-atunci am realizat că trebuie să mai învăț.

Citește mai mult

politician - Foto: Mihajlo Maricic / Panthermedia / Profimedia

O funcție atât de importantă, cum este cea de prim-ministru, este ocupată de o persoană care este numită oficial de președintele României, în principiu la propunerea partidelor politice reprezentate în Parlament. Spun în principiu, deoarece o persoană din zona non politică ar putea fi numită de președintele țării și eventual votată de partidele reprezentate în Parlament. Foto: Profimedia

Citește mai mult