Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

UDMR și PSD vor să impună companiilor mari o taxă de solidaritate. În realitate, ea va fi plătită de toți românii în prețul produselor

Supermarket - getty

Foto: getty

Companiile care au o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro ar urma să plătească o taxă de 1% din aceasta, dacă măsura propusă de UDMR în discuțiile despre buget din coaliție de guvernare va deveni realitate. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, susține că o astfel de măsură este necesară pentru a crește veniturile la buget „într-o perioadă dificilă” și că ea ar fi impusă pentru cel mult trei ani, pe modelul aplicat în Ungaria care a introdus o „taxă de criză” în 2010, în timpul recesiunii economice. Propunerea UDMR poartă numele de „taxă de solidaritate”.

„Este o propunere pentru o perioadă scurtă, de un an de zile, de a creşte veniturile la buget într-o perioadă dificilă, când eşti nevoit, din cauza inflaţiei, a creşterii preţurilor la energie, să mai aduci la buget nişte sume cu care poţi să îi ajuţi pe acei oameni care au nevoie de ajutor, dar, în acelaşi timp, trebuie să faci şi investiţii în sănătate, în educaţie, în domenii importante. Eu am propus această taxă, nu este ceva uzual, trebuie o discuţie şi cu oamenii de afaceri. Au existat mici discuţii, unii acceptă mai uşor, alţii mai greu. Eu propun o taxă de 1% din cifra de afaceri pe anul 2021, pe un an de zile, care înseamnă un venit important şi care va avea ca destinaţie investiţii în sănătate şi educaţie, domenii prioritare, nu cheltuieli permanente”, a declarat Kelemen Hunor, potrivit Agerpres. Propunerea nu a fost agreată încă în coaliția de guvernare, unde e susținută de PSD, dar nu și de PNL. Dacă va deveni realitate, ar urma să aibă impact asupra a peste 300 de companii private și de stat, care vor contribui împreună la buget cu aproximativ 5,5 miliarde de lei în plus. Reprezentanții mediului de afaceri se opun taxei de solidaritate propusă de UDMR, pe care o critică și o serie de analiști economici. 

Investitorii străini: Introducerea taxei penalizează exact acele segmente de companii care se conformează și au reușit să performeze

Consiliul Investitorilor Străini și-a exprimat îngrijorarea față de această propunere. „Introducerea unor taxe în mod intempestiv, deși nu este un caz singular, fără o analiză atât a impactului direct, dar și comparativ cu compatibilitatea legislației europene și a posibilelor reacții subsecvente, în loc să stimuleze economia astfel încât să genereze venituri în plus la buget, penalizează exact acele segmente de companii care se conformează și au reușit să performeze în condițiile sanitare restrictive. De cele mai multe ori luarea unor astfel de decizii fără o consultare reală cu mediul de afaceri, fără un dialog transparent și o perioadă rezonabilă de ajustare nu va avea efectul scontat, iar impactul negativ în imaginea României sunt foarte greu de recâștigat”, a transmis, într-un comunicat, organizația care reprezintă 120 dintre cele mai mari companii din țară. 

Camera de Comerț Americană în România (AmCham) a cerut la rândul său coaliției de guvernare să renunțe la această intenție, despre care spune că descurajează investițiile.

Dan Schwartz: Taxa va fi recuperată de la clienți

Consultantul fiscal Dan Schwartz a declarat la Digi24 că, dacă va fi adoptată, taxa de solidaritate va fi recuperată de companii tot de la cetățenii de rând. „În mod logic, această taxa va fi recuperată de la clienți sau de la consumatori. Termenul solidaritate e distractiv pentru ca nu înțeleg de de trebuie sa fie solidare doar 300 de entități care oricum plătesc la bugetul statului cele mai mari sume. Aceștia sunt cei mai mari angajatori din România, deci ne putem aștepta la tot felul de efecte negative”. În opinia sa, o astfel de taxă „confirmă incapacitatea autorităților românești de a colecta taxele și impozitele în mod corect, la nivelul cel puțin mediu al UE. Efectul se va vedea unde ne doare mai mult: în zona de investiții si de creare a unor noi locuri de muncă”, a afirmat Dan Scwartz.

Iancu Guda: Hoția și evaziunea TVA ne costă 35 miliarde de lei în România și descurajează antreprenorii corecți. Aici unde este solidaritatea?

Despre incapacitatea statului de a colecta taxele a vorbit și analistul economic Iancu Guda. „TVA gap nerecuperat (evaziune fiscală) în Romania este 35% (din 100 lei se colectează doar 65). Suntem pe locul 1 în UE timp de 7 ani la rând! Urmează Grecia cu 25% (la mare distanță), media UE este 8%, Bulgaria are 9%, a reușit să colecteze mai bine prin digitalizarea administrației fiscale. Hoția și evaziunea TVA ne costă 35 miliarde de lei în România și descurajează antreprenorii corecți. Aici unde este solidaritatea?”, se întreabă analistul care spune că taxa reprezintă „taxa de incompetență a guvernului de a rezolva alte inechități mult mai grave din economie”. 

Printre acestea se numără averile ilicite și nejustificate de veniturile fiscalizate, pensiile speciale și aparatul public supradimensionat.

Radu Georgescu: Politicianul care a pus denumirea de „taxa de solidaritate” este foarte bun pe marketing

Economistul Radu Georgescu averrizează că această taxă va fi, de fapt, plătită de toată lumea, „Politicianul care a pus denumirea de „taxa de solidaritate” este foarte bun pe marketing. 80% dintre oameni vor fi de acord cu această taxă. Statul ia bani de la bogați si le dă celor săraci. Dar de fapt toți vom plăti”

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult