Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

UDMR și PSD vor să impună companiilor mari o taxă de solidaritate. În realitate, ea va fi plătită de toți românii în prețul produselor

Supermarket - getty

Foto: getty

Companiile care au o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro ar urma să plătească o taxă de 1% din aceasta, dacă măsura propusă de UDMR în discuțiile despre buget din coaliție de guvernare va deveni realitate. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, susține că o astfel de măsură este necesară pentru a crește veniturile la buget „într-o perioadă dificilă” și că ea ar fi impusă pentru cel mult trei ani, pe modelul aplicat în Ungaria care a introdus o „taxă de criză” în 2010, în timpul recesiunii economice. Propunerea UDMR poartă numele de „taxă de solidaritate”.

„Este o propunere pentru o perioadă scurtă, de un an de zile, de a creşte veniturile la buget într-o perioadă dificilă, când eşti nevoit, din cauza inflaţiei, a creşterii preţurilor la energie, să mai aduci la buget nişte sume cu care poţi să îi ajuţi pe acei oameni care au nevoie de ajutor, dar, în acelaşi timp, trebuie să faci şi investiţii în sănătate, în educaţie, în domenii importante. Eu am propus această taxă, nu este ceva uzual, trebuie o discuţie şi cu oamenii de afaceri. Au existat mici discuţii, unii acceptă mai uşor, alţii mai greu. Eu propun o taxă de 1% din cifra de afaceri pe anul 2021, pe un an de zile, care înseamnă un venit important şi care va avea ca destinaţie investiţii în sănătate şi educaţie, domenii prioritare, nu cheltuieli permanente”, a declarat Kelemen Hunor, potrivit Agerpres. Propunerea nu a fost agreată încă în coaliția de guvernare, unde e susținută de PSD, dar nu și de PNL. Dacă va deveni realitate, ar urma să aibă impact asupra a peste 300 de companii private și de stat, care vor contribui împreună la buget cu aproximativ 5,5 miliarde de lei în plus. Reprezentanții mediului de afaceri se opun taxei de solidaritate propusă de UDMR, pe care o critică și o serie de analiști economici. 

Investitorii străini: Introducerea taxei penalizează exact acele segmente de companii care se conformează și au reușit să performeze

Consiliul Investitorilor Străini și-a exprimat îngrijorarea față de această propunere. „Introducerea unor taxe în mod intempestiv, deși nu este un caz singular, fără o analiză atât a impactului direct, dar și comparativ cu compatibilitatea legislației europene și a posibilelor reacții subsecvente, în loc să stimuleze economia astfel încât să genereze venituri în plus la buget, penalizează exact acele segmente de companii care se conformează și au reușit să performeze în condițiile sanitare restrictive. De cele mai multe ori luarea unor astfel de decizii fără o consultare reală cu mediul de afaceri, fără un dialog transparent și o perioadă rezonabilă de ajustare nu va avea efectul scontat, iar impactul negativ în imaginea României sunt foarte greu de recâștigat”, a transmis, într-un comunicat, organizația care reprezintă 120 dintre cele mai mari companii din țară. 

Camera de Comerț Americană în România (AmCham) a cerut la rândul său coaliției de guvernare să renunțe la această intenție, despre care spune că descurajează investițiile.

Dan Schwartz: Taxa va fi recuperată de la clienți

Consultantul fiscal Dan Schwartz a declarat la Digi24 că, dacă va fi adoptată, taxa de solidaritate va fi recuperată de companii tot de la cetățenii de rând. „În mod logic, această taxa va fi recuperată de la clienți sau de la consumatori. Termenul solidaritate e distractiv pentru ca nu înțeleg de de trebuie sa fie solidare doar 300 de entități care oricum plătesc la bugetul statului cele mai mari sume. Aceștia sunt cei mai mari angajatori din România, deci ne putem aștepta la tot felul de efecte negative”. În opinia sa, o astfel de taxă „confirmă incapacitatea autorităților românești de a colecta taxele și impozitele în mod corect, la nivelul cel puțin mediu al UE. Efectul se va vedea unde ne doare mai mult: în zona de investiții si de creare a unor noi locuri de muncă”, a afirmat Dan Scwartz.

Iancu Guda: Hoția și evaziunea TVA ne costă 35 miliarde de lei în România și descurajează antreprenorii corecți. Aici unde este solidaritatea?

Despre incapacitatea statului de a colecta taxele a vorbit și analistul economic Iancu Guda. „TVA gap nerecuperat (evaziune fiscală) în Romania este 35% (din 100 lei se colectează doar 65). Suntem pe locul 1 în UE timp de 7 ani la rând! Urmează Grecia cu 25% (la mare distanță), media UE este 8%, Bulgaria are 9%, a reușit să colecteze mai bine prin digitalizarea administrației fiscale. Hoția și evaziunea TVA ne costă 35 miliarde de lei în România și descurajează antreprenorii corecți. Aici unde este solidaritatea?”, se întreabă analistul care spune că taxa reprezintă „taxa de incompetență a guvernului de a rezolva alte inechități mult mai grave din economie”. 

Printre acestea se numără averile ilicite și nejustificate de veniturile fiscalizate, pensiile speciale și aparatul public supradimensionat.

Radu Georgescu: Politicianul care a pus denumirea de „taxa de solidaritate” este foarte bun pe marketing

Economistul Radu Georgescu averrizează că această taxă va fi, de fapt, plătită de toată lumea, „Politicianul care a pus denumirea de „taxa de solidaritate” este foarte bun pe marketing. 80% dintre oameni vor fi de acord cu această taxă. Statul ia bani de la bogați si le dă celor săraci. Dar de fapt toți vom plăti”

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutionsla PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult