Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Taxa de „solidaritate” este taxa de incompetență a guvernului de a rezolva alte inechități mult mai grave din economie: pensiile speciale, evaziunea fiscală și averile ilicite

Nicolae Ciucă - ședința de guvern

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Taxa de „solidaritate” (1% aplicat companiilor cu venituri mai mari de 100 milioane de euro) este taxa de incompetență a guvernului de a rezolva alte inechități mult mai grave din economie:

  • TVA gap nerecuperat (evaziune fiscală) în Romania este 35% (din 100 lei se colectează doar 65). Suntem pe locul 1 în UE timp de 7 ani la rând! Urmează Grecia cu 25% (la mare distanță), media UE este 8%, Bulgaria are 9%, a reușit să colecteze mai bine prin digitalizarea administrației fiscale. Hoția și evaziunea TVA ne costă 35 miliarde de lei în România și descurajează antreprenorii corecți. Aici unde este solidaritatea?
  • 20% din salariații din România lucrează la stat, cel mai mult din UE, plătiți cu 65% mai bine decât la privat (cea mai mare discrepanță din UE). Excesul aparatului public supradimensionat ne costă circa 20 miliarde de lei / an. Aici unde este solidaritatea?
  • Pensiile speciale ne costă circa 12 miliarde de lei / an. Noi ceilalți „normali” contribuim 25% CAS la salariul mediu brut, deci aproximativ 1400 lei lunar, timp de 35 ani, ca să încasăm o pensie medie lunară de 1.450 lei, timp de 10 ani. Aici unde este solidaritatea?
  • Averile ilicite și nejustificate de veniturile fiscalizate. Pentru fiecare 1% avuție ilicită înseamnă 20 de miliarde de lei, bani care se pot confisca. Dumnezeu știe cât este gaura aici … aici unde este solidaritatea?
  • Doar aceste găuri generează pierderi de minimum 100 miliarde lei / an, mai mult decât deficitul fiscal. Și, ce face guvernul? Discută de supraimpozitarea celor mai mari 318 companii, care concentrează o treime din venituri și aproape 40% din veniturile colectate de ANAF. Pentru ce? Pentru un venit potențial de maximum 5,5 miliarde lei, care reprezintă circa 20% din profitul brut al acestor companii și care ar fi taxate în total cu 36% raportat la profit. Solidaritate pentru ce? Pentru a finanța hoția, economia subterană, aparatul public supradimensionat și pensiile speciale.
Guvernul să rezolve toate problemele grave menționate mai sus, iar apoi sunt convins că marile companii vor fi solidare prin suprataxare, dar pentru educație, sănătate, investiții în infrastructură și digitalizare. Adică, solidari pentru România! NU pentru hoție!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Filbert check icon
    Taxa de solidaritate va fi platita, numai ca indirect, tot de omu' de rind, consumatorul, pentru ca acele companii vor inca un motiv de crestere a preturilor produselor si serviciilor ca sa acopere suprataxa (si, preventiv, ceva in plus, probabil...).
    Singurul avantaj ar fi ca palmasu' votant psd/aur n-o sa mai injure guvernu' ci imperialistii astia pe care ni i-a bagat UE cu forta pe git si care au scumpit iar berea la pet.
    • Like 1
  • Dan check icon
    100% de acord. Cel mai bun articol al tau de pana acum (simplu si la obiect)!
    • Like 0
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Corporatist.

Presiunea legată de locul de muncă a devenit un subiect tot mai frecvent în discuțiile pe care le avem în diferite grupuri de prieteni. Tot mai mulți dintre ei spun că se simt copleșiți, intimidați și supuși hărțuirii psihologice la locul de muncă, și asta indiferent de Indiferent de vârstă sau de poziția managerială. foto Getty Images

Citește mai mult

Sting la Untold 2026

De altfel, din comentariile pe care le-am auzit în jurul meu după concert, dar și pe care le-am citit pe net, trag următoarea concluzie: celor care nu l-au mai văzut pe Sting li s-a părut extraordinar, iar celor care l-au mai văzut li s-a părut că a fost mai bine altădată. Practic, lumea se împarte între vrăjiți de Sting și cunoscători de Sting, ceea ce nu e rău deloc.

Citește mai mult

Amalia Săftoiu

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Amalia Săftoiu, fondatoarea brandului românesc de tricotaje Ami Amalia, despre trecerea de la o carieră internațională în corporații la antreprenoriat, despre alegerea de a produce în România și despre răbdarea necesară pentru a construi un brand în care valorile să nu rămână doar o promisiune de marketing.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro