Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Taxa de „solidaritate” este taxa de incompetență a guvernului de a rezolva alte inechități mult mai grave din economie: pensiile speciale, evaziunea fiscală și averile ilicite

Nicolae Ciucă - ședința de guvern

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Taxa de „solidaritate” (1% aplicat companiilor cu venituri mai mari de 100 milioane de euro) este taxa de incompetență a guvernului de a rezolva alte inechități mult mai grave din economie:

  • TVA gap nerecuperat (evaziune fiscală) în Romania este 35% (din 100 lei se colectează doar 65). Suntem pe locul 1 în UE timp de 7 ani la rând! Urmează Grecia cu 25% (la mare distanță), media UE este 8%, Bulgaria are 9%, a reușit să colecteze mai bine prin digitalizarea administrației fiscale. Hoția și evaziunea TVA ne costă 35 miliarde de lei în România și descurajează antreprenorii corecți. Aici unde este solidaritatea?
  • 20% din salariații din România lucrează la stat, cel mai mult din UE, plătiți cu 65% mai bine decât la privat (cea mai mare discrepanță din UE). Excesul aparatului public supradimensionat ne costă circa 20 miliarde de lei / an. Aici unde este solidaritatea?
  • Pensiile speciale ne costă circa 12 miliarde de lei / an. Noi ceilalți „normali” contribuim 25% CAS la salariul mediu brut, deci aproximativ 1400 lei lunar, timp de 35 ani, ca să încasăm o pensie medie lunară de 1.450 lei, timp de 10 ani. Aici unde este solidaritatea?
  • Averile ilicite și nejustificate de veniturile fiscalizate. Pentru fiecare 1% avuție ilicită înseamnă 20 de miliarde de lei, bani care se pot confisca. Dumnezeu știe cât este gaura aici … aici unde este solidaritatea?
  • Doar aceste găuri generează pierderi de minimum 100 miliarde lei / an, mai mult decât deficitul fiscal. Și, ce face guvernul? Discută de supraimpozitarea celor mai mari 318 companii, care concentrează o treime din venituri și aproape 40% din veniturile colectate de ANAF. Pentru ce? Pentru un venit potențial de maximum 5,5 miliarde lei, care reprezintă circa 20% din profitul brut al acestor companii și care ar fi taxate în total cu 36% raportat la profit. Solidaritate pentru ce? Pentru a finanța hoția, economia subterană, aparatul public supradimensionat și pensiile speciale.
Guvernul să rezolve toate problemele grave menționate mai sus, iar apoi sunt convins că marile companii vor fi solidare prin suprataxare, dar pentru educație, sănătate, investiții în infrastructură și digitalizare. Adică, solidari pentru România! NU pentru hoție!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Filbert check icon
    Taxa de solidaritate va fi platita, numai ca indirect, tot de omu' de rind, consumatorul, pentru ca acele companii vor inca un motiv de crestere a preturilor produselor si serviciilor ca sa acopere suprataxa (si, preventiv, ceva in plus, probabil...).
    Singurul avantaj ar fi ca palmasu' votant psd/aur n-o sa mai injure guvernu' ci imperialistii astia pe care ni i-a bagat UE cu forta pe git si care au scumpit iar berea la pet.
    • Like 1
  • Dan check icon
    100% de acord. Cel mai bun articol al tau de pana acum (simplu si la obiect)!
    • Like 0


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

1000 de angajați ai șantierului naval Damen Mangalia își așteaptă concedierea, strigând și plângându-și de milă, cu acompaniamentul țiparnițelor tv. Un spectacol mișcător; dar ce-au făcut acești oameni în cei aproape 2 ani de când șantierul este în insolvență? Nu era clară probabilitatea ridicată a declarării falimentului? Nu vedeau ce se întâmplă la locul lor de muncă? Ba da, dar n-au mișcat un deget.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Florin Negrutiu in Columbia

Columbienii pe care i-am întâlnit în călătoria mea au avut necazuri ceva mai mari decât noi, românii mai noi. Imaginați-vă că în anii 80-90, tinerii din Medellin se considerau norocoși dacă treceau de 20 de ani. Copiii și adolescenții erau rǎpiți de carteluri ca să comită asasinate. Fermierii erau executați dacă refuzau să cultive coca.

Citește mai mult

femeie la birou

E o zi de marți obișnuită. O femeie de 46 de ani intră la ședința de echipă, cu dosarele pregătite, prezentarea deschisă pe laptop. Pe la mijlocul discuției, simte că nu mai găsește cuvântul. Îl știe, l-a știut mereu, dar acum nu mai vine. Face o pauză de o secundă, reacoperă cu o altă frază și continuă. Nimeni nu observă nimic. Ea, în schimb, a simțit totul: valul de căldură care a urcat în față, panica de o clipă că mintea i-a stat pe loc, efortul de a face să pară că totul e în regulă. foto Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon PIB Romania istorie / sursa foto: Profimedia

Datele pe care urmează să le prezint sunt exprimate în dolari internaționali, la valoarea prețurilor din 2011 – tocmai pentru a anula „bruiajul” generat de inflație și pentru a putea face comparații cu sens atât în durată lungă, cât și între țări/regiuni. Deci nu vorbim de un PIB nominal pe cap de locuitor, ci de o estimare care ține cont de inflație și de costurile diferite ale vieții în regiuni/țări diferite și în perioade diferite.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Odată ce trupele aliaților au pătruns pe teritoriul Germaniei naziste, în aprilie 1945, unitatea specială americano-britanică Alsos a început să caute locul în care aflaseră că s-a construit un reactor nuclear de către echipa lui Werner Heisenberg. În acest scop, analizau mostre de pământ din diverse zone pentru a detecta urme de radioactivitate semnificative. Un american glumeț a trimis spre cercetare experților un eșantion de sol și o sticlă cu vin găsită prin zonă, cu bilețelul „Analizați-l și pe ăsta!”.

Citește mai mult