Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Taxa pe carbon, într-o nouă etapă de implementare. Ce se schimbă din trimestrul trei 2024

taxa pe carbon

Foto: Artur Widak/NurPhoto/Shutterstoc / Shutterstock Editorial / Profimedia

Taxa pe carbon, instituită prin mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM), intră în etapa următoare a calendarului de implementare, în care contribuabilii vizați sunt obligați să raporteze emisiile reale de dioxid de carbon (CO2) încorporate în mărfurile importate din afara Uniunii Europene (UE). Mecanismul CBAM este în vigoare din octombrie 2023, dar, în etapa anterioară, raportarea se putea realiza pe baza unor valori implicite ale emisiilor publicate de Comisia Europeană (determinate ca medii globale pe baza informațiilor publice). Schimbarea intervine începând cu următoarea raportare trimestrială (iulie-septembrie), care are termen limită de depunere 31 octombrie 2024, iar în România, Ministerul Finanțelor a început deja să trimită notificări importatorilor despre obligația de conformare cu regulamentul CBAM.

Mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră a fost adoptat prin Regulamentul UE 2023/956 cu scopul de a menține competitivitatea producătorilor din UE, supuși unor norme de mediu mai stricte decât companiile concurente din alte regiuni ale lumii, și, astfel, să evite relocarea producției în țări terțe cu politici de mediu mai relaxate. Astfel, produsele importate din industrii intens poluante, din sectoarele ciment, produse chimice, îngrășăminte, fier/oțel și aluminiu, sunt considerate „produse CBAM” și sunt supuse raportărilor menționate și, din 2026, taxării.

Care sunt obligațiile CBAM

CBAM prevede două faze de implementare. Prima implică o perioadă de tranziție în care declaranții (importatorii sau comisionarii vamali, în cazul reprezentării indirecte) sunt obligați să raporteze emisiile de carbon încorporate la producerea mărfurilor vizate de regulament.

Începând cu 2026, devine operațională faza a doua, în cadrul căreia declaranții, pe lângă obligația raportării emisiilor, vor începe să și plătească efectiv taxa, prin achiziționarea certificatelor CBAM pe care ulterior le vor preda prin registrul CBAM autorităților, proporțional cu cantitatea emisiilor încorporate în mărfurile importate.

Ce se mai schimbă în următoarea raportare

În primele trei trimestre de raportare de la introducerea CBAM (i.e. octombrie 2023 – iunie 2024), importatorii au beneficiat de o procedură simplificată, conform căreia au putut depune rapoarte pe baza emisiilor implicite publicate de Comisia Europeană.

Începând cu trimestrul trei din 2024 (cu termen de raportare 31 octombrie 2024), se elimină posibilitatea raportării emisiilor pe baza valorilor implicite, importatorii fiind nevoiți să își contacteze furnizorii de mărfuri CBAM pentru a obține valorile reale ale emisiilor aferente acestora.

Totuși, pentru mărfurile complexe (fier, oțel, aluminiu, îngrășăminte, ciment) se permite în continuare utilizarea valorilor implicite pentru determinarea emisiilor încorporate, însă doar în limita a 20% din totalul acestora.

O altă schimbare importantă este legată de informațiile care trebuie raportate începând cu trimestrul trei. Astfel, importatorii vor fi obligați să colecteze de la furnizorii din afara UE informații suplimentare, precum date despre instalația în care au fost produse mărfurile și geolocalizarea acesteia, procesele de producție și parametrii specifici, emisiile directe și indirecte încorporate și modul de determinare a acestora (inclusiv precursorii în cazul mărfurilor complexe), dar și informații cu privire la prețul carbonului datorat, acolo unde este cazul.

Întrucât lanțul de aprovizionare poate fi unul complex, iar furnizorul mărfurilor poate fi doar un comerciant din întregul lanț, obținerea informațiilor necesare pentru întocmirea rapoartelor poate deveni o sarcină greu de îndeplinit, motiv pentru care Comisia Europeană a publicat, pentru furnizorii din țările terțe, un model de comunicare electronică voluntară a datelor pentru determinarea și transmiterea informațiilor necesare.

Care sunt penalitățile de nedeclarare

Neraportarea sau întocmirea unor rapoarte incorecte sau incomplete se poate sancționa cu penalități de până la 50 de euro pentru fiecare tonă de CO2 neraportată.

Totodată, deși în perioada de tranziție importatorii au doar obligații de raportare, în 2025 trebuie să se autorizeze pentru efectuarea de viitoare importuri de produse CBAM, iar, începând cu 2026, aceștia trebuie să achiziționeze certificate CBAM pentru emisiile încorporate în mărfurile importate. Astfel, raportarea corectă a emisiilor va deveni mai importantă prin prisma implicațiilor financiare.

În concluzie, având în vedere schimbările care au intrat în vigoare în acest trimestru, importatorii trebuie să implementeze un mod eficient de comunicare cu furnizorii lor și să ia toate măsurile necesare, inclusiv alocarea de resurse pentru a se asigura că pot colecta informațiile necesare raportării în timp util.

Pe termen lung, ținând cont că, începând cu 2026, regulamentul generează și implicații financiare, importatorii trebuie să ia în calcul inclusiv soluții automatizate de colectare a informațiilor și înregistrarea acestora în sistemele informatice contabile și de gestiune, astfel încât să poată administra în mod eficient achizițiile de certificate CBAM.

Totodată, având în vedere nivelul posibilelor penalități, importatorilor li se recomandă să analizeze și să monitorizeze cu atenție importurile efectuate, astfel încât să asigure pe deplin conformarea cu regulamentul CBAM.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    Altă măsură care va duce la creșterea costurilor pentru firme și cetățeni fără niciun beneficiu pentru că nimic nu se va schimba la nivel global dacă se reduce CO2-ul doar într-o zonă care oricum produce doar 7%. Practic ni se servesc binefacerile comunismului de data aceasta pentru altă utopie și anume cea verde. Aceste măsuri deja au început să muște drastic din veniturile cetățenilor ca și secvența de crize din ultima perioadă. Vin alegeri și iar ne vom mira de rezultat dar se va da vina pe electorat și nu pe politicienii care votează astfel de inepții.
    • Like 2
  • RazvanP check icon
    Fumăritul, versiunea 2024!
    După care se scarpină în cap Draghi nedumerit de ce crapă UE în fața Chinei!
    • Like 4


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
sound-bars icon