Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Taxa pe carbon, într-o nouă etapă de implementare. Ce se schimbă din trimestrul trei 2024

taxa pe carbon

Foto: Artur Widak/NurPhoto/Shutterstoc / Shutterstock Editorial / Profimedia

Taxa pe carbon, instituită prin mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM), intră în etapa următoare a calendarului de implementare, în care contribuabilii vizați sunt obligați să raporteze emisiile reale de dioxid de carbon (CO2) încorporate în mărfurile importate din afara Uniunii Europene (UE). Mecanismul CBAM este în vigoare din octombrie 2023, dar, în etapa anterioară, raportarea se putea realiza pe baza unor valori implicite ale emisiilor publicate de Comisia Europeană (determinate ca medii globale pe baza informațiilor publice). Schimbarea intervine începând cu următoarea raportare trimestrială (iulie-septembrie), care are termen limită de depunere 31 octombrie 2024, iar în România, Ministerul Finanțelor a început deja să trimită notificări importatorilor despre obligația de conformare cu regulamentul CBAM.

Mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră a fost adoptat prin Regulamentul UE 2023/956 cu scopul de a menține competitivitatea producătorilor din UE, supuși unor norme de mediu mai stricte decât companiile concurente din alte regiuni ale lumii, și, astfel, să evite relocarea producției în țări terțe cu politici de mediu mai relaxate. Astfel, produsele importate din industrii intens poluante, din sectoarele ciment, produse chimice, îngrășăminte, fier/oțel și aluminiu, sunt considerate „produse CBAM” și sunt supuse raportărilor menționate și, din 2026, taxării.

Care sunt obligațiile CBAM

CBAM prevede două faze de implementare. Prima implică o perioadă de tranziție în care declaranții (importatorii sau comisionarii vamali, în cazul reprezentării indirecte) sunt obligați să raporteze emisiile de carbon încorporate la producerea mărfurilor vizate de regulament.

Începând cu 2026, devine operațională faza a doua, în cadrul căreia declaranții, pe lângă obligația raportării emisiilor, vor începe să și plătească efectiv taxa, prin achiziționarea certificatelor CBAM pe care ulterior le vor preda prin registrul CBAM autorităților, proporțional cu cantitatea emisiilor încorporate în mărfurile importate.

Ce se mai schimbă în următoarea raportare

În primele trei trimestre de raportare de la introducerea CBAM (i.e. octombrie 2023 – iunie 2024), importatorii au beneficiat de o procedură simplificată, conform căreia au putut depune rapoarte pe baza emisiilor implicite publicate de Comisia Europeană.

Începând cu trimestrul trei din 2024 (cu termen de raportare 31 octombrie 2024), se elimină posibilitatea raportării emisiilor pe baza valorilor implicite, importatorii fiind nevoiți să își contacteze furnizorii de mărfuri CBAM pentru a obține valorile reale ale emisiilor aferente acestora.

Totuși, pentru mărfurile complexe (fier, oțel, aluminiu, îngrășăminte, ciment) se permite în continuare utilizarea valorilor implicite pentru determinarea emisiilor încorporate, însă doar în limita a 20% din totalul acestora.

O altă schimbare importantă este legată de informațiile care trebuie raportate începând cu trimestrul trei. Astfel, importatorii vor fi obligați să colecteze de la furnizorii din afara UE informații suplimentare, precum date despre instalația în care au fost produse mărfurile și geolocalizarea acesteia, procesele de producție și parametrii specifici, emisiile directe și indirecte încorporate și modul de determinare a acestora (inclusiv precursorii în cazul mărfurilor complexe), dar și informații cu privire la prețul carbonului datorat, acolo unde este cazul.

Întrucât lanțul de aprovizionare poate fi unul complex, iar furnizorul mărfurilor poate fi doar un comerciant din întregul lanț, obținerea informațiilor necesare pentru întocmirea rapoartelor poate deveni o sarcină greu de îndeplinit, motiv pentru care Comisia Europeană a publicat, pentru furnizorii din țările terțe, un model de comunicare electronică voluntară a datelor pentru determinarea și transmiterea informațiilor necesare.

Care sunt penalitățile de nedeclarare

Neraportarea sau întocmirea unor rapoarte incorecte sau incomplete se poate sancționa cu penalități de până la 50 de euro pentru fiecare tonă de CO2 neraportată.

Totodată, deși în perioada de tranziție importatorii au doar obligații de raportare, în 2025 trebuie să se autorizeze pentru efectuarea de viitoare importuri de produse CBAM, iar, începând cu 2026, aceștia trebuie să achiziționeze certificate CBAM pentru emisiile încorporate în mărfurile importate. Astfel, raportarea corectă a emisiilor va deveni mai importantă prin prisma implicațiilor financiare.

În concluzie, având în vedere schimbările care au intrat în vigoare în acest trimestru, importatorii trebuie să implementeze un mod eficient de comunicare cu furnizorii lor și să ia toate măsurile necesare, inclusiv alocarea de resurse pentru a se asigura că pot colecta informațiile necesare raportării în timp util.

Pe termen lung, ținând cont că, începând cu 2026, regulamentul generează și implicații financiare, importatorii trebuie să ia în calcul inclusiv soluții automatizate de colectare a informațiilor și înregistrarea acestora în sistemele informatice contabile și de gestiune, astfel încât să poată administra în mod eficient achizițiile de certificate CBAM.

Totodată, având în vedere nivelul posibilelor penalități, importatorilor li se recomandă să analizeze și să monitorizeze cu atenție importurile efectuate, astfel încât să asigure pe deplin conformarea cu regulamentul CBAM.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    Altă măsură care va duce la creșterea costurilor pentru firme și cetățeni fără niciun beneficiu pentru că nimic nu se va schimba la nivel global dacă se reduce CO2-ul doar într-o zonă care oricum produce doar 7%. Practic ni se servesc binefacerile comunismului de data aceasta pentru altă utopie și anume cea verde. Aceste măsuri deja au început să muște drastic din veniturile cetățenilor ca și secvența de crize din ultima perioadă. Vin alegeri și iar ne vom mira de rezultat dar se va da vina pe electorat și nu pe politicienii care votează astfel de inepții.
    • Like 2
  • RazvanP check icon
    Fumăritul, versiunea 2024!
    După care se scarpină în cap Draghi nedumerit de ce crapă UE în fața Chinei!
    • Like 4


Îți recomandăm

Guvernul Ciolacu Inquam

România fierbe de un an. A fiert politic, apoi instituțional, bugetar și, în cele din urmă, economic. În doar 12 luni, economia și societatea au intrat într-o spirală a degradării. Iar în centrul acestui haos se află Guvernul Ciolacu — un guvern care a reușit să cheltuiască peste 70 de miliarde de euro în plus, fără să lase urme clare de dezvoltare sau de bunăstare! Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult
sound-bars icon