Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Taxa pe carbon, o nouă taxă propusă de Comisia Europeană asupra importurilor

transport - Foto: Steve Hawkins Photography / Alamy / Alamy / Profimedia

Foto: Steve Hawkins Photography / Alamy / Alamy / Profimedia

Pentru a-și păstra competitivi producătorii și ca să evite relocarea producției din Uniunea Europeană în țările terțe, Comisia Europeană a propus, la mijlocul acestei veri, introducerea unei taxe pe carbon aplicabilă importurilor de produse din industrii intens poluatoare. Astfel, toate importurile de ciment, fier și oțel, aluminiu, îngrășăminte sau energie electrică din țări din afara UE ar putea fi taxate la tona de carbon emis începând din 2025. Până atunci, importatorii ar urma să fie supuși doar unor obligații de raportare a emisiilor încorporate în produsele importate. Însă, în această perioadă de tranziție, companiile nu ar trebui să piardă din vedere nici impactul financiar al noii taxe, nici costurile interne de monitorizare și raportare.

Mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon (pe scurt, MACF în română sau CBAM în engleză) a fost gândit ca un instrument de combatere a schimbărilor climatice, care ar trebui să determine sectoarele relevante să se modernizeze și, astfel, să își reducă conținutul de carbon. Mecanismul ar trebui să fie garantul faptului că importatorii vor plăti același preț al carbonului ca producătorii interni (cărora li se aplică sistemul Uniunii Europene de comercializare a certificatelor de emisii). Măsura nu este singulară. La nivel internațional, de exemplu în California, există un sistem similar pentru anumite importuri de energie electrică, iar Canada și Japonia plănuiesc inițiative similare. De asemenea, miniștrii de finanțe ai G20 au menționat nevoia unei coordonări internaționale mai strânse cu privire la utilizarea mecanismelor de stabilire a prețului carbonului.

Ce presupune CBAM? Proiectul de Regulament de aplicare a mecanismului a fost publicat de Comisie la jumătatea lunii iulie 2021, urmând să fie impusă întâi o taxă asupra importurilor de produse din cele cinci sectoare cu consum intensiv de carbon menționate.

Pe scurt, potrivit dispozițiilor publicate de Comisie, CBAM va debuta cu o etapă de tranziție ce va începe în anul 2023 și se va încheia la sfârșitul anului 2025, etapă ce ar trebui să asigure o implementare fără probleme a Regulamentului CBAM. Cum spuneam, va fi o perioadă în care importatorii ar putea fi supuși doar unor obligații de raportare a emisiilor încorporate în produsele importate, fără să fie obligați la plata unei taxe.

Dar, pentru a putea realiza raportarea, importatorii trebuie să obțină informații privind emisiile încorporate pentru produsele care fac obiectul CBAM de la producătorii din afara UE. În cazul în care aceste informații despre producătorii din afara UE nu sunt disponibile în momentul importului, importatorii din UE vor putea utiliza valori implicite pentru emisiile de CO2 pentru fiecare categorie de produse.

Ce va urma după perioada de tranziție? În principiu, așa cum arată regulamentul la acest moment, importurile de bunuri din toate statele terțe (din afara granițelor UE) vor face obiectul Mecanismului de ajustare în funcție de carbon. Dar, anumite țări terțe care participă la schema UE de comercializare a certificatelor de emisii “EU ETS” sau care au un sistem de comercializare a certificatelor de emisii legat de sistemul Uniunii ar putea fi excluse din mecanism. Este cazul membrilor Spațiului Economic European și al Elveției.

Pentru a-și acoperi emisiile de carbon la prețuri corespunzătoare prețului actual al carbonului din UE, din 2026, importatorii vor trebui să achiziționeze „certificate CBAM” pentru a-și acoperi emisiile efective de carbon la prețuri corespunzătoare prețului actual al carbonului din UE. Prețul certificatelor va fi calculat în funcție de prețul mediu săptămânal de licitație al certificatelor EU ETS, exprimat în EUR/tonă de CO2 emis. Importatorii de bunuri vor trebui să se înregistreze fie individual, fie prin intermediul unui reprezentant, la autoritățile naționale, de unde pot achiziționa și certificatele în sine. La momentul importului, pe lângă numărul de înregistrare EORI, va fi solicitat și numărul de înregistrare CBAM al importatorului sau al reprezentantului acestuia.

Pentru a importa în UE bunuri care fac obiectul CBAM, importatorii vor trebui să declare cel târziu până la data de 31 mai a fiecărui an cantitatea de produse și emisiile încorporate în aceste produse care au fost importate în UE în anul precedent. CBAM va contribui la reducerea riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, prin încurajarea producătorilor din țările din afara UE să utilizeze procese de producție mai ecologice.

Astfel, pe lângă impactul financiar presupus de noua taxă, agenții economici ar trebui să aibă în vedere și costurile interne cu raportarea și ținerea evidențelor, calculul și documentarea emisiilor, inclusiv cu aflarea informațiilor necesare de la producătorii din țări terțe, de care ar fi indicat să înceapă să se preocupe încă de acum.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • storo check icon
    Foarte frumoasa povestea asta dar la final aceasta taxa va fi platita de catre clientul final, adica va fi ''pe persoana fizica''. Pt ca orice companie isi transfera aceste costuri in pretul final, niciuna nu le acopera din marja comerciala proprie !
    Situatie ipotetica: in urma importurilor de electricitate din afara UE, in 2025 se plateste aceasta noua taxa, care pe firul distributiei, va fi achitata in final de catre consumatorul casnic. Sa zicem 10bani/kwh in plus. OK, si va scadea astfel poluarea la nivel mondial ?? sau cea locala ..? Deloc, doar niste ''more money'' vor intra in conturile unora.
    Situatie reala: din 2021 in Germania se plateste cu aprox 0,10€ in plus /L de carburant, o noua taxa eco, bio, green, etc ( denumirea astora e mereu o chestie de fantezie si ''comunicare''). Credeti ca a scazut traficul si implicit poluarea ? Nu, deloc, dar au crescut costurile oricarui bun care este transportat. Implicit creaza inflatie. Dar nici intr-un caz nu scade poluarea.
    Concluzia? Nu taxarea scade poluarea, ci masurile directe, aplicate insa cu cap. Iar aceste masuri anti-poluare trebuiesc aplicate simultan in toate tarile, nu doar in unele, pt ca poluarea nu se opreste la frontiera. In EU se introduc tot felul de masuri si taxe anti-poluare, iar China, Rusia, India au transmis (prin lipsa) ca ii doare fix la....''esapament''.
    Asa ca eu unul m-am cam saturat sa tot platesc taxe pt o depoluare imaginara...pe bune, chiar m-a saturat !
    • Like 1
  • Vrând-nevrând, populația se acomodează condițiilor pe care diriguitorii Planetei au reușit să le impună ca necesare, de spaima în fața pericolului pandemic, tot mai evident prin contingentele de indivizi care emigrează în universuri paralele: austeritatea prin izolare. Un singur lucru rămâne greu de înțeles: credința că fiecăruia dintre noi nu i se poate întâmpla nenorocirea; ca dovezi avem că masca nu e obligatorie, vaccinarea rămâne varianta de ultimă instanță, păstrarea distanței față de cei din jur în locurile aglomerate rămâne un moft, ca și alte măsuri de igienă.
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult