Sari la continut
Republica
Sustenabilitate

Te-ai gândit de câte ori te întâlnești cu ceva făcut din plastic? Curiozități de vacanță

plastic pe plaja

Foto: Clara Margais / DPA / Profimedia

Stai pe plajă cu o carte în mână sau te holbezi la linia orizontului. Sau te uiți după costumele de baie care-ți trec prin față. Vacanță. N-ai nici un chef de gânduri grele sau de subiecte complicate. Dar dacă ești o fire jucăușă, ai putea, spre exemplu să îți propui tot felul de jocuri mentale - ca acelea pe care ni le făceam singuri în copilărie - să numeri toți oamenii pe lângă care treci sau câte mașini albe sunt pe drum într-o oră.. Ei bine, de la tine de pe prosop te-ai gândit de câte ori te întâlnești cu ceva ce e făcut din sau cu plastic? De la sacoșa de plajă la paharul cu bere, la celofanul sendvișului adus de la micul dejun sau la bordul mașinii cu care ai venit în vacanță, de lângă toboganul pe care alunecă voios copilul sau sucul la pet, crema solară, cutia cu salată, pungi de toate felurile, te poți ocupa cu observarea prezenței plasticului în viața ta o zi întreagă. Dacă ai face asta, ți-ai da seama de dimensiunea problemei. Deci hai să facem un fel de Știați că de vacanță:

- producția de plastic a crescut enorm în ultimii 50 de ani - de la 15 milioane de tone în 1964, la 311 astăzi;

- 95% din valoarea plasticului se pierde după prima folosință, cu alte cuvinte cam 120 miliarde de dolari se aruncă;

- deși reciclarea e pe toate buzele și pe toate cutiile, doar 14% din tot plasticul produs la nivel mondial se colectează pentru reciclare;

- după tot procesul de colectare și selectare, doar 5% din plasticul produs în întreaga lume se reține pentru o a doua folosire;

- anual 8 milioane de tone de plastic ajung în oceane și se estimează că în prezent 150 milioane de tone sunt în oceanele lumii. Adică un camion care varsă plastic în ocean în fiecare minut. Da, oceanul sau marea la care te uiți acum;

- plasticul se face aproape exclusiv din combustibili fosili și industria consumă 6% din producția mondială de petrol, la fel cu consumul tuturor avioanelor civile de pe glob. Producția de plastic crește atât de repede, încât va ajunge să consume 20% din totalul petrolului consumat pe planetă și 15 % din bugetul mondial dedicat reducerii emisiilor de carbon;

Și acum ce fac cu datele astea cu care mă sperii, îți spui și întinzi mâna după cutia (din plastic) cu bucăți de ananas, căutând în același timp în punga (din plastic) lingurița (din plastic) pierdută?

Pentru vacanța asta e important doar să observi cât de mult plastic consumi. Și mai ales cât de mult plastic arunci. Să conștientizezi volumul enorm de energie consumată pentru a produce ceva ce noi aruncăm imediat după folosire. Care energie ne vine înapoi sub forma costurilor uriașe pe care le plătim fiecare, că e factura de gaz sau de curent. Să te gândești că paharul cu bere lăsat pe plajă va fi acolo pentru multe generații ale familiei tale.

Deocamdată observă. Și poate nu mai cumperi sticle mici cu apă și cumperi un măr în loc de pachetul cu fructe uscate pentru gustarea de dimineață.

Când te vei întoarce acasă bronzat și refăcut, poate ceva din jocul ăsta mental, din întâlnirea asta de gradul trei cu acest inamic al naturii care este plasticul să îți fi rămas în minte și să se vadă în lista de cumpărături.

Acest articol despre sustenabilitate este realizat cu sprijinul Lidl Romania, promotor al faptelor pentru un viitor mai bun.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cei care fac atâta tam-tam cu migrarea la mașini electrice, tac mâlc când vine vorba de tot plasticul care ne sufocă.
    Norocul nostru că în 40 de ani se termină petrolul. Atunci o să se termine și plasticul.
    • Like 0
  • Adrian S check icon
    Similar putem sa punem in locul plasticului..lemnul, sau metalele feroase... sau neferoase.
    Vezi cat lemn ne inconjoara? S au taiat milioane de copaci ca sa il obtina.
    Daca nu e ars, polueaza mai putin pron descompinere..dar tot are vopsea sau lac pe el, sau lipici in cazul conglomeratelor.
    Ce sa mai spunem despre metale..ca se foreaza pamanturile ca sa avem minereu si fier apoi, sa facem lucruri la care plasticul si lemnul sunt nepotrivite..precum masini , avioane, barci, wtc
    Toate polueaza mai mult sau mai putin, direct sau indiresc.
    Activitatea umana polueaza. Prea multi oameni si prea putine solutii accesibile.

    Alternativa: mergem inapoi in epoca de piatra, zero plastic ( omniprezent in industria medicala unde sterilizarea si refolosirea reperelor e un cosmar) zero lemn prelucrat si ne adapostim nu sub a operis din lemn ci in pestera, zero otel ca nu e nevoie de structuri metalice sau altele..pe ca nu exista civilizatie, avioane, trenuri, masini
    • Like 1
  • Eu din felul meu de a fi sunt moderat, modest, chiar oarecum ecologist. Dar când văd exagerările climatico-marxiștilor, mă duc imediat în direcția opusă, din spirit de frondă la aberațiile lor. Deci, pe scurt, mă doare în cot de plasticul de care ziceți.....
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult