Sari la continut
Republica
Sustenabilitate

Te-ai gândit de câte ori te întâlnești cu ceva făcut din plastic? Curiozități de vacanță

plastic pe plaja

Foto: Clara Margais / DPA / Profimedia

Stai pe plajă cu o carte în mână sau te holbezi la linia orizontului. Sau te uiți după costumele de baie care-ți trec prin față. Vacanță. N-ai nici un chef de gânduri grele sau de subiecte complicate. Dar dacă ești o fire jucăușă, ai putea, spre exemplu să îți propui tot felul de jocuri mentale - ca acelea pe care ni le făceam singuri în copilărie - să numeri toți oamenii pe lângă care treci sau câte mașini albe sunt pe drum într-o oră.. Ei bine, de la tine de pe prosop te-ai gândit de câte ori te întâlnești cu ceva ce e făcut din sau cu plastic? De la sacoșa de plajă la paharul cu bere, la celofanul sendvișului adus de la micul dejun sau la bordul mașinii cu care ai venit în vacanță, de lângă toboganul pe care alunecă voios copilul sau sucul la pet, crema solară, cutia cu salată, pungi de toate felurile, te poți ocupa cu observarea prezenței plasticului în viața ta o zi întreagă. Dacă ai face asta, ți-ai da seama de dimensiunea problemei. Deci hai să facem un fel de Știați că de vacanță:

- producția de plastic a crescut enorm în ultimii 50 de ani - de la 15 milioane de tone în 1964, la 311 astăzi;

- 95% din valoarea plasticului se pierde după prima folosință, cu alte cuvinte cam 120 miliarde de dolari se aruncă;

- deși reciclarea e pe toate buzele și pe toate cutiile, doar 14% din tot plasticul produs la nivel mondial se colectează pentru reciclare;

- după tot procesul de colectare și selectare, doar 5% din plasticul produs în întreaga lume se reține pentru o a doua folosire;

- anual 8 milioane de tone de plastic ajung în oceane și se estimează că în prezent 150 milioane de tone sunt în oceanele lumii. Adică un camion care varsă plastic în ocean în fiecare minut. Da, oceanul sau marea la care te uiți acum;

- plasticul se face aproape exclusiv din combustibili fosili și industria consumă 6% din producția mondială de petrol, la fel cu consumul tuturor avioanelor civile de pe glob. Producția de plastic crește atât de repede, încât va ajunge să consume 20% din totalul petrolului consumat pe planetă și 15 % din bugetul mondial dedicat reducerii emisiilor de carbon;

Și acum ce fac cu datele astea cu care mă sperii, îți spui și întinzi mâna după cutia (din plastic) cu bucăți de ananas, căutând în același timp în punga (din plastic) lingurița (din plastic) pierdută?

Pentru vacanța asta e important doar să observi cât de mult plastic consumi. Și mai ales cât de mult plastic arunci. Să conștientizezi volumul enorm de energie consumată pentru a produce ceva ce noi aruncăm imediat după folosire. Care energie ne vine înapoi sub forma costurilor uriașe pe care le plătim fiecare, că e factura de gaz sau de curent. Să te gândești că paharul cu bere lăsat pe plajă va fi acolo pentru multe generații ale familiei tale.

Deocamdată observă. Și poate nu mai cumperi sticle mici cu apă și cumperi un măr în loc de pachetul cu fructe uscate pentru gustarea de dimineață.

Când te vei întoarce acasă bronzat și refăcut, poate ceva din jocul ăsta mental, din întâlnirea asta de gradul trei cu acest inamic al naturii care este plasticul să îți fi rămas în minte și să se vadă în lista de cumpărături.

Acest articol despre sustenabilitate este realizat cu sprijinul Lidl Romania, promotor al faptelor pentru un viitor mai bun.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cei care fac atâta tam-tam cu migrarea la mașini electrice, tac mâlc când vine vorba de tot plasticul care ne sufocă.
    Norocul nostru că în 40 de ani se termină petrolul. Atunci o să se termine și plasticul.
    • Like 0
  • Adrian S check icon
    Similar putem sa punem in locul plasticului..lemnul, sau metalele feroase... sau neferoase.
    Vezi cat lemn ne inconjoara? S au taiat milioane de copaci ca sa il obtina.
    Daca nu e ars, polueaza mai putin pron descompinere..dar tot are vopsea sau lac pe el, sau lipici in cazul conglomeratelor.
    Ce sa mai spunem despre metale..ca se foreaza pamanturile ca sa avem minereu si fier apoi, sa facem lucruri la care plasticul si lemnul sunt nepotrivite..precum masini , avioane, barci, wtc
    Toate polueaza mai mult sau mai putin, direct sau indiresc.
    Activitatea umana polueaza. Prea multi oameni si prea putine solutii accesibile.

    Alternativa: mergem inapoi in epoca de piatra, zero plastic ( omniprezent in industria medicala unde sterilizarea si refolosirea reperelor e un cosmar) zero lemn prelucrat si ne adapostim nu sub a operis din lemn ci in pestera, zero otel ca nu e nevoie de structuri metalice sau altele..pe ca nu exista civilizatie, avioane, trenuri, masini
    • Like 1
  • Eu din felul meu de a fi sunt moderat, modest, chiar oarecum ecologist. Dar când văd exagerările climatico-marxiștilor, mă duc imediat în direcția opusă, din spirit de frondă la aberațiile lor. Deci, pe scurt, mă doare în cot de plasticul de care ziceți.....
    • Like 1


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

1000 de angajați ai șantierului naval Damen Mangalia își așteaptă concedierea, strigând și plângându-și de milă, cu acompaniamentul țiparnițelor tv. Un spectacol mișcător; dar ce-au făcut acești oameni în cei aproape 2 ani de când șantierul este în insolvență? Nu era clară probabilitatea ridicată a declarării falimentului? Nu vedeau ce se întâmplă la locul lor de muncă? Ba da, dar n-au mișcat un deget.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Florin Negrutiu in Columbia

Columbienii pe care i-am întâlnit în călătoria mea au avut necazuri ceva mai mari decât noi, românii mai noi. Imaginați-vă că în anii 80-90, tinerii din Medellin se considerau norocoși dacă treceau de 20 de ani. Copiii și adolescenții erau rǎpiți de carteluri ca să comită asasinate. Fermierii erau executați dacă refuzau să cultive coca.

Citește mai mult

femeie la birou

E o zi de marți obișnuită. O femeie de 46 de ani intră la ședința de echipă, cu dosarele pregătite, prezentarea deschisă pe laptop. Pe la mijlocul discuției, simte că nu mai găsește cuvântul. Îl știe, l-a știut mereu, dar acum nu mai vine. Face o pauză de o secundă, reacoperă cu o altă frază și continuă. Nimeni nu observă nimic. Ea, în schimb, a simțit totul: valul de căldură care a urcat în față, panica de o clipă că mintea i-a stat pe loc, efortul de a face să pară că totul e în regulă. foto Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon PIB Romania istorie / sursa foto: Profimedia

Datele pe care urmează să le prezint sunt exprimate în dolari internaționali, la valoarea prețurilor din 2011 – tocmai pentru a anula „bruiajul” generat de inflație și pentru a putea face comparații cu sens atât în durată lungă, cât și între țări/regiuni. Deci nu vorbim de un PIB nominal pe cap de locuitor, ci de o estimare care ține cont de inflație și de costurile diferite ale vieții în regiuni/țări diferite și în perioade diferite.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Odată ce trupele aliaților au pătruns pe teritoriul Germaniei naziste, în aprilie 1945, unitatea specială americano-britanică Alsos a început să caute locul în care aflaseră că s-a construit un reactor nuclear de către echipa lui Werner Heisenberg. În acest scop, analizau mostre de pământ din diverse zone pentru a detecta urme de radioactivitate semnificative. Un american glumeț a trimis spre cercetare experților un eșantion de sol și o sticlă cu vin găsită prin zonă, cu bilețelul „Analizați-l și pe ăsta!”.

Citește mai mult