Sari la continut
Republica
Sustenabilitate

Te-ai gândit de câte ori te întâlnești cu ceva făcut din plastic? Curiozități de vacanță

plastic pe plaja

Foto: Clara Margais / DPA / Profimedia

Stai pe plajă cu o carte în mână sau te holbezi la linia orizontului. Sau te uiți după costumele de baie care-ți trec prin față. Vacanță. N-ai nici un chef de gânduri grele sau de subiecte complicate. Dar dacă ești o fire jucăușă, ai putea, spre exemplu să îți propui tot felul de jocuri mentale - ca acelea pe care ni le făceam singuri în copilărie - să numeri toți oamenii pe lângă care treci sau câte mașini albe sunt pe drum într-o oră.. Ei bine, de la tine de pe prosop te-ai gândit de câte ori te întâlnești cu ceva ce e făcut din sau cu plastic? De la sacoșa de plajă la paharul cu bere, la celofanul sendvișului adus de la micul dejun sau la bordul mașinii cu care ai venit în vacanță, de lângă toboganul pe care alunecă voios copilul sau sucul la pet, crema solară, cutia cu salată, pungi de toate felurile, te poți ocupa cu observarea prezenței plasticului în viața ta o zi întreagă. Dacă ai face asta, ți-ai da seama de dimensiunea problemei. Deci hai să facem un fel de Știați că de vacanță:

- producția de plastic a crescut enorm în ultimii 50 de ani - de la 15 milioane de tone în 1964, la 311 astăzi;

- 95% din valoarea plasticului se pierde după prima folosință, cu alte cuvinte cam 120 miliarde de dolari se aruncă;

- deși reciclarea e pe toate buzele și pe toate cutiile, doar 14% din tot plasticul produs la nivel mondial se colectează pentru reciclare;

- după tot procesul de colectare și selectare, doar 5% din plasticul produs în întreaga lume se reține pentru o a doua folosire;

- anual 8 milioane de tone de plastic ajung în oceane și se estimează că în prezent 150 milioane de tone sunt în oceanele lumii. Adică un camion care varsă plastic în ocean în fiecare minut. Da, oceanul sau marea la care te uiți acum;

- plasticul se face aproape exclusiv din combustibili fosili și industria consumă 6% din producția mondială de petrol, la fel cu consumul tuturor avioanelor civile de pe glob. Producția de plastic crește atât de repede, încât va ajunge să consume 20% din totalul petrolului consumat pe planetă și 15 % din bugetul mondial dedicat reducerii emisiilor de carbon;

Și acum ce fac cu datele astea cu care mă sperii, îți spui și întinzi mâna după cutia (din plastic) cu bucăți de ananas, căutând în același timp în punga (din plastic) lingurița (din plastic) pierdută?

Pentru vacanța asta e important doar să observi cât de mult plastic consumi. Și mai ales cât de mult plastic arunci. Să conștientizezi volumul enorm de energie consumată pentru a produce ceva ce noi aruncăm imediat după folosire. Care energie ne vine înapoi sub forma costurilor uriașe pe care le plătim fiecare, că e factura de gaz sau de curent. Să te gândești că paharul cu bere lăsat pe plajă va fi acolo pentru multe generații ale familiei tale.

Deocamdată observă. Și poate nu mai cumperi sticle mici cu apă și cumperi un măr în loc de pachetul cu fructe uscate pentru gustarea de dimineață.

Când te vei întoarce acasă bronzat și refăcut, poate ceva din jocul ăsta mental, din întâlnirea asta de gradul trei cu acest inamic al naturii care este plasticul să îți fi rămas în minte și să se vadă în lista de cumpărături.

Acest articol despre sustenabilitate este realizat cu sprijinul Lidl Romania, promotor al faptelor pentru un viitor mai bun.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cei care fac atâta tam-tam cu migrarea la mașini electrice, tac mâlc când vine vorba de tot plasticul care ne sufocă.
    Norocul nostru că în 40 de ani se termină petrolul. Atunci o să se termine și plasticul.
    • Like 0
  • Adrian S check icon
    Similar putem sa punem in locul plasticului..lemnul, sau metalele feroase... sau neferoase.
    Vezi cat lemn ne inconjoara? S au taiat milioane de copaci ca sa il obtina.
    Daca nu e ars, polueaza mai putin pron descompinere..dar tot are vopsea sau lac pe el, sau lipici in cazul conglomeratelor.
    Ce sa mai spunem despre metale..ca se foreaza pamanturile ca sa avem minereu si fier apoi, sa facem lucruri la care plasticul si lemnul sunt nepotrivite..precum masini , avioane, barci, wtc
    Toate polueaza mai mult sau mai putin, direct sau indiresc.
    Activitatea umana polueaza. Prea multi oameni si prea putine solutii accesibile.

    Alternativa: mergem inapoi in epoca de piatra, zero plastic ( omniprezent in industria medicala unde sterilizarea si refolosirea reperelor e un cosmar) zero lemn prelucrat si ne adapostim nu sub a operis din lemn ci in pestera, zero otel ca nu e nevoie de structuri metalice sau altele..pe ca nu exista civilizatie, avioane, trenuri, masini
    • Like 1
  • Eu din felul meu de a fi sunt moderat, modest, chiar oarecum ecologist. Dar când văd exagerările climatico-marxiștilor, mă duc imediat în direcția opusă, din spirit de frondă la aberațiile lor. Deci, pe scurt, mă doare în cot de plasticul de care ziceți.....
    • Like 1


Îți recomandăm

Calcule / sursa foto: Profimedia

Un om cu un salariu considerat de unii „normal”, nici mic, nici mare, în jur de 4.500 de lei brut, ajunge să trăiască din puțin peste 2.600 de lei net. Diferența nu dispare într-o gaură neagră abstractă, ci este luată metodic prin contribuții și impozite. Aproape jumătate din munca sa pleacă înainte să ajungă în buzunar. Oficial, pentru pensie și sănătate. Neoficial, pentru a acoperi un stat supradimensionat, ineficient și incapabil să livreze servicii publice pe măsura sacrificiului cerut.

Citește mai mult

Internet / sursa foto: Profimedia

Sigur că e nevoie de reguli. E nevoie de reglementări, de educație digitală pentru părinți, profesori, politicieni și creatori de conținut și, mai ales, de instituții care aplică legea în mod real. Pentru că, la coada-cozii, adolescenții sunt cea mai mică problemă. Ei sunt doar cei care cresc într-o lume construită de noi, adulții. Și care, de cele mai multe ori, repetă ceea ce i-am învățat (teoria învățării sociale).

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Platon a fost filosof, dramaturg, poet, analist politic, moralist – nu om de știință. Nu catadicsește să demonstreze niciuna dintre afirmațiile sale. Darmite să facă vreun experiment... Ca, de altfel, și Aristotel. Cei doi titani se bazează mai mereu pe ex cathedra, argumentul autorității. Ce spun e adevărat pentru că o spune Platon sau Aristotel. Majoritatea filosofilor greci nu își probau în niciun fel apoftegmele. De ce?

Citește mai mult

Adolescenti / sursa foto: Profimedia

Dacă te-ai întrebat măcar o dată: „Oare ce i s-ar potrivi cu adevărat copilului meu?” - nu ești singur(ă). Unii copii sunt atrași de știință, alții de creativitate, unii vor rezultate și structură, iar alții sunt motivați de oameni, impact și sens. De multe ori, direcția potrivită nu e despre „ce e la modă”, ci despre cum gândește copilul tău și ce îl motivează cu adevărat. De aceea am creat un quiz simplu și util

Citește mai mult