Sari la continut
Republica
Sustenabilitate

Te-ai gândit de câte ori te întâlnești cu ceva făcut din plastic? Curiozități de vacanță

plastic pe plaja

Foto: Clara Margais / DPA / Profimedia

Stai pe plajă cu o carte în mână sau te holbezi la linia orizontului. Sau te uiți după costumele de baie care-ți trec prin față. Vacanță. N-ai nici un chef de gânduri grele sau de subiecte complicate. Dar dacă ești o fire jucăușă, ai putea, spre exemplu să îți propui tot felul de jocuri mentale - ca acelea pe care ni le făceam singuri în copilărie - să numeri toți oamenii pe lângă care treci sau câte mașini albe sunt pe drum într-o oră.. Ei bine, de la tine de pe prosop te-ai gândit de câte ori te întâlnești cu ceva ce e făcut din sau cu plastic? De la sacoșa de plajă la paharul cu bere, la celofanul sendvișului adus de la micul dejun sau la bordul mașinii cu care ai venit în vacanță, de lângă toboganul pe care alunecă voios copilul sau sucul la pet, crema solară, cutia cu salată, pungi de toate felurile, te poți ocupa cu observarea prezenței plasticului în viața ta o zi întreagă. Dacă ai face asta, ți-ai da seama de dimensiunea problemei. Deci hai să facem un fel de Știați că de vacanță:

- producția de plastic a crescut enorm în ultimii 50 de ani - de la 15 milioane de tone în 1964, la 311 astăzi;

- 95% din valoarea plasticului se pierde după prima folosință, cu alte cuvinte cam 120 miliarde de dolari se aruncă;

- deși reciclarea e pe toate buzele și pe toate cutiile, doar 14% din tot plasticul produs la nivel mondial se colectează pentru reciclare;

- după tot procesul de colectare și selectare, doar 5% din plasticul produs în întreaga lume se reține pentru o a doua folosire;

- anual 8 milioane de tone de plastic ajung în oceane și se estimează că în prezent 150 milioane de tone sunt în oceanele lumii. Adică un camion care varsă plastic în ocean în fiecare minut. Da, oceanul sau marea la care te uiți acum;

- plasticul se face aproape exclusiv din combustibili fosili și industria consumă 6% din producția mondială de petrol, la fel cu consumul tuturor avioanelor civile de pe glob. Producția de plastic crește atât de repede, încât va ajunge să consume 20% din totalul petrolului consumat pe planetă și 15 % din bugetul mondial dedicat reducerii emisiilor de carbon;

Și acum ce fac cu datele astea cu care mă sperii, îți spui și întinzi mâna după cutia (din plastic) cu bucăți de ananas, căutând în același timp în punga (din plastic) lingurița (din plastic) pierdută?

Pentru vacanța asta e important doar să observi cât de mult plastic consumi. Și mai ales cât de mult plastic arunci. Să conștientizezi volumul enorm de energie consumată pentru a produce ceva ce noi aruncăm imediat după folosire. Care energie ne vine înapoi sub forma costurilor uriașe pe care le plătim fiecare, că e factura de gaz sau de curent. Să te gândești că paharul cu bere lăsat pe plajă va fi acolo pentru multe generații ale familiei tale.

Deocamdată observă. Și poate nu mai cumperi sticle mici cu apă și cumperi un măr în loc de pachetul cu fructe uscate pentru gustarea de dimineață.

Când te vei întoarce acasă bronzat și refăcut, poate ceva din jocul ăsta mental, din întâlnirea asta de gradul trei cu acest inamic al naturii care este plasticul să îți fi rămas în minte și să se vadă în lista de cumpărături.

Acest articol despre sustenabilitate este realizat cu sprijinul Lidl Romania, promotor al faptelor pentru un viitor mai bun.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cei care fac atâta tam-tam cu migrarea la mașini electrice, tac mâlc când vine vorba de tot plasticul care ne sufocă.
    Norocul nostru că în 40 de ani se termină petrolul. Atunci o să se termine și plasticul.
    • Like 0
  • Adrian S check icon
    Similar putem sa punem in locul plasticului..lemnul, sau metalele feroase... sau neferoase.
    Vezi cat lemn ne inconjoara? S au taiat milioane de copaci ca sa il obtina.
    Daca nu e ars, polueaza mai putin pron descompinere..dar tot are vopsea sau lac pe el, sau lipici in cazul conglomeratelor.
    Ce sa mai spunem despre metale..ca se foreaza pamanturile ca sa avem minereu si fier apoi, sa facem lucruri la care plasticul si lemnul sunt nepotrivite..precum masini , avioane, barci, wtc
    Toate polueaza mai mult sau mai putin, direct sau indiresc.
    Activitatea umana polueaza. Prea multi oameni si prea putine solutii accesibile.

    Alternativa: mergem inapoi in epoca de piatra, zero plastic ( omniprezent in industria medicala unde sterilizarea si refolosirea reperelor e un cosmar) zero lemn prelucrat si ne adapostim nu sub a operis din lemn ci in pestera, zero otel ca nu e nevoie de structuri metalice sau altele..pe ca nu exista civilizatie, avioane, trenuri, masini
    • Like 1
  • Eu din felul meu de a fi sunt moderat, modest, chiar oarecum ecologist. Dar când văd exagerările climatico-marxiștilor, mă duc imediat în direcția opusă, din spirit de frondă la aberațiile lor. Deci, pe scurt, mă doare în cot de plasticul de care ziceți.....
    • Like 1


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu---

• PSD s-a întors către originile sale seculare. „Doctrina” de acum nu este altceva decât ideea-far a bolșevismului: „Luăm de la bogați, prin orice mijloace, și dăm la săraci. Cine nu e de acord este un dușman al poporului. Noi, bolșevicii, suntem singurii lui prieteni”. Puțin le pasă lui Grindeanu-Știucă și compania de pensionari. Nu arată nicio sursă de finanțare, „singurul argument” pentru amendamentul lor la buget este „empatia”, au învățat cuvântul ăsta și îl mestecă în neștire, căci ei ar avea așa ceva din belșug, în vreme ce Bolojan sau USR sunt niște monștri fără suflet.

Citește mai mult

Sergiu Mircea, Banca Transilvania la Business Talks

Într-un nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Sergiu Mircea, Director Executiv Marketing, Comunicare & Customer Experience la BT, despre felul în care se schimbă relația dintre oameni și branduri, despre rolul încrederii într-o perioadă de volatilitate și despre ce înseamnă să rămâi relevant într-o piață care se transformă rapid.

Citește mai mult

Influenta ruseasca / sursa foto: Profimedia

Sănătosul tun stat român, fiul, chiar nepotul bătrânului stat comunist care nu s-a schimbat doar la față, ci și profund, în toate măruntaiele lui impecabil epurate în decembrie 1989, veghează înțelept ca un Sfinx, surd la orice cântec de sirenă rusească, incoruptibil moral, asupra fiecărui cetățean.

Citește mai mult