Foto - Profimedia
Te rog să-ți iei copiii și nepoții de mână și să-i duci într-o fabrică, pe un șantier sau într-o fermă. Probabil vor vedea niște curiozități, lucruri care se văd tot mai rar. Oameni arși de soare - nu pentru că au fost la mare, ci pentru că au lucrat la sub dogoarea soarelui. Oameni pe care îi dor mușchii - nu pentru că au fost la sală, ci de la muncă fizică grea. Oameni cu bătături și bășici la mâini - nu de la aparatele de fitness, ci de la uneltele de lucru. Nu mai este nimeni amator de muncă fizică, dacă ajungeți în fabrici, pe șantiere și în ferme veți vedea oameni peste 50-55 de ani, decrețeii, lângă care se adună încet-încet asiaticii, care vin (deocamdată) pentru muncă fizică, dar sfârșesc curieri.
În timp ce politicieni și intelectualii României ne vorbesc din clădirile de birouri de clasa A și din hotelurile de cinci stele despre finanțe, macroeconomie, deficite, dezechilibre, PNRR, energie verde, roboți, IA etc., crește pe zi ce trece deficitul de electricieni, instalatori, buldoexcavatoriști, faianțari, tractoriști, operatori industriali, culegători, mulgători - dar și pentru multe, multe altele care necesită muncă fizică. Pe site-urile de profil cele mai căutate profesii sunt șofer, bonă, menajeră și persoana îngrijire bătrâni. Nu mai este nimeni amator de muncă fizică, rezultatul a 30 de ani de dezindustrializare, de migrare către vest a majorității românilor apți și specialiști în muncă fizică, de spulberare a învățământului profesional și mai ales de vise despre munca intelectuală, digitalizare, robotizare și tehnologizare. Două generații una după alta, milennialii și zoomerii, urăsc din toate puterile munca fizică - așa au fost învățate de părinții și bunicii lor, care și-au dorit pentru ei o viață mai bună decât au avut ei. „Lasă, puiul mamei, tu nu trebuie să muncești, muncește mama destul și pentru tine, tu stai și trăiește-ți viața…”.
Întrebarea de 1000 de puncte este „ce facem cu alpherii?” adică copiii și nepoții pe care vă invităm să-i duceți în fabrici, pe șantiere și în ferme. Îi ținem 16-18 ani în „Romania Educată” într-o formă de învățământ pentru ca la 22-24 de ani să devină specialiști în domenii pentru care nu mai există cerere sau îi lăsăm cu 10-12 clase pentru ca la 16-18 ani să câștige 2-3-5 mii de euro pe lună lucrând ca electricieni, instalatori, buldoexcavatoristi, faianțari, tractoriști, operatori industriali, culegători, mulgători, șoferi, bone, menajere sau persoane pentru îngrijire vârstnici?
Gata, dați-i drumul, înjurați-mă.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Poate se trezesc la realitate și patronii români- că la guvernanți slabe speranțe- și îsi plătesc mai bine angajații.
În ceea ce privește copiii și nepoții noștri, eu sunt sigur că vor lua cele mai bune decizii pentru viitorul lor. Sunt mult mai deștepți decât noi. Vremea când îi luai de mână și le dirijai viața, a trecut.
Ai perfecta dreptate cu sistemul de pile, cumetrii, relații, dar nu sunt eu, muncitorul , vinovat. De asta poate, sau și de asta, au ales 5 ,6 sau 7 milioane de români să lucreze în străinătate.
Lasand gluma la o parte, in esenta aveti foarte mare dreptate.
Insa...pentru ca mereu exista un " dar" dupa ce agreem ceva...trebuie sa consideram putin si motivele pentru care romanii au inceput sa refuze munca fizica si calificari in domeniu tehnic precum instalator, zidar, mecanic, etc.
In primul rand munca fizica este grea. Doar cine nu a pus mana pe o lopata sau o bormasina nu intelege acest aspect.
Aspectul acesta este general in orice tara.
Apoi, urmeaza specificul local
- lipsa de respect pentru omul care munceste
- lipsa de remuneratie adecvata cu valoarea / efortul fizic depus. Putini meseriasi reusesc sa castige decent in Romania , si asta de curand de cand a devenit greu de gasit un instalator sau electrician....
- lipsa de protectie a muncii - activitatile sunt extrem de periculoase, medicina muncii este inexistenta ..protectia muncii e de asemenea o formalitate
- normarea muncii la limita rezistentei fizice. Patronii romani vor sa inlocuoasca lipsa de organozare si planoficare, cu incarcare spre angajat. Daca faceti o compararie intre cati metri de caramida intinde un zidar in Spania vs cat livreaza in Romania...o sa avwti surprize. In Romania se minceste mai mult...dar si mai slab calitariv.
Ar mai fi vre o douzeci de aspecte mai mult sau mai putin interesante sau importante, dar cam astea sunt motivele pentru care romanii isi indruma copii spre meserii curate cu precadere.
In afara faptului ca nu inteleg cei care muncesc fizic, cat stres e intr o meserie cu lipsa de efort fiz8c direct ( contabil, jurist, inginer) spre care ei viseaza.
Ce mi as fi dorit ca sa am viziunea de acum, la 20 ani si sa fac o profesionala de mecanic auto...si sa stau linistit in Germania cu o bere in brate la sfarsitul zilei. Decat un inginer ratat, preferam un mecanic cinstit :))
Nu aparțin generațiilor invocate mai sus, "decrețeiî", dar de câte ori aud această etichetă pusă pe cei născuți în perioada cu pricina, nu mă simt confortabil și ceva îmi spune că sunt discriminați.
Adică, "decrețeii", ăia născuți, iar nu neapărat doriți de cei care i-au procreat. Pentru că Decretul nr. 770 din 1 octombrie 1966, al Ceaușeștilor, interzicea întreruperea de sarcină.
Adică, ei ar fi rezultatul politicii demografice a regimului Ceaușescu, ai decretului antiavort, copii născuți din obligație patriotică, copii născuți la ordin, la comandă, copii născuți de frica morții, și nedoriți de părinți.
Nu știu câți dintre ei se vor fi născut, așa, nedoriți. Au fost multe tragedii. Nu știu câți dintre ei mai trăiesc și ce calificări au. Îi comparăm cu asiaticii veniți spre vest, în căutarea unui job mai de Doamne-ajută. Nu au nicio vină. Ca pe oricare alt nou-nascut, nu l-a întrebat nimeni dacă vrea să vină pe lume ("ca decrețel", sau ca un copil dorit și născut din dragoste).
"Decrețel" mi se pare un peiorativ nelalocul lui. Pe vremea lui Ceaușescu, românul făcea haz de necaz. Acum, după aproape 60 de ani, sa vii și să îi spui cuiva "decrețel" e total inadecvat.
Multumesc anticipat pentru raspuns.
Revenind la subiect eu totusi cred ca sunt ceva interesati si pentru meseriile mai sus mentionate, dar din pacate avem o competitie mare cu salariile din vest unde salariile sunt la fel, dar in euro. Eu cred ca peste 60% din cei plecati in strainatate sunt "meseriasi" si mai putin lucratori prin birouri, profesori, etc.