Există o explicație foarte confortabilă pentru decalajul dintre cât am putea și cât reușim de fapt: „nu muncim suficient de mult”. Este o explicație simplă, ușor de replicat și, din păcate, complet greșită. Pentru că, dacă ar fi fost vorba doar de efort, România ar fi performat deja peste medie. La capitolul muncă, nu ducem lipsă foto: Profimedia

Pe terasele și în curțile din România, 1 mai a venit și a trecut la fel ca în fiecare an: s-au consumat în cantități industriale mici cu muștar și bere la sticle de doi litri, a fost haos pe șoselele spre munte și pe mare, iar la televizor toate posturile au dat cel puțin un reportaj despre ce fac tinerii la Vama Veche.

Modelul bazat pe forță de muncă ieftină își atinge limitele: de acum înainte creșterea economică trebuie să vină din productivitate, nu din avantajul costurilor reduse. Foto Getty Images

Marea provocare pentru BNR provine din piața muncii unde oferta de forță de muncă nu satisface cererea nici din punct de vedere calitativ, nici cantitativ. Această situație este oglindită de ratele înalte de creștere a salariilor din sectorul privat, unde companiile duc o luptă necontenită pentru atragerea profesioniștilor sau împiedicarea plecării celor existenți. Foto: Inquam Photos/ George Călin

Nu mai este nimeni amator de muncă fizică, dacă ajungeți în fabrici, pe șantiere și în ferme veți vedea oameni peste 50-55 de ani, decrețeii, lângă care se adună încet-încet asiaticii, care vin (deocamdată) pentru muncă fizică, dar sfârșesc curieri. Foto - Profimedia

Dintr-o dată, puterea Muncii nu a mai fost dată doar de dreptul de a stabili pe cine este dispusă să voteze, ci și dreptul de a alege pentru cine este dispusă să lucreze. Reprezentativă în acest sens este mișcarea “Marea demisie” (Great Resignation) prin care, în SUA, a fost atins la sfârșitul anului 2021 un record al celor care au decis să își părăsească locul de muncă. (Foto: Profimedia Images)

Proiectul pilot al venitului de bază universal începe - în sfârșit. Cum va schimba suma de 1200 euro (nemunciți) viața unui om pe durata a 3 ani? Aceasta este chestiunea studiată în intervalul propus. Peste 2 milioane de persoane se înscriseseră pentru a participa, doar 122 au fost selectate. (Foto: Rainer Lesniewski / Alamy / Alamy / Profimedia)

Am întrebat despre salarii: “Îi plătim ca pe români. Fix acelaşi salariu. În plus au diurnă şi cazare. Ei din diurna aia se descurcă să mănânce şi restul trimit tot acasă”. Păi şi nu e mai convenabil să dai românilor toate astea, ca să nu trebuiască să aduci străini? “N-ai cui, doamnă! N-ai cui să dai, că românii nu mai vor să muncească. Ăia buni îs toţi duşi prin Germania şi Europa. Ne descurcăm aşa”. (Foto: Guliver/Getty Images)

De ceva vreme, lumea se tot plânge că nu mai găsește forță de muncă în România. Se plâng angajatorii (din construcții și HoReCa), se plâng firmele de recrutare, se plâng directorii de firme. Mai mult, cam tot aceleași persoane spun că românii sunt slab educați, sunt prost crescuți, nu sunt productivi, nu sunt serioși. (Foto: Guliver/Getty Images)

În primele 4 luni ale anului au ajuns în România 10.000 de muncitori străini, majoritatea din Asia, spune antreprenorul Dragoș Anastasiu. (Foto: Guliver/Getty Images)