foto Profimedia
De ce câștigă minciuna în fața adevărului? Yuval Noah Harari are un short video care explică trei dezavantaje ale adevărului în fața minciunii: adevărul e mai costisitor, mai complex și mai dureros decât o minciună convenabilă. Însă acum putem face adevărul să câștige fiindcă dispunem de tehnologia necesară ca să-l facem ieftin, simplu și limpede – iar România se află la locul și timpul potrivit să conducă această inițiativă. Aceasta este esența manifestului TeIUC pentru renașterea digitală a democrației pornită din estul Europei.
Istoria consemnează situații în care nevoile au condus la inovații: decimarea țăranilor cauzată de ciumă în Europa de Vest a dus la prăbușirea sistemului feudal și a pus bazele economiei moderne de piață. În alte momente istorice, înseși inovațiile au condus la alte inovații: presa tipografică a lui Gutenberg, Wikipedia sau iPhone-ul lui Steve Jobs au apărut în urma altor inovații, fără vreo necesitate anume. Prima categorie este inovație reactivă dictată de supraviețuire; a doua este proactivă, cauzată de oportunitate.
Cele mai transformatoare inovații au însă loc la convergența dintre supraviețuire și oportunitate, atunci când teoria și tehnologia există înaintea nevoii: computerul a apărut din nevoia Aliaților de a sparge codurile Enigma într-o vreme în care existau atât tuburile electronice cât și bazele teoretice ale lui Alan Turing. De altfel, împletirea nevoilor cu oportunitățile au generat o sumedenie de inovații transformatoare în Al Doilea Război Mondial: radarul, penicilina, Internetul, explorarea spațiului, precum și multe inovații în teoria politică, economică sau doctrină militară. Încă mai recent și mai aproape de noi, ucrainienii dețin astăzi o expertiză de neegalat în drone militare, cu toate că nu au inventat dronele aeriene și nici nu aveau competențe deosebite înainte ca Rusia să declanșeze invazia din 2022.
Am convingerea că România se află azi la o convergență istorică chiar mai prețioasă: avem nu doar bazinul de talent tehnic necesar pentru a inova, ci și memoria istorică, încă dureros de proaspătă, a ceea ce înseamnă dictatura și minciuna de stat. Mai mult, astăzi avem și voința politică de a acționa, asumată oficial prin Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030, care recunoaște explicit dezinformarea drept o amenințare majoră. În contextul flancului estic, dezinformarea nu este doar un risc abstract, ci o forță care erodează în mod palpabil coeziunea socială, încrederea publică și funcționarea proceselor democratice. Pentru noi dezinformarea nu reprezintă numai o miză politică, ci una care ține de stabilitatea și reziliența statului în fața unor presiuni tot mai sofisticate. Avem, așadar, nu doar motivele și uneltele, ci și o nevoie existențială să ne protejăm; ține numai de noi să valorificăm aceste atuuri.
Platformele de socializare online au permis adversarilor democrației să utilizeze Internetul ca pe un instrument de dezinformare la scară planetară, ceea ce a dus la criza democratică fără precedent pe care o traversăm astăzi. Tehnologia exploatată pentru dezinformare personalizată la scară largă este algoritmul de recomandare a postărilor dezvoltat de rețelele de socializare, o formă de inteligență artificială (IA) premergătoare modelelor conversaționale de tip ChatGPT.
De-a lungul ultimelor două decenii, acești algoritmi au fost perfecționați continuu pentru maximizarea timpului petrecut pe platformă – iar în paralel a evoluat și tehnica de exploatare a acestora în vederea manipulării la scară. Emoțiile activate în vederea dezinformării duc la creșterea timpului petrecut pe platforme, ceea ce a făcut ca evoluția paralelă a algoritmilor și a tehnicilor de manipulare care-i exploatează să fie două procese complicite, aproape colaborative, ambele catalizate de interese materiale. Nimic nu ilustrează mai bine gravitatea situației decât investigațiile prilejuite de lupta deschisă pentru alegerile prezidențiale din Republica Moldova din 2025.
De-a lungul a două decenii (2004-2025), atât tehnologia disponibilă cât și interesele financiare au fost uniform aliniate de partea platformelor și a dezinformării, ceea ce a cufundat societățile liberale într-o profundă criză post-adevăr. Fenomenul m-a preocupat profund și l-am urmărit îndeaproape de-a lungul ultimilor ani; m-am implicat alături de comunitatea de Facebook AI de noi, am contribuit la unul dintre rapoartele cu evidențe transmise către Comitetul european pentru servicii digitale (DSA Board) și am documentat aceste mecanisme în raportul independent Cheile împărăției; a treia iterație a raportului, publicată cu numai câteva zile înainte de începerea oficială a campaniei prezidențiale din 2025 a fost citată pe larg de presa independentă și think-tank-uri majore precum G4Media, Expert Forum sau Observator Cultural.
Începând cu 2026, noua generație de tehnologii IA combinată cu nevoi pragmatice ale lumii de afaceri duc la apariția și maturizarea unui set de tehnologii și metodologii care se aliniază surprinzător de bine cu nevoile societății democratice de combatere a dezinformării. După două decenii de inovații care nu au făcut decât să erodeze mecanismul fundamental de feedback necesar democrației, este prima dată când avem oportunitatea unui set de inovații aliniat cu nevoia disperată de supraviețuire a principiilor democratice.
Această nouă familie de tehnologii este explorată și finanțată în mod agresiv de corporații și inovatori fiindcă rezolvă o problemă veche, persistentă și încă nerezolvată în lumea corporatistă: implementarea și integrarea uniformă a procedurilor formale în procesele operaționale de zi cu zi. Pentru o corporație sau o organizație guvernamentală este mult mai ușor să conceapă un set de proceduri decât să se asigure că acestea sunt respectate uniform de toți angajații și subcontractorii, într-o lume în continuă schimbare: partenerii se schimbă, personalul se împrospătează, procedurile se modifică.
Soluția explorată în prezent este o combinație inovatoare și extrem de potentă între modelele conversaționale IA și bazele de date de cunoștințe ale corporațiilor, cu accent din ce în ce mai mare pe utilizarea unor baze de date structurate sub formă de grafuri relaționale (sisteme care nu doar stochează date, ci înțeleg logic legăturile dintre ele, exact ca mintea umană). Această combinație de informație structurată și inteligență artificială permite identificarea și interpretarea în timp real a informațiilor relevante pentru o problemă dată, precum și identificarea reacției optime la contextul informațional.
Știm din ultimii 50 de ani de istorie a computerelor și Internetului că orice problemă sau tehnologie suficient de importantă se maturizează în paralel atât în lumea corporatistă cât și în universul open source, unde poate fi exploatată liber de oricine dispune de timpul și expertiza necesare. Or problema pe care încearcă astăzi s-o rezolve corporațiile pentru aplicarea procedurilor este exact aceeași problemă pe care încearcă s-o rezolve și societatea democratică pentru combaterea dezinformării.
În loc de o bază de date de proceduri avem nevoie de o bază de date cu informații verificate, iar în loc de un intern care nu știe ce să facă într-o situație oarecare avem un cetățean sufocat de mesaje emoționale, pentru care efortul de a separa adevărul de minciună a devenit prea confuz și costisitor – un om singur în fața unei imense mașinării de generat iluzii, reglată fin de două decenii încoace. Dar provocarea fundamentală rămâne aceeași: cum identificăm, interpretăm și aplicăm informația relevantă pentru o situație dată, astfel încât adevărul să redevină accesibil, ieftin și simplu pentru acest cetățean?
În acest context, cea mai serioasă provocare este dificultatea de a împinge adevărul în fața dezinformării – și este într-adevăr o provocare semnificativă care în prezent nu are nicio soluție robustă. Singura cale realistă de progres pe termen scurt este formarea unor grupuri de voluntari care să publice comentarii care combat dezinformarea, susținuți tehnologic și informațional pentru a amplifica impactul muncii lor. Viziunea mea pentru prima iterație funcțională a platformei este structurată în trei echipe: echipa de voluntari care navighează platformele de socializare, marchează dezinformările suspectate și postează comentarii, echipa de redactori care curatoriază baza de date informațională și echipa care construiește puntea tehnică între baza de date, inteligența artificială, platformele de socializare și voluntari, prin construirea și întreținerea de plugin-uri, interfețe grafice și algoritmi care permit voluntarilor să combată eficient dezinformarea. În acest fel inteligența artificială preia stresul, costul de timp și complexitatea formulării, făcând efortul voluntarului simplu și ieftin.
Este nevoie de efort substanțial pentru a construi, a curatoria și a întreține o bază de date cu informații factuale, pentru a o integra cu unelte și platforme, pentru a atrage voluntari, pentru a construi credibilitate. În 2003 prietenii priveau cu îngăduință naivitatea cu care le povesteam despre un alt proiect pe care îl inițiam alături de o mână de voluntari: Wikipedia în limba română. Neîncrederea lor era cauzată de exact aceleași provocări: efortul substanțial pentru a construi, a curatoria și a întreține o bază de date cu informații factuale, pentru a o integra cu unelte și platforme, pentru a atrage voluntari și pentru a construi credibilitatea proiectului. Le-am depășit atunci, în contextul unei inovații de oportunitate; am convingerea că le vom depăși și acum, când viitorul democrației atârnă de succesul combaterii dezinformării.
Sunt perfect conștient că în această primă formă, soluția pe care o propun este insuficientă pentru combaterea dezinformării la scară globală; de altfel, am convingerea că singura soluție pe termen lung va fi un efort de reglementarea similar cu organismele tradiționale (ANCOM sau CNA) – însă, ca și la Wikipedia, trebuie să începem de undeva, folosind resursele tehnice disponibile pentru un proiect realist. Iar forma preliminară a proiectului pe care o propun aici, relativ simplistă și nu foarte ambițioasă din punct de vedere tehnic, este un punct de pornire acționabil și reprezintă un început excelent pentru a colecta linii narative, a le cataloga, a le combate folosind surse de încredere și a pune bazele unei colaborări robuste între echipe multidisciplinare. În esență propun o cale tehnică prin care să împingem în mod realist efortul de fact checking mai aproape de consumator în timp util pentru alegerile din 2028.
Pentru mai multe detalii, resurse și informații de contact vă invit pe site-ul principal al proiectului, despre.teiuc.ro.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.