Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Titlurile scandaloase sunt un afront la adresa cititorilor. Ce soluții avem pentru a nu ne transforma în produse de marketing

la laptop - Foto Getty Images

Foto Getty Images

În prezent, modul în care sunt prezentate știrile aduce mai degrabă cu un permanent cancan, combinat cu „șoc și groază”, scandaluri de multe ori inventate, ce nu se termină niciodată. Calitatea informației are de suferit și tot mai multe publicații se otevizează (de la OTV, postul înființat de Dan Diaconescu). Și totul începe, de regulă cu titluri „bombă” sau titluri „cârlig”.

Exemplu de astfel de titlu: „Suntem pe marginea prăpastiei, află primul ce se va întâmpla cu România”. Un titlu scandalos, care te face curios să accesezi acel articol. Iar când o faci afli cu surprindere că este vorba despre un copy/paste după execuția bugetară, nici pe departe o situație de „marginea prăpastiei”. Iar acesta este un exemplu în care cititorul primește, totuși, niște informații utile, Însă modul în care este atras pentru a citi știrea nu este unul profesionist.

Vi s-a întâmplat vreodată să citiți un titlu scandalos și când deschideți articolul respectiv să găsiți două rânduri scrise, iar la final să apară „vom reveni”? Această manipulare, cel mai degrabă ciornă, în niciun caz articol, va atrage trafic și deși nu oferă niciun fel de informație, click-urile aferente vor scoate în evidență faptul că materialul respectiv este extrem de citit.

Acest procedeu se numește clickbait și este definit drept „un text sau un link miniatural care este conceput pentru a atrage atenția și pentru a atrage utilizatorii să urmeze acel link și să citească, să vizualizeze sau să asculte fragmentul de conținut online conectat, cu o caracteristică definitorie de a fi înșelător, de obicei senzaționali sau înșelător”.

Clickbait-ul, procedeul prin care sunt atrași cititori pe site-uri pentru a da acel click, care va duce la creșterea numărului de cititori ai unui articol, a devenit un fenomen larg răspândit.

În prezent, concurența nu este pe conținut de calitate, ci pe volum

Un volum ridicat al traficului înseamnă un număr ridicat de cititori, iar aceste cifre sunt utilizate pentru a atrage publicitate. Cu cât mai mare volumul traficului, cu atât mai multă publicitate. Cititorul este principala victimă a fenomenului clickbait și din consumator de știri, de informații, se transformă în produs. Clickbait-ul este un afront la adresa cititorilor. A nu se confunda clickbait-ul cu titlurile atrăgătoare, concepute în așa fel încât să ofere o imagine concentrată în legătură cu textul unui articol.

Bugetele de publicitate alocate site-urilor cu un conținut înșelător, dar care au trafic ridicat ca urmare a titlurilor scandaloase, sunt doar parte a problemei.

Privind spre giganții IT, tragem concluzia că aceștia au început să implementeze soluții pentru limitarea acestui fenomen. Google și-a modificat algoritmul și va fi din ce în ce mai greu de utilizat titluri precum „Nu veți crede ce s-a întâmplat” sau „Dați clic aici pentru a afla”, însă răul este deja făcut.

Ani de zile, această strategie a adus grave prejudicii calității informațiilor din mediul online. Deși gigantul american a limitat drastic în fluxul său de știri acele site-uri care trăiesc din clickbait, fenomenul este departe de a fi stopat. Acele site-uri au câștigat, în ultimii ani, o bază solidă de cititori din trafic direct, iar cititorii atrași în decursul timpului prin clickbait au început să acceseze direct acele platforme. Însă este de apreciat faptul că Google încearcă să limiteze titlurile scandaloase și să diminueze acest fenomen.

În luna iunie 2020, cei de la Google declarau: „Noua politică Clickbait Ads ne va extinde abordarea, permițând echipelor noastre să prevină acest comportament mai eficient în viitor. Ne-am angajat să creăm o experiență de înaltă calitate pentru utilizatorii noștri. Vom continua să căutăm modalități de a opri practici înșelătoare ca acestea pe platforma noastră, pe măsură ce acordăm prioritate insuflării încrederii în ecosistemul publicitar digital”.

Cât de bine funcționează noua politică a companiei americane este greu de spus, întrucât dacă deschidem serviciul de știri, putem citi în continuare titluri precum „X este surprins. O veste extraordinară. Senzațional!”, „Avertismentul care dă fiori”, „Artistul Y a dezvăluit numele fetiței sale, află care este acesta”, „Scandal uriaș între vedete, află ce s-a întâmplat”. Într-adevăr, conținutul promovat prin intermediul unor titluri de scandal a fost limitat, însă nu și eliminat.

La rândul său, Facebook reprezintă o sursă de trafic, atât prin intermediul paginilor, dar și al grupurilor de pe această platformă. Practic, pe aceste grupuri și pagini se poate posta orice, indiferent de calitatea materialelor. De asemenea, Facebook este un rezervor nesecat de fake news. Până în prezent, deși a șters milioane de conturi ce promovau știri false, Facebook este departe de controla acest fenomen.

În prezent, presa de pe întreaga planetă depinde de Facebook pentru trafic. Dacă mâine platforma lui Mark Zuckerberg decide să nu mai permită publicațiilor distribuirea de știri, toată media mondială va rămâne în offside. Vreau să scot în evidență dependența mass media de o companie care a devenit principala sursă de informare pentru cititori.

Facebook controlează fluxul de știri, creează “bule” și polarizează membrii rețelei.

Promovarea de știri false sau de titluri înșelătoare a devenit o luptă pentru un trafic ridicat, în niciun caz pentru calitate. Cu cât știrile sunt redactate mai scandalos, cu atât mai ridicat este traficul, iar volumul de trafic, obținut prin clickbait, pentru site-uri, este la un nivel înalt.

Ce soluții avem în fața acestui asalt informațional de știri de scandal și titluri înșelătoare?

Simplu, putem accesa doar acele surse generatoare de conținut, surse media ce oferă informații de calitate, care aduc valoare experienței cititorilor și care își respectă cititorii.

Ține doar de noi dacă dorim să ne informăm din surse credibile sau dacă vom alege să citim, în continuare, știri de scandal ori să accesăm niște materiale de calitate îndoielnică, prin care pierdem timpul și care nu aduc cititorului niciun fel de informație utilă.

Articol preluat de pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Se cuvine să fie apreciat articolul. Titlurile pompoase ale unor mesaje, formulate pentru a atrage lectura acestora, se bazează pe tendința naturală, generată de emoțiile oamenilor, de a afla detalii despre fapte, evenimente etc, și nu vizează altceva decât numărul cititorilor, din păcate păcăliți, adică publicitatea. Rămâne la latitudinea cititorilor de a evita pierderea de timp și disconfortul asociat, anticipând păcăleala ce i se oferă și procedând în consecință.
    • Like 0
  • Multumesc autorului pentru abordarea subiectului CLICKBAIT- ca instrument de castigare a audientelor si contractelor de publicitate, in beneficiul jurnalistilor dar si ca o cale sigura de INSELARE SI PROSTIRE IN MASA a cititorilor acestor asemenea sub-productii editoriale. Dar deviza ""DECAT PUTIN SI BUN MAI BINE MULT, PROST SI FARA ROST"" este ante-decembrista si a fost preluata FARA JENA de unii jurnalisti ai actualei societati de consum fiind aducatoare de ..multi bani pentru prea numeroasele organizatii massmedia ! Cei care ar trebui sa se opuna - clientii, cititorii, consumatorii, etc - nu sunt intotdeauna suficient de inspirati, competenti si motivati ca s-o faca din diferite motive - mai ales informatie, educatie, discernamant, motivatie, etc. DEFICITARE.. Deci, IN ABSENTA UNEI REZISTENTE/ OPOZITII REMARCABILE, ai nostri domni jurnalisti (unii si fosti ziaristi), adepti si practicieni ai acestui instrument vor putea continua aceste practici nocive, conform unui CERC VICIOS (generator de regres) perfect... Nici macar nu stiu ca exista si CERCURI VIRTUOASE - generatoare de progres - pentru ca sunt interesati, ca multi altii acum si aici, doar de PROPRIILE LOR CASTIGURI!
    • Like 2


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult